ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4647/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4647/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul Z.A. a
solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor,
obligarea pârâtului la recunoașterea gradului profesional de subinspector de
poliție în condițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, începând cu data
de 1 august 2008; acordarea drepturilor salariale corespunzătoare gradului
profesional de subinspector, începând cu 1 august 2008, data absolvirii
Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C., București; anularea
situației create prin discriminare, în conformitate cu dispozițiile art. 21
alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor
formelor de discriminare.
În motivarea acțiunii,
reclamantul a susținut în esență că, în anul 2002, fiind angajat al Ministerului
Administrației și Internelor, a susținut examenul de admitere la Facultatea de Drept
din cadrul Academiei de Poliție A.I.C., forma de învățământ „frecvența redusă” în
aceleași condiții ca și candidații de la forma de învățământ „cursuri de zi”, fiind
declarat „admis”.
Prin sentința civilă
nr. 1782 din 7 martie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul Z.A., în contradictoriu
cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, a obligat pârâtul să-i recunoască
reclamantului gradul profesional de subinspector de poliție, începând cu data de
1 august 2008 și a obligat pârâtul, la plata către reclamant, a drepturilor salariale
corespunzătoare gradului profesional de subinspector, începând cu 1 august 2008.
Pentru a pronunța această
soluție instanța de fond a reținut că absolvenții Academiei de Poliție A.I.C., „fără
deosebire” de forma de învățământ urmată, respectiv cursuri de zi sau cu frecvență
redusă, li se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și sunt încadrați
ca debutanți pe o perioadă de stagiu de 12 luni, fără îndeplinirea altei formalități
și fără a se face vreo deosebire între forma de învățământ absolvită, condiția referindu-se
doar la absolvirea Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C.; condiție
îndeplinită de reclamant.
În acest sens, s-a pronunțat
și Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal,
atunci când a adoptat soluția de principiu în cadrul ședinței Plenului Judecătorilor,
secției de contencios administrativ și fiscal, din data de 9 februarie 2009, de
unificare a practicii judiciare.
Împotriva hotărâri instanței
de fond pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a declarat recurs, criticând-o
pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului
pârâtul arată că înțelege să solicite instanței de judecată, să rețină, să examineze
și să se pronunțe cu privire la excepția tardivității formulării acțiunii arătând
că cererea de chemare în judecată a fost depusă la Curtea de Apel București la data
de 3 august 2010, iar din motivarea acțiunii rezultă că reclamantul a absolvit studiile
superioare în anul 2008.
Acordarea gradelor profesionale
ofițerilor proveniți din rândul agenților de poliție în funcție de pregătire și
de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele
postului
nu
contravine principiului egalității în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din
Constituție, republicată, și nici nu instituie privilegii sau discriminări, întrucât
se aplică în mod egal tuturor categoriilor de persoane aflate în aceeași situație.
Prin Deciziile Curții
Constituționale nr. 818/2008, nr. 819/2008, nr. 820/2008, nr. 821/2008 publicate
în M. Of. nr. 537/16.07.2008 s-a dispus admiterea excepției de neconstituționalitate
ridicate de Ministerul Justiției în diverse dosare, constatându-se că prevederile
art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea
și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale,
în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești
au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de
lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create
pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Raportat la toate aceste
aspecte, se poate observa că ne aflăm în situația analizată de Curtea Constituțională,
motiv pentru care cererea formulată apare ca fiind inadmisibilă.
Din acest text de lege
rezultă că existența studiilor superioare este o condiție necesară, însă nu și suficientă,
pentru ca un agent de poliție să fie încadrat în corpul ofițerilor.
Prin urmare, existența
studiilor superioare reprezintă o condiție obligatorie pentru participarea agenților
de poliție la concursul respectiv și nicidecum pentru promovarea directă a acestora
în corpul ofițerilor de poliție.
Pentru a putea participa
la concursurile organizate în vederea trecerii în corpul ofițerilor, este necesar
ca intimatul-reclamant să fie absolvent a studiilor superioare corespunzătoare cerințelor
postului pentru care a fost organizat concursul.
Prin urmare, solicitarea
reclamantului la trecerea sa în corpul ofițerilor, în condițiile în care acesta
nu a promovat vreun concurs organizat în acest sens este vădit neîntemeiată.
Alin. (3) al art. 21 din
Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările
ulterioare, prevede modul de acordare a gradului de subinspector de poliție și încadrarea
ca debutant pentru cei care au absolvit Facultatea de Drept din cadrul Academiei
de Poliție A.I.C.
Deși dispoziția invocată
mai sus nu distinge în mod expres dacă Facultatea de Drept absolvită trebuie să
fie la curs de zi sau la cursuri cu frecvență redusă, din interpretarea întregului
act normativ rezultă, că textul în cauză se referă numai la cei care au absolvit
Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C., curs de zi.
În ceea ce privește obligația
Ministerului Administrației și Internelor de a plăti drepturile salariate aferente
gradului profesional de subinspector de poliție, de la data de 1 august 2008, recurentul
pârât susține că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că cererea principală
este vădit neîntemeiată, intimatul-reclamant nu a prestat începând cu data obținerii
diplomei de licență, activități specifice ofițerilor, ci pe cele prevăzute în fișa
postului pentru un agent de poliție, astfel încât acordarea drepturilor bănești
respective ar echivala cu o îmbogățire fără just temei a acestuia.
Examinând cauza și sentința
recurată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente
pricinii, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această
soluție Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
În ceea ce privește tardivitatea
formulării acțiunii
Înalta Curte constată
că pârâtul Ministerul Administrației și Internelor i-a comunicat, în scris, reclamantului
faptul că nu îi recunoaște dreptul pretins, refuzând astfel să îi acorde gradul
profesional de subinspector de poliție, conform art. 21 alin. (3) din Legea nr.
360/2010, iar în data de 3 august 2010 reclamantul a formulat cererea de chemare
în judecată a pârâtului, la Curtea de Apel București.
Potrivit prevederilor
art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările
ulterioare, la 6 iulie 2010 a început să curgă
termenul în care reclamantul
avea posibilitatea de a investi instanța de judecată competentă cu soluționarea
cererii de chemare în judecată.
Deci la momentul depunerii
cererii reclamantul se afla în termenul prevăzut de lege.
Art. 11 alin. (2) stabilește
în mod clar termenul în care poate fi depusă cererea de chemare în judecată pentru
drepturile vătămate și pagubele provocate de către actele administrative unilaterale
emise de autoritățile publice, astfel că excepția este neîntemeiată și urmează a
fi respinsă ca atare.
Pe fondul cauzei Înalta
Curte reține următoarele:
Obiectul analizei juridice,
în cauză, îl constituie modalitatea de recrutare a ofițerilor de poliție, în conformitate
cu prevederile
Legii nr. 360/2002 privind
Statutul polițistului.
Dispozițiile legale care
reglementează acest aspect sunt, în principal, cele prevăzute la art. 9, art. 21
și art. 73 din actul normativ susmenționat dar și cele prevăzute de
H.G. nr. 294/2007
privind organizarea și funcționarea
Academiei de Poliție A.I.C. din cadrul Ministerului Administrației și Internelor
.
Astfel art. 9 din
Legea nr. 360/2002 prevede, pe de o parte,
că
„Polițiștii provin, de regulă, din rândul absolvenților instituțiilor
de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor” [
alin. (
1
)
] și
, pe de altă parte, că „
Ofițerii de
poliție pot proveni și din rândul agenților de poliție absolvenți, cu diplomă sau
licență, ai instituțiilor de învățământ superior de lungă sau scurtă durată ale
Ministerului Administrației și Internelor sau ai altor instituții de învățământ
superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite prin
ordin al ministrului administrației și internelor” [alin. (2)].
Rezultă, din
dispozițiile legale citate, că
Statutul
polițistului
instituie, la art. 9 alin. (1), regula recrutării polițiștilor din
rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului Administrației
și Internelor.
Această regulă
vizează ambele categorii de polițiști, astfel cum acestea sunt definite de art.
14 alin. (1) din lege, în raport cu nivelul studiilor necesare, respectiv atât ofițerii
de poliție cât și agenții de poliție.
La regula
instituită de art. 9 alin. (1), dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol prevăd
excepția potrivit căreia recrutarea se poate face și din rândul agenților de poliție
absolvenți, cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de lungă
sau scurtă durată ale Ministerului Administrației și Internelor sau ai altor instituții
de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției,
stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor.
Excepția vizează,
deci, numai categoria ofițerilor de poliție și ea extinde sfera instituțiilor de
învățământ superior ai căror absolvenți, agenți de poliție (cealaltă categorie de
polițiști), cu diplomă sau licență, pot fi recrutați în rândul ofițerilor de poliție,
incluzând în această sferă, pe lângă instituțiile de învățământ ale Ministerului
Administrației și Internelor, și alte instituții, cu profil corespunzător specialităților
necesare poliției, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor.
Instituțiile de învățământ superior ale Ministerului Administrației
și Internelor despre care se face vorbire în cuprinsul dispozițiilor art. 9
alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 360/2002 sunt prevăzute expres
la art. 10 alin. (2) din H.G. nr. 294/2007
privind organizarea
și funcționarea Academiei de Poliție A.I.C. din cadrul Ministerului Administrației
și Internelor, după cum urmează:
Facultatea
de Poliție (înființată prin reorganizarea Facultății de Drept);
Facultatea
de Arhivistică și
Facultatea de Pompieri.
Reglementând
în mod distinct situația
a
bsolvenților instituțiilor de învățământ de profil ale Ministerului
Administrației și Internelor,
art. 21
alin.
(1)
din Legea nr. 360/2002 prevede că acestora „li
se acordă grade profesionale și sunt încadrați în structurile de poliție cu perioade
de stagiu”, după cum urmează:
- l
a absolvirea
școlii de formare a agenților de poliție, polițistului i se acordă gradul profesional
de agent de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni
[alin. (2)];
-
la absolvirea
Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C. a Ministerului Administrației
și Internelor, polițistului i se acordă gradul profesional de subinspector de poliție
și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni [alin. (3)].
Analiza prevederilor art. 21 alin. (1)-alin. (3) conduce la concluzia
că acestea reprezintă o aplicație a regulii instituite prin art. 9 alin. (1), aceea
a recrutării polițiștilor, fie ei agenți sau ofițeri, din rândul absolvenților instituțiilor
de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor.
Dispozițiile
care interesează în speță sunt cele ale art. 21 alin. (3), din care rezultă „ad
literam” că absolvenților Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C.
a Ministerului Administrației și Internelor, fără deosebire în funcție de forma
de învățământ, cursuri de zi sau cu frecvență redusă, li se acordă gradul profesional
de subinspector de poliție și sunt încadrați ca debutanți pe o perioadă de stagiu
de 12 luni.
Tot o
aplicație, de data aceasta a excepției
de la regulă, excepție instituită prin art. 9 alin. (2) din lege, conform căreia
ofițerii de poliție pot fi recrutați și din rândul agenților de poliție absolvenți,
cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de lungă sau scurtă
durată ale Ministerului Administrației și Internelor sau ai altor instituții de
învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite
prin ordin al ministrului administrației și internelor, o reprezintă și
prevederile alin. (4) al art. 21 din lege, potrivit cărora
„Polițiștilor
prevăzuți la art. 9 alin. (2) și alin. (3) li se acordă gradele profesionale în
funcție de pregătirea lor și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor
absolvite, raportate la cerințele postului”, încadrarea acestora făcându-se pe o
perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în raport cu categoria din care fac parte
și cu gradul profesional acordat.
Cum, potrivit
art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, absolvenții Facultății de Drept din cadrul
Academiei de Poliție A.I.C. a Ministerului Administrației și Internelor primesc
gradul profesional de subinspector de poliție, fiind încadrați ca ofițeri debutanți
pe o perioadă de stagiu de 12 luni, rezultă că prevederile art. 9 alin. (2) și
art. 21 alin. (4) din lege vizează agenții de poliție absolvenți, cu diplomă sau
licență, ai instituțiilor de învățământ superior de lungă sau scurtă durată ale
Ministerului Administrației și Internelor, astfel cum acestea sunt prevăzute
la art. 10 alin. (2) din H.G. nr. 294/2007
privind organizarea
și funcționarea Academiei de Poliție A.I.C., mai puțin Facultatea de Drept (în prezent
reorganizată ca Facultate de Poliție), la ai cărei absolvenți se referă în mod distinct
dispozițiile art. 21 alin. (3), precum și ai altor instituții de învățământ superior
cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite prin ordin
al ministrului administrației și internelor.
La această din urmă categorie
de polițiști, iar nu la absolvenții
Facultății de Drept
din cadrul Academiei de Poliție A.I.C., a căror situație este reglementată distinct
de art. 21 alin. (3) din lege,
se referă, așadar, prevederile art. 73
alin.
(7)
din lege,
potrivit cărora „Agenții de poliție care au absolvit studii superioare au dreptul
de a participa la concursul pentru ocuparea posturilor de ofițeri vacante, în condițiile
prezentei legi”.
Că aceasta
este interpretarea corectă a d
ispozițiilor legale care reglementează modalitatea de recrutare
a ofițerilor de poliție, conform
Legii
nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, rezultă cu și mai mare evidență din
prevederile H.G. nr. 294/2007
privind organizarea și funcționarea
Academiei de Poliție A.I.C. din cadrul Ministerului Administrației și Internelor,
deja menționată mai sus.
Astfel, reglementând
forma de învățământ „cursuri cu frecvență redusă”, dispozițiile art. 20
din acest act normativ prevăd că „Pentru motivarea profesională a agenților
de poliție/subofițerilor cu rezultate profesionale foarte bune se instituie modalitatea
admiterii în Academie la ciclul studiilor universitare de licență prin metoda „la
alegere”, în conformitate cu criteriile de selecție stabilite de Ministerul Administrației
și Internelor și pe baza metodologiei prevăzute la art. 14 alin. (1) (adică prin
concurs)” [alin. (
1
)
]
,
iar „Candidații
admiși se înmatriculează în anul I, cursuri cu frecvență redusă”
[alin. (3)].
În continuare, referindu-se la situația
absolvenților acestei forme de învățământ, prevederile alin. (4)
al aceluiași
articol dispun că „La absolvirea Academiei, studenții care promovează examenul de
licență primesc primul grad de ofițer odată cu promoția care finalizează studiile
la forma de învățământ la zi”.
Aceasta este,
de altfel, însăși rațiunea înființării și funcționării Facultății de Drept (în prezent
Facultatea de Poliție), al cărui scop expres prevăzut la art.
11 alin. (2) din
H.G. nr. 294/2007 este de a
pregăti „ofițeri pentru Ministerul Administrației și Internelor în
domeniile și la specializările prevăzute în prezenta hotărâre”.
La expirarea
perioadei de stagiu, pentru absolvenții Facultății de Drept din cadrul Academiei
de Poliție A.I.C., sau de probă, pentru polițiștii care au promovat concursul prevăzut
de art. 73 alin. (7), după caz, polițistul susține examenul de definitivare în profesie,
a cărui nepromovare conduce la îndepărtarea din poliție, conform art. 21 alin. (5)
din Legea nr. 360/2002.
Legea face,
așadar, distincție nu între formele de învățământ, zi și frecvență redusă, ale Facultății
de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C. ci între această din urmă facultate
și alte instituții de învățământ superior, după cu urmează:
Facultatea
de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C., ai cărei absolvenți primesc gradul
profesional de subinspector de poliție și sunt încadrați ca debutanți pe o perioadă
de stagiu de 12 luni [art. 9 alin. (1) și art. 21 alin. (1) și alin. (3) din Legea
nr. 360/2002].
Cu privire
la absolvenții acestei facultăți, legea nu face distincție între formele de învățământ,
zi și frecvență redusă.
Din prevederile
H.G. nr. 294/2007
privind organizarea și funcționarea
Academiei de Poliție A.I.C. rezultă, însă, că forma de învățământ „frecvență redusă”
este rezervată exclusiv agenților de poliție/subofițerilor cu rezultate profesionale
foarte bune și că, la absolvire, dacă promovează examenul de licență, aceștia primesc
primul grad de ofițer odată cu promoția care finalizează studiile la forma de învățământ
la zi [art. 20 alin. (1) și alin. (4)
din
H.G. nr. 294/2007
].
Celelalte
instituții de învățământ superior de lungă sau scurtă durată ale Ministerului Administrației
și Internelor, astfel cum acestea sunt prevăzute
la
art. 10 alin. (2) din H.G. nr. 294/2007, adică Facultățile de Pompieri și Arhivistică,
precum și a
lte instituții de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților
necesare poliției, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor
[art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002].
Agenții de poliție absolvenți
ai acestor din urmă instituții de învățământ superior pot deveni ofițeri de poliție,
având dreptul de a participa la concursul organizat în acest scop, în condițiile
prezentei legi [art. 37 alin. (7) din Legea nr. 360/2002].
Pe de altă parte, Înalta
Curte are în vedere și prevederile art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor
Omului, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Protocolul 12 la Convenția
Europeană a Drepturilor Omului, art. 20 alin. (1) din Constituția României.
Astfel fiind, Înalta Curte
constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate, iar instanța
de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală pe care o va menține
Prin urmare, pentru considerentele
arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta
Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Ministerul Administrației și Internelor, împotriva sentinței civile nr. 1782
din 7 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 11 octombrie 2011.