Decizia nr. 389/2012 — ÎCCJ, Secția penală · Dosar nr. 703/44/2011 — recurs

M.J., deținut la Penitenciarul Galați, la o pedeapsă principală de 7 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003. A fost condamnat același inculpat la o pedeapsă principală de 12 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului M.J. pedeapsa principală cea mai grea, de 12 ani închisoare, sporită la 13 ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.

G.O., deținută la Penitenciarul Galați, la o pedeapsă principală de 7 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. A fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă principală de 12 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatei G.O. pedeapsa principală cea mai grea, de 12 ani închisoare, sporită la 13 ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.

T.A., deținută la Penitenciarul Galați, la o pedeapsă principală de 7 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. A fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă principală de 12 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatei T.A. pedeapsa principală cea mai grea, de 12 ani închisoare, sporită la 13 ani închisoare la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.

B.I., în prezent deținut la Penitenciarul Galați, la 0pedeapsă principală de 9 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. A fost condamnat același inculpat la o pedeapsă principală de 15 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului B.I. pedeapsa principală cea mai grea, de 15 ani închisoare, sporită la 16 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei închisorii.

S.D., deținut la Penitenciarul Galați, la o pedeapsă principală de 9 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. A fost condamnat același inculpat la o pedeapsă principală de 15 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului S.D. pedeapsa principală cea mai grea, de 15 ani închisoare, sporită la 16 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei închisorii.

V.A., deținut la Penitenciarul Galați, la o pedeapsă principală de 9 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. A fost condamnat același inculpat la o pedeapsă principală de 14 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului V.A. pedeapsa principală cea mai grea, de 14 ani închisoare, sporită la 15 ani și 4 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei închisorii.

P.D., deținut la Penitenciarul Galați, la o pedeapsă principală de 11 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. A fost condamnat același inculpat la o pedeapsă principală de 16ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului P.D. pedeapsa principală cea mai grea, de 16 ani închisoare, sporită la 17 ani și 9 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii.

B.S., deținut în Penitenciarul Galați, la o pedeapsă principală de 12 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) Cod penal pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. A fost condamnat același inculpat la o pedeapsă principală de 17ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b) C. pen. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului B.S. pedeapsa principală cea mai grea, de 17 ani închisoare, sporită la 18 ani și 10 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii.

R.V., deținut în Penitenciarul Galați, la o pedeapsă principală de 12 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. A fost condamnat același inculpat la o pedeapsă principală de 17 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b) C. pen. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului R.V. pedeapsa principală cea mai grea, de 17 ani închisoare, sporită la 18 ani și 10 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii.

P.Ș.C., deținut în Penitenciarul Galați, la o pedeapsă principală de 12 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. A fost condamnat același inculpat la o pedeapsă principală de 17 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului P.Ș.C. pedeapsa principală cea mai grea, de 17 ani închisoare, sporită la 18 ani și 8 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii. În baza art. 85 alin. (1) C. pen. au fost anulate suspendările condiționate pentru pedepsele de: - 3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen., aplicată prin sentința penală 132 din 23 ianuarie 2006 a Judecătoriei Galați, definitivă prin decizia penală 570 din 17 noiembrie 2006 a Tribunalului Galați și prin decizia penală 298 din 31 mai 2007 a Curții de Apel Galați, inculpatului P.Ș.C.; - 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 13 C. pen., modificat prin Legea nr. 161/2003 și devenit art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994 rep., aplicată prin sentința penală 586 din 06 iunie 2006 a Judecătoriei Tecuci, definitivă la 13 iunie 2007 prin decizia penală 331/13 iunie 2007 a Curții de Apel Galați, inculpatului P.Ș.C. În baza art. 85 alin. (1), art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele de 3 ani închisoare din sentința penală 132/2006 a Judecătoriei Galați, 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prevăzute de art. 64 lit. c) în referire la art. 65 alin. (2) C. pen. pe o durată de 5 ani din sentința penală 586/2006 a Judecătoriei Tecuci, în ceea ce-l privește pe inculpatul P.Ș.C. S-a aplicat inculpatului P.Ș.C. pedeapsa principală cea mai grea de 3 ani închisoare sporită la 3 ani și 4 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. c) în referire la art. 65 alin. (2) C. pen. pe o durată de 5 ani, din care se deduce durata reținerii de 24 ore din 17 aprilie 2002 din sentința penală 132/2006 a Judecătoriei Galați. În baza art. 39 alin. (1), (2) C. pen. în referire la art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-a contopit pedeapsa rezultantă de prezenta cauză, de 18 ani Și 8 luni închisoare la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani, cu pedeapsa rezultantă menționată anterior de 3 ani și 4 luni închisoare din care se deduce durata reținerii de 24 ore din 17 aprilie 2002 din sentința penală 132/2006 a Judecătoriei Galați la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. c) C. pen. în referire la art. 65 alin. (2) C. pen. pe o perioadă de 5 ani. S-a aplicat inculpatului P.Ș.C. pedeapsa principală cea mai grea, de 18 ani și 8 luni închisoare sporită la 18 ani și 10 luni închisoare la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii, aceasta fiind pedeapsa rezultantă finală. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale 586 din 06 iunie 2006 a Judecătoriei Tecuci, definitivă prin decizia penală 3311 din 13 iunie 2007 a Curții de Apel Galați și ale sentinței penale 132 din 23 ianuarie 2006 a Judecătoriei Galați, definitivă prin decizia penală 570 din 17 noiembrie 2006 a Tribunalului Galați și decizia penală 298 din 31 mai 2007 a Curții de Apel Galați.

M.A., la o pedeapsă principală de 9 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. A fost condamnat același inculpat la o pedeapsă principală de 15 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a), b) C. pen. În baza art. 39 alin. (1) în referire la art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului M.A. prin sentința penală 1414 din 16 septembrie 2008 a Judecătoriei Brăila, modificată prin decizia penală 237 din 18 noiembrie 2008 a Tribunalului Brăila, definitivă prin decizia penală 204 din 23 martie 2009 a Curții de Apel Galați, cu pedeapsa principală de 15 ani închisoare și cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani, aplicate aceluiași inculpat în prezenta cauză pentru infracțiunea de înșelăciune. S-a aplicat inculpatului M.A. pedeapsa principală cea mai grea de 15 ani închisoare sporită la 15 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a contopit pedeapsa principală de 9 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani, aplicate prin prezenta hotărâre pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu pedeapsa rezultantă menționată anterior, respectiv 15 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani. S-a aplicat inculpatului M.A. pedeapsa principală cea mai grea de 15 ani și 6 luni închisoare sporită la 16 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani, pedeapsă rezultantă finală. S-a dedus din pedeapsa principală finală de 16 ani și 6 luni închisoare perioada executată de inculpatul M.A. de la 01 aprilie 2009 la 27 aprilie 2010. În baza art. 71 alin. (2) C. pen. s-a aplicat fiecăruia dintre inculpații I.G.C., M.J., G.O., T.A., B.I., S.D., V.A., P.D., B.S., R.V., P.Ș.C., M.A., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedepsele principale finale aplicate inculpaților, duratele de reținere și arestare preventivă după cum urmează: 1) de la 11 iunie 2009, ora 02 : 10 și până la zi, pentru inculpatul I.G.C.; 2) de la 11 iunie 2009, ora 04:15 și până la zi, pentru inculpatul M.J.; 3) de la 11 iunie 2009, ora 00:00 și până la zi, pentru inculpata G.O.; 4) de la 10 iunie 2009, ora 22:35 și până la zi, pentru inculpata T.A.; 5) de la 11 iunie 2009, ora 02:45 și până la zi, pentru inculpatul B.I.; 6) de la 11 iunie 2009, ora 01:15 și până la zi, pentru inculpatul V.A.; 7) de la 11 iunie 2009, ora 05:20 și până la zi, pentru inculpatul P.D.; 8) de la 11 iunie 2009, ora 00:40 și până la zi, pentru inculpatul B.S.; 9) de la 11 iunie 2009, ora 04:55 și până la zi, pentru inculpatul P.Ș.C. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală finală aplicată inculpatului R.V. durata arestării preventive a acestuia de la 19 iulie 2010 și până la zi. În baza art. 18 din Legea nr. 302/2004 s-a dedus din pedeapsa principală finală aplicată inculpatului S.D. durata arestării provizorii a acestuia din Italia de la 25 iulie 2010 la 22 octombrie 2010, iar conform art. 88 C. pen. s-a dedus din aceeași pedeapsă principală finală aplicată inculpatului S.D., durata arestării preventive din România a acestuia, de la 22 octombrie 2010 lăzi. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive pentru flecare dintre inculpații I.G.C., M.J., G.O., T.A., B.I., S.D., V.A., P.D., B.S., R.V. și P.Ș.C. Împotriva acestei sentințe penale inculpații au declarat apel, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. 703/121/2011. Prin încheierea de ședință din 19 octombrie 2011, Curtea de apel a constatat că probatoriul administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și cel administrat nemijlocit în fața instanței de fond, a justificat bănuiala plauzibilă că inculpații au săvârșit faptele penale deduse judecății, iar datele care circumstanțiază faptele (de o gravitate deosebită), au pus în evidență aspecte concrete care au demonstrat că lăsarea în libertate a inculpaților a prezentat pericol pentru ordinea publică, aceasta fiind periclitată și prin posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de alte persoane, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte. Cu toate acestea, instanța a observat însă că procedura derulată față de inculpații I.G.C., M.J., G.O., T.A., B.I., V.A., P.D., B.S. și P.Ș.C. durează de 2 ani, 4 luni și 8 zile de la momentul punerii sub acuzare și până la data de 19 octombrie 2011, fără ca în cauză să existe indicii că inculpații sau autoritățile judiciare ar fi răspunzătoare de mersul greoi al procesului, împrejurare în care s-a apreciat că durata procedurilor este excesivă și că nu satisface cerința termenului rezonabil consacrat în art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană (cauza Slezevicius c. Lituania - hotărârea din 13 noiembrie 2001). în acest context, Curtea de apel, reținând că în speță nu au intervenit elemente sau aspecte noi care să conducă la incidența altor temeiuri prevăzute în art. 148 C. proc. pen., a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea și, respectiv, menținerea până la data de 19 octombrie 2011 a măsurii arestării preventive luată față de inculpații I.G.C., M.J., G.O., T.A., B.I., V.A., P.D., B.S. și P.Ș.C., s-au schimbat. Cum situația inculpaților S.D. și R.V. nu putea fi disociată de cea a celorlalți inculpați, chiar dacă au fost arestați mai târziu, s-a constatat că și pentru aceștia temeiurile avute în vedere la luarea și, respectiv menținerea până la data de 19 octombrie 2011 a măsurii arestării preventive, s-au schimbat. Pentru toate aceste motive, prin încheierea de ședință din 19 octombrie 2011, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara în condițiile art. 139 alin. (1) C. proc. pen. și ale art. 145 1 C. proc. pen. în referire la art. 145 alin. (1) și alin. (1 1 ) C. proc. pen. pentru toți inculpații. Prin decizia penală nr. 3812 din 26 octombrie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 8493/1/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de D.I.I.C.O.T. - serviciul teritorial Galați, a casat în parte încheierea de ședință din 19 octombrie 2011 și a menținut măsura arestării preventive a inculpaților. De asemenea, prin decizia penală nr. 4366 din 28 decembrie 2011 pronunțată în Dosarul penal nr. 703/44/2011/A3, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații I.G.C., G.O., T.A., B.I., V.A., P.D., B.S., P.Ș.C., S.D. și R.V. împotriva încheierii de ședință din 16 decembrie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 703/44/2011 al Curții de Apel Galați, prin care, cu respectarea deciziei nr. 3812 din 26 octombrie 2011 a I.C.C.J., instanța de apel a menținut starea de arest a inculpaților, în condițiile art. 300 2 C. proc. pen. raportat la art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen. Așa fiind, procedând la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive și constatând că nu au intervenit elemente sau aspecte noi care să conducă la incidența altor temeiuri prevăzute în art. 148 C. proc. pen. și cum cele avute în vedere la luarea măsurii preventive față de inculpații M.J., B.I., V.A., P.D., B.S., P.Ș.C. și R.V. nu s-au schimbat, Curtea de Apel Galați a menținut starea de arest a acestor inculpați, în condițiile art. 300 2 C. proc. pen. raportat la art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen. În ce îi privește pe inculpații I.G.C., G.O., T.A. și S.D., s-a reținut că aceștia au înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen., fiind întrunite condițiile art. 11 din O.U.G. nr. 121/2011, recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina lor prin actul de acuzare și însușind-și probele administrate în cursul urmăririi penale. În acest context, s-a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea, respectiv la menținerea succesivă a măsurii arestării preventive, s-au schimbat, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 139 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora măsura preventivă luată se înlocuiește cu o altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii. Împotriva încheierii din 07 februarie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 703/44/2011, în termen legal, au declarat recurs inculpații M.J., B.I., P.Ș.C., B.S. și P.D., solicitând revocarea măsurii arestării preventive și continuarea judecății în stare de libertate. Concluziile formulate de reprezentantul Parchetului, de apărătorii recurenților inculpați și ultimul cuvânt al acestora au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, urmând a nu mai fi reluate. Înalta Curte, examinând recursurile declarate de inculpați, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, constată că acestea nu sunt fondate. Potrivit dispozițiilor art. 160 b alin. (1) C. proc. pen., instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive. Conform alin. (3) din același text de lege, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea măsurii arestării preventive. În cauză, Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a procedat la efectuarea verificărilor și a constatat că temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii preventive subzistă, impunându-se în continuare privarea de libertate a inculpaților. Înalta Curte, în raport de împrejurările concrete de comitere a faptelor, apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, așa cum corect a reținut și instanța de fond. Ordinea publică reprezintă climatul social optim, firesc, care se asigură printr-un ansamblu de norme și măsuri și care se traduce prin funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor acestora. Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii, aceasta nu înseamnă că la aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei. Sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta, între altele, din însuși pericolul social al infracțiunilor de care este învinuit inculpatul, din reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, din posibilitatea comiterii unor alte asemenea fapte de către alte persoane, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai faptelor respective. În acord cu prima instanță, înalta Curte apreciază că sunt întrunite și la acest moment procesual condițiile prevăzute de art. 300 2 coroborat cu art. 160 b alin. (3) C. proc. pen., impunându-se, în continuare, privarea de libertate a inculpaților. Cât privește susținerile recurenților inculpați în sensul că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive raportat și la împrejurarea că persoane cu condamnări similare din același dosar au fost puse în libertate, înalta Curte apreciază că acest argument nu poate fi reținut, câtă vreme curtea de apel a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea, respectiv la menținerea succesivă a măsurii arestării preventive, s-au schimbat față de respectivii inculpați, în cauză fiind incidente față de aceștia dispozițiile art. 139 alin. (1) C. proc. pen. referitoare la înlocuirea măsurii arestării preventive, raportat și la faptul că acei inculpați, despre care s-a făcut vorbire, au înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen., recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina lor prin actul de acuzare și însușind-și probele administrate în cursul urmăririi penale. Înalta Curte reține, de asemenea, că menținerea arestării preventive a inculpaților din prezenta cauză nu contravine dreptului la libertate ocrotit de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, iar pe de altă parte, având în vedere circumstanțele reale ale faptelor, modalitatea concretă de săvârșire, gradul crescut de pericol social ce caracterizează aceste fapte, durata detenției provizorii nu excede termenului rezonabil la care face referire art. 5 paragraful 3 din Convenție, existând temeiuri suficiente pentru a constata că menținerea detenției provizorii este licită, respectându-se legislația internă și prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului. În același sens, înalta Curte reține că, în cauză, menținerea măsurii arestării preventive nu alterează prezumția de nevinovăție și nici dreptul inculpaților de a fi judecați într-un termen rezonabil, limitarea libertății acestora încadrându-se în dispozițiile și limitele legii. Aceste considerente justifică dispoziția instanței de fond, de menținere a arestării preventive, astfel că, în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. l lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate vor fi respinse ca nefondate. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 200 lei, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariile pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției, conform dispozitivului.