ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4653/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin hotărârea din 9 iulie 2009, ce formează obiectul

recursului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus validarea rezultatelor

obținute de candidații care au participat la concursul de promovare pe loc la Curtea

de Apel Timișoara, conform anexei la această hotărâre precum și promovarea pe loc

la Curtea de Apel Timișoara a domnului judecător cu grad de tribunal B.Z.H.A. de

la Judecătoria Arad, a domnului judecător L.Ș.I. de la Tribunalul Arad și a doamnei

judecător S.R.A.V. de la Tribunalul Timiș, începând cu data de 15 iulie 2009.

În motivarea hotărârii,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut următoarele:

B.E.C. și C.R., judecătoare

în cadrul Tribunalului Timiș, au participat la concursul de promovare a judecătorilor

și procurorilor din data de 31 mai 2009, candidând pentru Curtea de Apel Timișoara,

promovare pe loc.

Pentru promovarea pe loc

la Curtea de Apel Timișoara au fost scoase la concurs 3 posturi de judecător, doamnele

judecător B.E.C. și C.R. clasându-se pe locul 4 și respectiv 5 (conform anexei la

hotărâre), în raport cu candidații care au participat pentru același post, fiind

declarate respinse ca urmare a neîncadrării în limita posturilor alocate concursului.

Petentele au formulat

memorii, prin care au solicitat să se dispună publicarea motivării soluționării

contestațiilor la barem, eventual revizuirea acestora și dacă se impune, recorectarea

lucrărilor.

Plenul, în acord cu comisia

de contestații de la disciplina dreptul muncii, a apreciat că argumentele invocate

exced contestațiilor înregistrate și depuse de către candidate și înaintate comisiei

spre soluționare, iar interpretările diferite ale textelor legale incidente în speță,

nu pot fi avute în vedere de către comisie după stabilirea baremului definitiv.

S-a mai reținut că, în

conformitate cu art. 14 din Regulament, comisia de contestații examinează contestațiile

la barem și adoptă baremele definitive, iar baremele definitive nu pot fi contestate

de candidați.

Raportat la hotărârea

din 08 februarie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii invocată

în memoriul formulat, prin care s-a decis că se impune reevaluarea lucrărilor, în

urma constatării între notele acordate de comisia de soluționare a contestațiilor

a unor diferențe cuprinse între 1-6 puncte, Plenul a reținut că cele două situații

nu sunt similare, deoarece modul de desfășurare a concursurilor sunt diferite, respectiv

subiectele din cadrul concursului din 2006 au constat în elaborarea unor lucrări

de sinteză, iar în anul 2009, în subiecte tip grilă, lucrările fiind procesate electronic.

De asemenea, în cadrul

concursului din 2009, baremele nu au cuprins formulări generale de natură să creeze

dificultăți de apreciere a lucrărilor.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat recurs recurentele B.E.C. și C.R.G., solicitând anularea parțială a

hotărârii atacate în partea care privește validarea rezultatelor finale la concursul

de promovare în funcții de execuție, organizat la 31 mai 2009 pentru Curtea de Apel

Timișoara, pe loc, să se dispună declararea recurentelor ca fiind admise la concursul

de promovare pe loc în funcții de execuție la Curtea de Apel Timișoara, să fie obligat

intimatul să dispună, prin hotărâre, promovarea acestora pe loc, în funcții de execuție

la Curtea de Apel Timișoara.

În motivele de recurs

se arată că recurentele sunt judecătoare la Tribunalul Timiș și au participat la

concursul de promovare în funcții de execuție organizat la 31 mai 2009 pentru promovare

pe loc la Curtea de Apel Timișoara, optând pentru materia „dreptul muncii”.

Potrivit baremului inițial,

lucrările recurentelor ar fi fost evaluate cu nota 10, dar ca urmare a contestațiilor

la barem, comisia de soluționare a contestațiilor la baremul de evaluare și notare

a invalidat răspunsul considerat corect la proba practică, astfel că pentru majoritatea

candidaților de la materia dreptul muncii, lucrările nu puteau fi evaluate pentru

nota 9.

La data de 4 iunie 2009,

recurentele au contestat răspunsul validat ca fiind contrar legii, atât în ce privește

problema de drept cât și în ce privește procedura de evaluare a lucrărilor, dar

au fost considerate inadmisibile contestațiile la baremul definitiv.

S-a apreciat că hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii de validare a rezultatelor finale ale concursului

în condițiile descrise este nelegală deoarece Regulamentul privind organizarea și

desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor nu prevede

măsurile ce pot fi adoptate de către comisiile de soluționare a contestațiilor la

barem și nici criteriile potrivit cărora, urmare a admiterii contestațiilor la barem,

se anulează o întrebare, se punctează mai multe variante de răspuns ori se punctează

o singură variantă.

Și în cadrul concursurilor

organizate în anii anterior (februarie 2007, octombrie 2008) atunci când, la proba

practică s-au admis contestații la barem, au fost punctate atât variantele stabilite

prin baremul inițial, cât și cele stabilite de către comisiile de soluționare a

contestațiilor și chiar în cadrul aceluiași concurs, la disciplina Dreptul muncii

pentru promovare la tribunale, la speța de drept comunitar.

O atare manieră de aplicare

a regulilor de concurs reprezintă o situație de discriminare directă, în raport

cu ceilalți candidați la concurs, discriminare care le creează un prejudiciu pentru

că notele finale ce au fost acordate au fost diminuate de la 9,80 la 9,30 (pentru

B.E.C.), respectiv de la 9,75 la 9,25 (pentru C.R.G.), iar din pozițiile 1 și 2

au fost trecute pe pozițiile 4 și 5 și fără posibilitatea de a mai promova concursul.

Este invocată și practica

anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție care confirmă posibilitatea de

analizare a legalității operațiunilor administrative și anularea hotărârii pentru

vicii de procedură privind desfășurarea concursului de promovare în funcții de execuție,

respectiv decizia nr. 3289 din 27 iunie 2007, nr. 953 din 19 februarie 2009.

S-a depus la dosar copia

procesului-verbal din 2 iunie 2009 întocmit de Comisia de contestații - disciplina

Dreptul muncii - cu privire la contestațiile la baremul de evaluare și notare, contestația

la baremul final de notare și evaluare a lucrărilor la disciplina dreptul muncii

pentru promovarea la Curțile de Apel, răspunsul expediat la 16 septembrie 2009 de

către Consiliul Superior al Magistraturii recurentelor, plângerea prealabilă împotriva

procesului-verbal din 2 iunie 2009 întocmit de Comisia de soluționare a contestațiilor

la baremul de evaluare și notare la disciplina Dreptul muncii solicitând să se dispună

reevaluarea baremelor finale de evaluare și notare a lucrărilor la materia Dreptul

muncii - proba practică, adresa nr. BB/2009 emisă de Consiliul Superior al

Magistraturii prin care plângerea prealabilă a fost respinsă ca inadmisibilă.

Intimatul Consiliul Superior

al Magistraturii a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca

nefondat.

La 25 ianuarie 2010, recurentele

au depus la dosar excepția de nelegalitate a art. 20 alin. (4) din Regulamentul

privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și

procurorilor, iar Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat, referitor la admisibilitatea

excepției de nelegalitate invocată, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Prin încheierea din 26

februarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal, a fost sesizată Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ

și fiscal, cu soluționarea excepției de nelegalitate invocată de recurente.

Cauza a fost înregistrată

pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal,

sub nr. 6257/1/2009, iar prin sentința civilă nr. 2971 din 17 iunie 2010 a fost

respinsă excepția de nelegalitate ca neîntemeiată.

În motivarea soluției,

Curtea de Apel București a reținut faptul că reclamantele arată că dispozițiile

art. 20 alin. (4) Teza ultimă din Regulamentul adoptat prin hotârârea

Consiliului Superior al Magistraturii din 21 septembrie 2006 sunt nelegale prin

raportare la dispozițiile art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) și (3) din O.G.

nr. 137/2000 dat fiind că stabilesc criterii și condiții de promovare distincte

pentru candidații aflați în aceeași situație, fără a exista o justificare obiectivă.

S-a arătat că diferența

de tratament invocată în cauza dedusă judecății vizează candidații la concursul

de promovare, care au contestat baremul inițial stabilit de comisia de elaborare

a subiectelor și candidații care au optat pentru varianta considerată corectă în

baremul inițial, modificat de comisia de soluționare a contestațiilor, dar acest

tratament are o justificare obiectivă și rezonabilă deoarece nici dispozițiile din

Legea nr. 303/2004, nici prevederile din regulament nu prevăd posibilitatea numirii

unei alte comisii de soluționare a contestațiilor la barem, decât cea constituită

potrivit art. 7 și 11 din Regulament și necesitatea eliminării posibilității de

formulare a unei contestații la contestație inițială, care ar putea determina o

succesiune nelimitată de contestații la contestații.

Sentința nr. 2971/2010

a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, a rămas irevocabilă

prin nerecurare și a fost repus pe rol recursul declarat de recurente.

După examinarea motivelor

de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul

declarat pentru următoarele considerente:

Recurentele au solicitat

anularea parțială a hotărârii din 9 iunie 2009 în ceea ce privește validarea rezultatelor

finale la concursul de promovare în funcții de execuție, pe loc, organizat la 31

mai 2009 pentru Curtea de Apel Timișoara iar criticile vizează modul de soluționare

a contestațiilor la barem, la proba practică, la materia „Dreptul muncii”.

Prin urmare, nu sunt indicate

motive de nelegalitate pentru că nu s-au precizat dispozițiile legale sau regulamentare

ce au fost încălcate prin emiterea acesteia ci recurentele sunt nemulțumite de modul

în care au fost soluționate contestațiile la barem, contestații în urma cărora clasamentul

inițial a fost modificat.

De altfel, recurentele

au contestat procesul-verbal întocmit de comisia de contestații la baremul de evaluare

și creștere, dar această contestație a fost respinsă ca inadmisibilă.

Potrivit art. 14 din Regulamentul

privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și

procurorilor, aprobat prin hotărârea din 21 iunie 2006, cu modificările aduse de

hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. PP/2008 examinarea

contestațiilor la barem și adoptarea baremului definitiv intră în atribuțiile Comisiei

de soluționare a contestațiilor.

În art. 20 alin. (4) din

Regulament se prevede că „baremele de evaluare și notare se afișează la centrele

de concurs cu 15 minute înainte de încheierea probei scrise. În termen de 24 de

ore de la afișare candidații pot face contestație la bareme care se depune la Institutul

Național al Magistraturii și se soluționează în termen de 24 de ore, potrivit

art. 14 alin. (1). Baremele definitive stabilite în urma soluționării contestațiilor

se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al

Magistraturii  și Institutul Național al Magistraturii”.

Recurentele au invocat

excepția de nelegalitate a acestui art., dar, prin hotărâre irevocabilă, a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Este adevărat că la momentul

desfășurării concursului, așa cum chiar recurentele au arătat, nu erau prevăzute

în regulament măsurile pe care le pot lua comisiile de soluționare a contestațiilor

la barem, însă, nici instanța nu poate obliga aceste comisii să valideze unele răspunsuri

și să invalideze altele, așa cum solicită recurentele, nici să oblige comisiile

să procedeze într-un anumit mod, în lipsa unor prevederi regulamentare.

Așa cum s-a statuat în

practica instanței supreme, în acord cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului,

se pot analiza de către instanțele de judecată numai viciile de procedură privind

desfășurarea concursului, iar modul de stabilire a baremurilor definitive, care

nu mai pot fi contestate, este atributul exclusiv al Comisiei de soluționare a contestațiilor

la barem.

A da posibilitatea contestării

și a baremurilor definitive, așa cum susțin recurentele, înseamnă nu numai a adăuga

prevederilor legale existente, dar ar putea determina o succesiune nelimitată de

contestații la contestații.

Faptul că prin hotărârea

din 10 decembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a modificat

art. 20 din Regulament, fiind reglementate soluțiile pe care comisiile de soluționare

a contestațiilor la barem le pot adopta nu înseamnă că instanța va putea obliga

aceste comisii să procedeze conform noilor modificări care au intrat în vigoare

după desfășurarea concursului.

Oricum, situația invocată

de recurente nu se regăsește nici în noile modificări pentru că prin procesul-verbal

din 2 iunie 2009 Comisia de soluționare a contestațiilor la barem a considerat că

varianta indicată în baremul inițial la proba practică, disciplina Dreptul muncii

este greșită și a considerat corectă o altă variantă decât cea inițială.

În motivele de recurs

s-au invocat unele decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar, se poate

observa că soluțiile adoptate în acele cauze au avut la bază Regulamentul adoptat

prin hotărârea din 21 septembrie 2006 fără modificările aduse de hotărârea nr. PP/2008

și prin urmare, nefiind situațiile comparabile nu se poate invoca practica anterioară

modificărilor.

În baza art. 312 C. proc.

civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul declarat

ca nefondat, hotărârea atacată fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de B.E.C. și C.R.G. împotriva hotărârii din 09 iulie 2009 a Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 octombrie 2010.