ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3665/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, reclamanta I.A.A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, a formulat acțiune în contencios administrativ împotriva Hotărârii nr. 384 din 29 aprilie 2010 adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care i-a fost respinsă contestația exercitată împotriva Comisiei de organizare a concursului de promovare în funcții de execuție organizat la data de 9 mai 2010, prin care a fost aprobată participarea la concurs a doamnelor judecător B.I.H. și G.D.M. În cauză a fost formulată cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii - G.D.M., cerere admisă în principiu.

Prin Sentința nr. 168 din 24 iunie 2010, Curtea de Apel București a admis excepția de necompetență materială invocată de instanță din oficiu, a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta A.A.I. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii și intervenienta G.D.M., în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că având în vedere obiectul acțiunii, în cauză sunt incidente dispozițiile speciale prevăzute de art. 29 alin. (7) coroborat cu alin. (5) din Legea nr. 317/2004, hotărârea contestată vizând cariera judecătorilor, astfel că pentru soluționarea cauzei este competentă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, I.A.A. a declarat recurs; aceasta, însă, nu și-a motivat recursul nici prin cererea de declarare și nici ulterior, înlăuntrul termenului de 5 zile de la pronunțarea sentinței atacate, prevăzut de art. 158 alin. (3) C. proc. civ., conform art. 301 și 303 alin. (1) și (2) din același cod. Astfel fiind, având în vedere dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ. și cum nu au fost constatate motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, se va constata că recursul este nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea recursului declarat de I.A.A. împotriva Sentinței civile nr. 168 din 24 iunie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 septembrie 2010.