ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4647/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul Z.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, obligarea pârâtului la recunoașterea gradului profesional de subinspector de poliție în condițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, începând cu data de 1 august 2008; acordarea drepturilor salariale corespunzătoare gradului profesional de subinspector, începând cu 1 august 2008, data absolvirii Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C., București; anularea situației create prin discriminare, în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut în esență că, în anul 2002, fiind angajat al Ministerului Administrației și Internelor, a susținut examenul de admitere la Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C., forma de învățământ „frecvența redusă” în aceleași condiții ca și candidații de la forma de învățământ „cursuri de zi”, fiind declarat „admis”.

Prin sentința civilă nr. 1782 din 7 martie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul Z.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, a obligat pârâtul să-i recunoască reclamantului gradul profesional de subinspector de poliție, începând cu data de 1 august 2008 și a obligat pârâtul, la plata către reclamant, a drepturilor salariale corespunzătoare gradului profesional de subinspector, începând cu 1 august 2008. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că absolvenții Academiei de Poliție A.I.C., „fără deosebire” de forma de învățământ urmată, respectiv cursuri de zi sau cu frecvență redusă, li se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și sunt încadrați ca debutanți pe o perioadă de stagiu de 12 luni, fără îndeplinirea altei formalități și fără a se face vreo deosebire între forma de învățământ absolvită, condiția referindu-se doar la absolvirea Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C.; condiție îndeplinită de reclamant.

În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, atunci când a adoptat soluția de principiu în cadrul ședinței Plenului Judecătorilor, secției de contencios administrativ și fiscal, din data de 9 februarie 2009, de unificare a practicii judiciare. Împotriva hotărâri instanței de fond pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului pârâtul arată că înțelege să solicite instanței de judecată, să rețină, să examineze și să se pronunțe cu privire la excepția tardivității formulării acțiunii arătând că cererea de chemare în judecată a fost depusă la Curtea de Apel București la data de 3 august 2010, iar din motivarea acțiunii rezultă că reclamantul a absolvit studiile superioare în anul 2008. Acordarea gradelor profesionale ofițerilor proveniți din rândul agenților de poliție în funcție de pregătire și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului nu contravine principiului egalității în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, republicată, și nici nu instituie privilegii sau discriminări, întrucât se aplică în mod egal tuturor categoriilor de persoane aflate în aceeași situație.

Prin Deciziile Curții Constituționale nr. 818/2008, nr. 819/2008, nr. 820/2008, nr. 821/2008 publicate în M. Of. nr. 537/16.07.2008 s-a dispus admiterea excepției de neconstituționalitate ridicate de Ministerul Justiției în diverse dosare, constatându-se că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Raportat la toate aceste aspecte, se poate observa că ne aflăm în situația analizată de Curtea Constituțională, motiv pentru care cererea formulată apare ca fiind inadmisibilă. Din acest text de lege rezultă că existența studiilor superioare este o condiție necesară, însă nu și suficientă, pentru ca un agent de poliție să fie încadrat în corpul ofițerilor. Prin urmare, existența studiilor superioare reprezintă o condiție obligatorie pentru participarea agenților de poliție la concursul respectiv și nicidecum pentru promovarea directă a acestora în corpul ofițerilor de poliție. Pentru a putea participa la concursurile organizate în vederea trecerii în corpul ofițerilor, este necesar ca intimatul-reclamant să fie absolvent a studiilor superioare corespunzătoare cerințelor postului pentru care a fost organizat concursul.

Prin urmare, solicitarea reclamantului la trecerea sa în corpul ofițerilor, în condițiile în care acesta nu a promovat vreun concurs organizat în acest sens este vădit neîntemeiată. Alin. (3) al art. 21 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, prevede modul de acordare a gradului de subinspector de poliție și încadrarea ca debutant pentru cei care au absolvit Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C. Deși dispoziția invocată mai sus nu distinge în mod expres dacă Facultatea de Drept absolvită trebuie să fie la curs de zi sau la cursuri cu frecvență redusă, din interpretarea întregului act normativ rezultă, că textul în cauză se referă numai la cei care au absolvit Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C., curs de zi.

În ceea ce privește obligația Ministerului Administrației și Internelor de a plăti drepturile salariate aferente gradului profesional de subinspector de poliție, de la data de 1 august 2008, recurentul pârât susține că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că cererea principală este vădit neîntemeiată, intimatul-reclamant nu a prestat începând cu data obținerii diplomei de licență, activități specifice ofițerilor, ci pe cele prevăzute în fișa postului pentru un agent de poliție, astfel încât acordarea drepturilor bănești respective ar echivala cu o îmbogățire fără just temei a acestuia. Examinând cauza și sentința recurată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate. În ceea ce privește tardivitatea formulării acțiunii Înalta Curte constată că pârâtul Ministerul Administrației și Internelor i-a comunicat, în scris, reclamantului faptul că nu îi recunoaște dreptul pretins, refuzând astfel să îi acorde gradul profesional de subinspector de poliție, conform art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2010, iar în data de 3 august 2010 reclamantul a formulat cererea de chemare în judecată a pârâtului, la Curtea de Apel București. Potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, la 6 iulie 2010 a început să curgă termenul în care reclamantul avea posibilitatea de a investi instanța de judecată competentă cu soluționarea cererii de chemare în judecată.

Deci la momentul depunerii cererii reclamantul se afla în termenul prevăzut de lege. Art. 11 alin. (2) stabilește în mod clar termenul în care poate fi depusă cererea de chemare în judecată pentru drepturile vătămate și pagubele provocate de către actele administrative unilaterale emise de autoritățile publice, astfel că excepția este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca atare. Pe fondul cauzei Înalta Curte reține următoarele: Obiectul analizei juridice, în cauză, îl constituie modalitatea de recrutare a ofițerilor de poliție, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Dispozițiile legale care reglementează acest aspect sunt, în principal, cele prevăzute la art. 9, art. 21 și art. 73 din actul normativ susmenționat dar și cele prevăzute de H.G.

nr. 294/2007 privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție A.I.C.

din cadrul Ministerului Administrației și Internelor . Astfel art. 9 din Legea nr. 360/2002 prevede, pe de o parte, că „Polițiștii provin, de regulă, din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor” [ alin. ( 1 ) ] și , pe de altă parte, că „ Ofițerii de poliție pot proveni și din rândul agenților de poliție absolvenți, cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de lungă sau scurtă durată ale Ministerului Administrației și Internelor sau ai altor instituții de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor” [alin. (2)]. Rezultă, din dispozițiile legale citate, că Statutul polițistului instituie, la art. 9 alin. (1), regula recrutării polițiștilor din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor.

Această regulă vizează ambele categorii de polițiști, astfel cum acestea sunt definite de art. 14 alin. (1) din lege, în raport cu nivelul studiilor necesare, respectiv atât ofițerii de poliție cât și agenții de poliție. La regula instituită de art. 9 alin. (1), dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol prevăd excepția potrivit căreia recrutarea se poate face și din rândul agenților de poliție absolvenți, cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de lungă sau scurtă durată ale Ministerului Administrației și Internelor sau ai altor instituții de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor.

Excepția vizează, deci, numai categoria ofițerilor de poliție și ea extinde sfera instituțiilor de învățământ superior ai căror absolvenți, agenți de poliție (cealaltă categorie de polițiști), cu diplomă sau licență, pot fi recrutați în rândul ofițerilor de poliție, incluzând în această sferă, pe lângă instituțiile de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor, și alte instituții, cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor. Instituțiile de învățământ superior ale Ministerului Administrației și Internelor despre care se face vorbire în cuprinsul dispozițiilor art. 9 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 360/2002 sunt prevăzute expres la art. 10 alin. (2) din H.G.

nr. 294/2007 privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție A.I.C. din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, după cum urmează: Facultatea de Poliție (înființată prin reorganizarea Facultății de Drept); Facultatea de Arhivistică și Facultatea de Pompieri. Reglementând în mod distinct situația a bsolvenților instituțiilor de învățământ de profil ale Ministerului Administrației și Internelor, art. 21 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 prevede că acestora „li se acordă grade profesionale și sunt încadrați în structurile de poliție cu perioade de stagiu”, după cum urmează: - l a absolvirea școlii de formare a agenților de poliție, polițistului i se acordă gradul profesional de agent de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni [alin. (2)]; - la absolvirea Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C.

a Ministerului Administrației și Internelor, polițistului i se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni [alin. (3)]. Analiza prevederilor art. 21 alin. (1)-alin. (3) conduce la concluzia că acestea reprezintă o aplicație a regulii instituite prin art. 9 alin. (1), aceea a recrutării polițiștilor, fie ei agenți sau ofițeri, din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor. Dispozițiile care interesează în speță sunt cele ale art. 21 alin. (3), din care rezultă „ad literam” că absolvenților Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C. a Ministerului Administrației și Internelor, fără deosebire în funcție de forma de învățământ, cursuri de zi sau cu frecvență redusă, li se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și sunt încadrați ca debutanți pe o perioadă de stagiu de 12 luni.

Tot o aplicație, de data aceasta a excepției de la regulă, excepție instituită prin art. 9 alin. (2) din lege, conform căreia ofițerii de poliție pot fi recrutați și din rândul agenților de poliție absolvenți, cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de lungă sau scurtă durată ale Ministerului Administrației și Internelor sau ai altor instituții de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, o reprezintă și prevederile alin. (4) al art. 21 din lege, potrivit cărora „Polițiștilor prevăzuți la art. 9 alin. (2) și alin. (3) li se acordă gradele profesionale în funcție de pregătirea lor și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului”, încadrarea acestora făcându-se pe o perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în raport cu categoria din care fac parte și cu gradul profesional acordat.

Cum, potrivit art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, absolvenții Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C. a Ministerului Administrației și Internelor primesc gradul profesional de subinspector de poliție, fiind încadrați ca ofițeri debutanți pe o perioadă de stagiu de 12 luni, rezultă că prevederile art. 9 alin. (2) și art. 21 alin. (4) din lege vizează agenții de poliție absolvenți, cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de lungă sau scurtă durată ale Ministerului Administrației și Internelor, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 10 alin. (2) din H.G.

nr. 294/2007 privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție A.I.C., mai puțin Facultatea de Drept (în prezent reorganizată ca Facultate de Poliție), la ai cărei absolvenți se referă în mod distinct dispozițiile art. 21 alin. (3), precum și ai altor instituții de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor. La această din urmă categorie de polițiști, iar nu la absolvenții Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C., a căror situație este reglementată distinct de art. 21 alin. (3) din lege, se referă, așadar, prevederile art. 73 alin. (7) din lege, potrivit cărora „Agenții de poliție care au absolvit studii superioare au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea posturilor de ofițeri vacante, în condițiile prezentei legi”.

Că aceasta este interpretarea corectă a d ispozițiilor legale care reglementează modalitatea de recrutare a ofițerilor de poliție, conform Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, rezultă cu și mai mare evidență din prevederile H.G. nr. 294/2007 privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție A.I.C. din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, deja menționată mai sus.

Astfel, reglementând forma de învățământ „cursuri cu frecvență redusă”, dispozițiile art. 20 din acest act normativ prevăd că „Pentru motivarea profesională a agenților de poliție/subofițerilor cu rezultate profesionale foarte bune se instituie modalitatea admiterii în Academie la ciclul studiilor universitare de licență prin metoda „la alegere”, în conformitate cu criteriile de selecție stabilite de Ministerul Administrației și Internelor și pe baza metodologiei prevăzute la art. 14 alin. (1) (adică prin concurs)” [alin. ( 1 ) ] , iar „Candidații admiși se înmatriculează în anul I, cursuri cu frecvență redusă” [alin. (3)]. În continuare, referindu-se la situația absolvenților acestei forme de învățământ, prevederile alin. (4) al aceluiași articol dispun că „La absolvirea Academiei, studenții care promovează examenul de licență primesc primul grad de ofițer odată cu promoția care finalizează studiile la forma de învățământ la zi”.

Aceasta este, de altfel, însăși rațiunea înființării și funcționării Facultății de Drept (în prezent Facultatea de Poliție), al cărui scop expres prevăzut la art. 11 alin. (2) din H.G. nr. 294/2007 este de a pregăti „ofițeri pentru Ministerul Administrației și Internelor în domeniile și la specializările prevăzute în prezenta hotărâre”. La expirarea perioadei de stagiu, pentru absolvenții Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C., sau de probă, pentru polițiștii care au promovat concursul prevăzut de art. 73 alin. (7), după caz, polițistul susține examenul de definitivare în profesie, a cărui nepromovare conduce la îndepărtarea din poliție, conform art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002.

Legea face, așadar, distincție nu între formele de învățământ, zi și frecvență redusă, ale Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C. ci între această din urmă facultate și alte instituții de învățământ superior, după cu urmează: Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C., ai cărei absolvenți primesc gradul profesional de subinspector de poliție și sunt încadrați ca debutanți pe o perioadă de stagiu de 12 luni [art. 9 alin. (1) și art. 21 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 360/2002]. Cu privire la absolvenții acestei facultăți, legea nu face distincție între formele de învățământ, zi și frecvență redusă. Din prevederile H.G. nr. 294/2007 privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție A.I.C.

rezultă, însă, că forma de învățământ „frecvență redusă” este rezervată exclusiv agenților de poliție/subofițerilor cu rezultate profesionale foarte bune și că, la absolvire, dacă promovează examenul de licență, aceștia primesc primul grad de ofițer odată cu promoția care finalizează studiile la forma de învățământ la zi [art. 20 alin. (1) și alin. (4) din H.G. nr. 294/2007 ]. Celelalte instituții de învățământ superior de lungă sau scurtă durată ale Ministerului Administrației și Internelor, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 10 alin. (2) din H.G. nr. 294/2007, adică Facultățile de Pompieri și Arhivistică, precum și a lte instituții de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor [art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002].

Agenții de poliție absolvenți ai acestor din urmă instituții de învățământ superior pot deveni ofițeri de poliție, având dreptul de a participa la concursul organizat în acest scop, în condițiile prezentei legi [art. 37 alin. (7) din Legea nr. 360/2002]. Pe de altă parte, Înalta Curte are în vedere și prevederile art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Protocolul 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 20 alin. (1) din Constituția României. Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală pe care o va menține Prin urmare, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor, împotriva sentinței civile nr. 1782 din 7 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2011.