ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 974/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamanții: I.R., E.C., D.D.V., E.V., P.H.M., D.L., A.T., C.R., B.M., H.D.I., H.V.A., T.F.S., B.G., C.D., P.S., S.S., S.I., H.C., N.R., E.A., P.F.V., T.M.L. și C.S. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor au solicitat obligarea pârâtului să le recunoască gradul profesional de subinspector de poliție din momentul obținerii diplomei de licență și să emită retroactiv o dispoziție de numire pe funcție, corespunzătoare momentului obținerii diplomei de licență. La termenul de judecată din 24 februarie 2010, B.I.C.F. a formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat aceleași drepturi ca și reclamanții prin cererea de chemare în judecată.

Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. La termenul de judecată din 10 martie 2010, Consiliul Teritorial Galați al Corpului Național al Polițiștilor a depus o cerere de intervenție accesorie în interesul reclamanților. În ședința publică de la termenul de judecată din 21 aprilie 2010, Curtea a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de B.I.C.F. și a respins, în principiu, cererea de intervenție accesorie formulată de Consiliul Teritorial Galați al Corpului Național al Polițiștilor . La termenul de judecată din 21 aprilie 2010 s-a depus la dosar o cerere de intervenție în interes propriu formulată de S.I., T.I.N., A.I., L.A.C.

și P.S. (fila 266), prin care au solicitat să li se recunoască gradul profesional de subinspector de poliție din momentul obținerii diplomei de licență și obligarea pârâtului să emită retroactiv o nouă dispoziție de numire pe funcție corespunzătoare momentului obținerii diplomei de licență. Prin sentința nr. 2937 din 16 iunie 2010, Curtea de Apel București a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții E.C., H.D.I., H.V.A., T.F.S., B.G., C.D., P.S., S.S., S.I., H.C., N.R., E.A. și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenentul B.I.C.F., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor,a obligat pârâtul să emită un act prin care să recunoască gradul profesional de subinspector de poliție de la data absolvirii Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza a MAI a reclamanților: B.G., C.D., E.A., E.C., H.C., H.D.I., H.V.A., N.R., P.S., S.I., S.S., T.S.

și intervenientului în interes propriu B.I.C.F. și a respins în rest acțiunea formulată de reclamanții I.R., D.D.V., E.V., P.G.M., D.L., A.T., C.R., B.M., P.F.V., C.S., T.M.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, ca neîntemeiată. Totodată, Curtea de Apel București a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții S.I., T.I.N., A.I., L.A.C. și P.S., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență că, potrivit diplomelor de licență, reclamanții: E.C., H.D.I., H.V.A., T.F.S., B.G., C.D., P.S., S.S., S.I., H.C., N.R., E.A.

au absolvit Facultatea de Drept a Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, cursuri cu frecvență redusă, iar intervenientul în interes propriu B.I.C.F. a absolvit, de asemenea, Facultatea de Drept a Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, cursuri cu frecvență redusă. Instanța investită cu soluționarea fondului a apreciat că, din analiza dispozițiilor art. 9 alin. (1) și (2) , art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului , rezultă ad literam că absolvenților Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Administrației și Internelor - fără deosebire în funcție de forma de învățământ, cursuri de zi sau cu frecvență redusă - li se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și sunt încadrați ca debutanți pe o perioadă de stagiu de 12 luni.

S-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că prevederile art. 73 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 nu se referă la absolvenții Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Administrației și Internelor, a căror situație este reglementată distinct de art. 21 alin. (3), legea făcând distincție nu între formele de învățământ - zi și fecvență redusă - ale Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Administrației și Internelor , ci între această din urmă facultate și alte instituții de învățământ superior. De asemenea, instanța de fond a apreciat că, în cauza de față, reclamanților E.C., H.D.I., H.V.A., T.F.S., B.G., C.D., P.S., S.S., S.I., H.C., N.R., E.A.

și intervenientul B.I.C. , le sunt aplicabile dispozițiile art. 9 alin. (1) coroborat cu art. 21 alin. (1), (3) și (5) din Legea nr. 360/2002, respectiv cele ale art. 20 alin. (4) din H.G. nr. 294/2007, conform cărora li se acordă primul grad de ofițer și anume gradul profesional de subinspector de poliție la data absolvirii Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Administrației și Internelor , conform diplomei. În privința celorlalți reclamanți, instanța de fond a constatat că nu rezultă că sunt absolvenți ai Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Administrației și Internelor . Referitor la intervenienții în interes propriu, respectiv S.I., T.I.N., A.I., L.A.C.

și P.S., prima instanță a apreciat că aceștia au calitatea de absolvenți cu diplomă ai altor instituții de învățământ superior cărora le sunt aplicabile dispozițiile art. 9 alin. (2) și (3) și art. 21 alin. (4) din lege, în sensul că acordarea gradelor profesionale se face în funcție de pregătirea lor și de vechimea în specialitate corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului. Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, susținând, în esență, că trecerea unui agent de poliție în corpul ofițerilor de poliție se face prin concurs și nu din oficiu, studiile superioare reprezentând o condiție obligatorie pentru participarea acestora la concurs și nicidecum pentru promovarea directă în corpul ofițerilor de poliție, conform art. 49 alin. (1), (2) din Ordinul M.A.I.

nr. 300/2004, privind activitatea de resurse umane în unitățile M.A.I., art. 73 alin. (7) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului. De asemenea, se menționează că potrivit art. 19 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, gradele profesionale se acordă în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul Administrației și Internelor, în condițiile legii. Înalta Curte de Casație și Justiție, la termenul din 9 decembrie 2010 a invocat din oficiu excepția tardivității formulării acțiunii. Intimații-reclamanți prin notele scrise au solicitat respingerea acestei excepții. Având în vedere excepția tardivității acțiunii invocată în cauză, care este o excepție de fond, peremptorie, instanța de recurs apreciază că este necesară analiza acesteia cu prioritate, potrivit art. 137 C. proc.

civ. Nu a fost contestată de către părți situația potrivit căreia intimații-reclamanți și intervenientul din cauza de față, cărora li s-a admis acțiunea, au absolvit Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.L. Cuza - București, cursuri fără frecvență, profil științe juridice. Acestora le-a fost emisă diploma în acest sens, după cum urmează: E.C. - diploma nr. 475 din 10 octombrie 2005; V.G. - diploma nr. 591 din 9 iunie 2008; H.D.I. - diploma nr. 644 din 14 iulie 2008, H.V.A. - diploma nr. 645 din 14 iulie 2008; T.F.S. - diploma nr. 743 din 14 iulie 2008; C.D. - diploma nr. 680 din 20 noiembrie 2003; P.S. - diploma nr. 778 din 20 noiembrie 2003, S.S. - diploma nr. 537 din 2 august 2004; S.I.

- diploma nr. 790 din 20 noiembrie 2003; H.C. - diploma nr. 438 din 2 august -2004; E.A. - diploma nr. 696 din 20 noiembrie 2003; N.R. - adeverința nr. 25/40246 din 18 iunie 2007 și B.C.F. - diploma nr. 587 din 2 iunie 2008. Aceștia, ulterior, au fost trecuți în corpul ofițerilor de poliție cu grad de subinspector, conform adeverințelor existente la dosarul cauzei. Intimații-reclamanți, cât și intervenientul de la data emiterii diplomei de licență, puteau invoca dreptul și interesul legitim pretins vătămat, având posibilitatea de a investi instanța de judecată competentă cu soluționarea unei cereri prin care să solicite acordarea gradului profesional de subinspector de poliție în cadrul categoriei A a Corpului ofițerilor de poliție, în condițiile și termenele prevăzute de Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cererile prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate, se pot introduce în termen de 6 luni, calculat de la datele precizate de legiuitor la lit. a)- d) ale articolului menționat. Conform art. 11 alin. (2) din aceeași lege, „pentru motive temeinice cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 1 an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință…”, termenul prevăzut la alin. (1) fiind termen de prescripție, iar cel prevăzut la alin. (2) fiind un termen de decădere, potrivit art. 11 alin. (5) din legea menționată. Atât intimații-reclamanți, cât și intervenientul, nu s-au conformat dispozițiilor art. 11 alin. (1) menționat și nici nu au dovedit că se află în situația prevăzută de art. 11 alin. (2) din legea menționată.

Cum acestora le era cunoscută poziția autorităților pârâte referitoare la trecerea în corpul ofițerilor și acordarea gradului de subinspector absolvenților Academiei de Poliție A.I. Cuza ce au urmat forma de învățământ cu frecvență redusă și cum aceștia au stat în pasivitate de la data absolvirii facultății, formulând acțiune în instanță abia la 3 noiembrie 2009 și respectiv, intervenientul, la 10 februarie 2010, este evident că în raport de dispozițiile legale menționate anterior acțiunea acestora este tardivă, urmând a fi respinsă ca atare. Dezlegarea dată acestei excepții face de prisos analiza celorlalte critici referitoare la sentința recurată. Se vor menține dispozițiile sentinței atacate referitoare la respingerea acțiunii formulată de ceilalți reclamanți, respectiv I.R., D.D.V., E.V., P.G.M., D.L., A.T., C.R., B.M., P.F.V., C.S., T.M.L., și de intervenienții S.I., T.I.N., A.I., L.A.C.

și P.S. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, întrucât aceste dispoziții au rămas irevocabile, urmare a neexercitării căii de atac a recursului. Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va admite recursul declarat, va casa sentința atacată și va respinge acțiunea reclamanților E.C., H.D.I., H.V.A., T.F.S., B.G., C.D., P.S., S.S., S.I., H.C., N.R., E.A. și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenentul B.I.C.F., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr. 2937 din 16 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată. Respinge acțiunea formulată de intimații-reclamanți E.C., H.D.I., H.V.A., T.F.S., B.G., C.D., P.S., S.S., S.I., H.C., N.R., E.A. și cererea de intervenție formulată de B.I.C.F. Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2011.