ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4837/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 16 iulie 2010, reclamantul

P.I. a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Administrației și Internelor la

avansarea sa în corpul ofițerilor de poliție (categoria profesională A) și la acordarea

gradului profesional de ofițer de poliție (subinspector), corespunzător datei la

care a obținut diploma de licență.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că, a absolvit cursurile Facultății de drept a Academiei de

Poliție „A.I.C.” București, la forma de învățământ frecvență redusă, în profilul

Științe Juridice, Specialitatea Drept și a obținut media 9,50 la examenul de licență

susținut în sesiunea iulie 2003.

Reclamantul a susținut

că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002

pentru a i se acorda gradul profesional de subinspector de poliție, dar pârâtul

a refuzat în mod nejustificat să-i aprobe trecerea în corpul ofițerilor de poliție.

Refuzul exprimat de pârât

prin răspunsul comunicat cu adresa din 2 iulie 2010 a fost considerat de reclamant

ca fiind nelegal și discriminatoriu, întrucât absolvenții cursurilor de zi au fost

avansați în baza dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 în gradul

profesional de subinspector de poliție de la data obținerii diplomei de licență.

Pârâtul Ministerul Administrației

și Internelor a invocat prin întâmpinare excepția prescripției dreptului la acțiune,

motivând că, față de temeiurile juridice ale acțiunii, dreptul pretins de reclamant

este o consecință a obținerii diplomei de licență și în consecință, după susținerea

examenului de licență în sesiunea iulie 2003, acesta avea posibilitatea să se adreseze

instanței de judecată în termenul prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004

a contenciosului administrativ sau în cel prevăzut de art. 27 din O.G. nr. 137/2000

privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Curtea de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă

nr. 4315 din 3 noiembrie 2010, prin care a respins excepția prescripției dreptului

la acțiune și a admis acțiunea, obligând pârâtul să-i acorde reclamantului gradul

profesional de subinspector de poliție, începând cu data de 28 august 2003.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a apreciat că este neîntemeiată excepția prescripției dreptului

la acțiune, cu motivarea că, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 11

alin. (1) din Legea nr. 554/2004, conform cărora, în cazul refuzului nejustificat

de rezolvare a unei cereri, acțiunea în justiție pentru recunoașterea dreptului

poate fi formulată într-un termen de 6 luni de la data comunicării refuzului.

În cauză, s-a constatat

că acest termen a fost respectat, întrucât pârâtul a comunicat reclamantului refuzul

de trecere în corpul ofițerilor de poliție și de acordare a gradului profesional

corespunzător prin adresa din 2 iulie 2010, iar acțiunea a fost formulată la data

de 16 iulie 2010.

Pe fondul cauzei, s-a

constatat că reclamantul îndeplinește condițiile prevăzute de art. 21 alin. (3)

din Legea nr. 360/2002 pentru trecerea sa în corpul ofițerilor de poliție și acordarea

gradului profesional de subinspector de poliție, fiind absolvent cu diplomă de licență

al Facultății de drept a Academiei de Poliție „A.I.C.”, promoția iulie 2003, așa

după cum rezultă din diploma din 28 august 2003.

Din interpretarea acestor

dispoziții legale, s-a reținut că, absolvenților Academiei de Poliție „A.I.C.” a

Ministerului Administrației și Internelor, fără deosebire în funcție de forma de

învățământ, cursuri de zi sau cu frecvență redusă, li se acordă gradul profesional

de subinspector de poliție și sunt încadrați ca debutanți pe o perioadă de stagiu

de 12 luni, fără îndeplinirea altei formalități.

Împotriva acestei sentințe,

a declarat recurs pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, solicitând modificarea

hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant.

În primul motiv de recurs

a fost reiterată excepția prescripției dreptului la acțiune, arătându-se că sunt

aplicabile prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, conform cărora

termenul de 6 luni în care intimatul-reclamant avea posibilitatea să introducă prezenta

acțiune se calculează de la data absolvirii Academiei de Poliție „A.I.C.”, iar nu

de la data comunicării adresei din 2 iulie 2010.

Prin cel de-al doilea

motiv de recurs, invocat pe fondul cauzei, s-a susținut că instanța de fond a interpretat

greșit dispozițiile art. 73 alin. (7) din Legea nr. 360/2002, care prevăd că, agenții

de poliție care au absolvit studii superioare au dreptul să participe la concursul

pentru ocuparea posturilor de ofițer vacante, astfel că, trecerea în corpul ofițerilor

de poliție se face prin concurs și nu din oficiu.

În același sens, au fost

invocate dispozițiile art. 19 din Legea nr. 360/2002 care prevăd că gradele profesionale

se acordă în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat

de ministerul administrației și internelor, în condițiile legii, ceea ce are drept

consecință că existența studiilor superioare este o condiție necesară, dar nu suficientă,

pentru ca un agent de poliție să fie încadrat în corpul ofițerilor.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc.

civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:

Soluția de respingere

a excepției prescripției dreptului la acțiune este rezultatul unei interpretări

corecte date de instanța de fond dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea

nr. 554/2004, care prevăd că, pentru cererile prin care se solicită anularea unui

act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului

pretins și repararea pagubei cauzate, termenul de sesizare a instanței este de 6

luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă.

Răspunsul ministerului,

pârât la plângerea prealabilă formulată de intimatul-reclamant a fost comunicat

cu adresa din 2 iulie 2010, iar acțiunea în justiție a fost înregistrată la data

de 16 iulie 2010, cu respectarea termenului legal de 6 luni, calculat de la data

primirii soluției dată recursului grațios.

Pe fondul cauzei, recurenții

au criticat neîntemeiat hotărârea atacată pentru aplicarea dispozițiilor art. 21

alin. (3) din Legea nr. 360/2002, motivând că raportul juridic dedus judecății este

suspus prevederilor art. 73 alin. (7) din aceeași lege, care precizează că agenții

de poliție absolvenți de studii superioare au dreptul să participe la concursul

pentru ocuparea posturilor de ofițer vacante și în consecință, trecerea în corpul

ofițerilor de poliție se face prin concurs și nu din oficiu.

Aceste susțineri, formulate

sub formă de apărări și la instanța de fond se dovedesc a fi neîntemeiate față de

statutul profesional al intimatului, stabilit după natura studiilor efectuate prin

dispoziții ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, ca o aplicație a regulii

instituite prin art. 9 alin. (1) din aceeași lege pentru recrutarea polițiștilor,

fie agenți sau ofițeri din cadrul absolvenților instituțiilor de învățământ ale

Ministerului Administrației și Internelor.

În consecință, cererea

intimatului-reclamant se încadrează în prevederile art. 21 alin. (3) din Legea

nr. 360/2002, din care rezultă în mod evident că absolvenților Facultății de drept

din cadrul Academiei de Poliție „A.I.C.” a Ministerului Administrației și Internelor,

fără deosebire în funcție de forma de învățământ, cursuri de zi sau cu frecvență

redusă, li se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și sunt încadrați

ca debutanți pe o perioadă de stagiu de 12 luni.

Dreptul recunoscut de

lege intimatului-reclamant a fost vătămat prin refuzul exprimat de ministerul, pârât

prin adresa din 2 iulie 2010 și instanța de fond a constatat corect că sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru admiterea

acțiunii și obligarea pârâtului să-i acorde reclamantului gradul profesional de

subinspector de poliție.

Data de la care a fost

recunoscut acest drept intimatului-reclamant și anume, cu începere de la 8

august 2003 a fost greșit stabilită de instanța de fond, fără a se avea în vedere

că trecerea în corpul ofițerilor nu intervine de drept, prin efectul dispozițiilor

art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, fiind numai o vocație pentru care persoana

interesată trebuie să-și exprime opțiunea și să dovedească îndeplinirea cerințelor

legale pentru acordarea gradului profesional solicitat.

Din actele dosarului,

rezultă că, deși a obținut diploma de licență în sesiunea iulie 2003, intimatul-reclamant

nu a solicitat valorificarea dreptului său de a fi încadrat în corpul ofițerilor,

cu gradul profesional de subinspector de poliție, decât prin memoriul înregistrat

la data de 24 iunie 2010 la Ministerul Administrației și Internelor.

În lipsa unei manifestări

exprese a intenției intimatului-reclamant de a fi trecut în corpul ofițerilor după

obținerea diplomei de licență în condițiile prevăzute de art. 21 alin. (3) din Legea

nr. 360/2002, instanța de fond a apreciat fără temei că și pentru această perioadă

a existat din partea ministerului-recurent un refuz nejustificat de acordare a gradului

profesional de subinspector de poliție, deși o asemenea cerere nu i-a fost adresată

decât la 24 iunie 2010.

Sub același aspect, hotărârea

atacată se dovedește a fi nelegală și netemeinică, în condițiile în care cererea

de chemare în judecată nu cuprinde nici o referire la data de la care se solicită

acordarea dreptului recunoscut de lege.

În raport cu obiectul

acțiunii, se constată că instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut și anume,

stabilirea unei alte date pentru executarea hotărârii prin acordarea gradului profesional

solicitat, deși intimatul-reclamant nu a formulat o asemenea cerere, prin derogare

de la regula de drept comun, instituită prin dispozițiile art. 24 alin. (1) din

Legea nr. 554/2004, care prevăd că, în lipsa unui astfel de termen, executarea hotărârii

definitive și irevocabile se face în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii

irevocabile a hotărârii.

Pentru considerentele

care au fost expuse, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și

art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite prezentul recurs și pentru

motivele prevăzute de art. 304 pct. 6 și pct. 9 C. proc. civ., va modifica în parte

hotărârea atacată, în sensul că, va admite în parte acțiunea, obligând pârâtul Ministerul

Administrației și Internelor să-i acorde reclamantului P.I. gradul profesional de

subofițer de poliție, în condițiile prevăzute de art. 21 alin. (3) din Legea

nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile

de la rămânerea irevocabilă a prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței nr. 4315 din 3 noiembrie

2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică în parte hotărârea

atacată, în sensul că, admite în parte acțiunea formulată de reclamantul P.I.

Obligă pârâtul să-i acorde

reclamantului gradul profesional de subinspector de poliție, în condițiile dispozițiilor

art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare,

în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 octombrie 2011.