ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 616/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 616/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra
recursului de față;
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A. Prin
încheierea din 18 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală,
pronunțată în dosarul nr. 1341/2/2012 (545/2012), s-a respins propunerea
Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiției - Direcția
Națională Anticorupție de arestare preventivă a inculpaților B.T. și N.D.J.
În baza art. 149
1
alin. (1
2
) C. proc.
pen., art. 146 alin. (11
1
) C. proc. pen. și art. 145 alin. (1) C. proc.
pen. a dispus luarea față de fiecare dintre inculpații B.T. și N.D.J. a măsurii
obligării de a nu părăsi localitatea București, fără încuviințarea organului
care a dispus această măsură, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de
18 februarie 2012 și până la data de 18 martie 2012, inclusiv.
În baza art. 145 alin. (1
1
) și alin. (1
2
)
C. proc. pen., pe durata măsurii obligării
de
a nu părăsi localitatea București, fiecare dintre inculpații B.T. și
N.D.J.
este obligat sa respecte următoarele obligații:
a)
să se prezinte la organul de urmărire penală și instanța de judecată ori de
câte ori este chemat;
b)
să se prezinte la organul de poliție, respectiv Poliția Sectorului 1 București
în cazul inculpatului B.T. și Poliția Sectorului 5 București în cazul
inculpatei N.D.J., conform programului de supraveghere întocmit de organul de
poliție sau ori de câte ori este chemat;
c)
să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte
nici o categorie de
arme;
e)
să nu se apropie de partea vătămată, celălalt coinculpat și de eventualii
martori ce vor fi audiați în cauză, exceptând în cazul inculpatului
B.T. membrii de familie,respectiv soția și copii
și să nu comunice cu
aceștia direct sau indirect.
În temeiul la art. 145 alin. (2
2
) C. proc. pen.,
a atras atenția fiecăruia dintre inculpații B.T. și N.D.J. că, în caz de
încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, se va lua
față de aceștia măsura arestării preventive.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a
reținut următoarele:
Prin
referatul întocmit la data de 17 februarie 2012 în dosarul nr. 40/P/2012 și
înregistrat la aceeași dată pe rolul Curții de Apel București, secția I penală
sub numărul 1341/2/2012, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și
Justiție - Direcția Națională Anticorupție a solicitat luarea măsurii arestării
preventive față de inculpații B.T., cercetat sub
aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj prevăzută de art. 13
1
din Legea nr.
78/2000 rap. la art. 194 alin. (1) și (2) C. pen. și N.D.J.,
avocat în cadrul Baroului București, cercetată sub aspectul săvârșirii
infracțiunii de complicitate la șantaj prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art.
13
1
din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin. (1) și (2)
C. pen. pe o perioadă de 29 de zile.
În
motivarea acestei propuneri s-au arătat următoarele: în dosarul cu numărul de
mai sus, la data de 15 februarie 2012, s-a început urmărirea penală față de
inculpații:
- B.T., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
șantaj prev. de
art. 13
1
din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 194
alin. (1) și (2) C. pen. și
- N.D.J. - avocat în cadrul Baroului București,
sub
aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la șantaj prev. de art. 26 C.
pen. rap. la art. 13
1
din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin.
(1) și (2) C. pen.
În fapt, s-a reținut că, la data de 24 ianuarie 2012, a
fost înregistrată plângerea numitei G.D.R. formulată împotriva numiților
B.T. și B.G., sub aspectul săvârșirii infracțiunii
de șantaj.
În motivare, s-a
susținut că, în cursul lunii noiembrie 2010, persoana
vătămată a fost
contactată de către B.T., care avea anumite probleme de natură juridică. Cu
ocazia acelei întâlniri, acesta s-a prezentat ca fiind cetățean american de
origine română și că, datorită încrederii sale în oameni, a fost înșelat cu
ocazia încheierii unor tranzacții imobiliare. în opinia persoanei vătămate, B.T.
a ales-o pentru a-l
reprezenta deoarece a
intuit, din articolele postate pe internet, că aceasta
este o luptătoare
și a mai avut experiențe în descoperirea unor afaceri imobiliare dubioase.
În acest sens, între cele două părți au fost încheiate mai
multe contracte de asistență juridică, fiind prevăzute onorarii pentru
reprezentarea susnumitului de către partea vătămată G.D.R., în calitate de
avocat.
Începând cu data de 15 decembrie 2011, în urma
pierderii unui proces, numitul B.T. s-a dezlănțuit asupra fostei sale avocate,
proferând amenințări, injurii și făcând presiuni prin postări defăimătoare la
adresa sa pe site-ul „www.youtube.com", în scopul șantajării
persoanei vătămate pentru a-i fi restituite sume mari de bani, pe care în
realitate nu Ie-a achitat.
În concret, între părți a fost încheiat, între altele,
și contractul de asistență juridică din 26 noiembrie 2010, în vederea asistării
și reprezentării lui B.T. în dosarul nr. 21542/4/2010 aflat pe rolul Judecătoriei
Sectorului 4 București, având ca obiect solicitarea evacuării
familiei B. din imobilul situat in București,
Sector 4.
La
data încheierii contractului, B.T. a achitat cu titlu de onorariu suma de 2.000
euro, respectiv 8.620 lei, pentru care i-a fost eliberată chitanța din 26
noiembrie 2010. Între timp, s-a prezentat și soția sa, B.G., care dorea să fie
și ea reprezentată în acest dosar, cu care s-a încheiat contract de asistență
juridică pentru aceeași sumă de bani, onorariul urmând a fi achitat de oricare
dintre soți. La data de 15 decembrie 2010, B.T. a mai achitat suma de 1.000
euro, respectiv 4.280 lei.
Soluția pronunțată în fond a fost favorabilă, prin
sentința civilă nr.
4187 din 31 mai 2011
instanța respingând cererea de emitere a unei ordonanțe
președințiale
formulată de reclamanta M.A.M.J. în
contradictoriu
cu pârâții B.T., B.A., B.B.M. și
B.G.
Reclamanta a formulat recurs, care s-a soluționat în
data de 14 decembrie 2011, fiind admis. Văzând această soluție defavorabilă,
familia B. a declanșat un întreg scandal, spunând chiar că partea vătămată
"i-a vândut" părții adverse din acel litigiu.
La data de 23 martie 2011, s-a încheiat contractul de
asistență juridică
, în vederea asistării în
faza de urmărire penală a lui B.T.,
în dosarul nr. 14591/P/2010
înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București. Acest
contract nu a fost semnat, fiind semnată doar delegația depusă la dosar. În
cadrul acestui dosar, B.T.
era cercetat
pentru tulburare de posesie, distrugere și șantaj, pentru
motivul că a
pătruns în imobilul proprietatea altuia, însoțit de mai multe persoane și
refuză să părăsească imobilul în scopul de a-l șantaja pe proprietar.
Nemulțumirea lui B.T. în legătură cu acest dosar este aceea
că, la data de 26 iulie 2011, atunci când organele de politie au pus în
executare ordonanța nr. 153/11-2/2011 emisă de prim-procurorul Parchetului de
pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, de restabilire a situației
anterioare prin predarea posesiei de la acesta către
cumpărătoarea M.A.M.J., avocata G.D.R. nu
ar fi îndepărtat
organele de politie din imobil, ceea ce ar fi fost absurd.
La data de 15 iunie 2011, s-a încheiat contractul cu SC
B.E. SRL prin administrator B.G., în vederea prestării unor activități de
consultanță permanentă către această societate comercială.
La data încheierii contractului, s-a fixat un onorariu
total de 10.000 euro, urmând ca doamna administrator să prezinte ulterior toate
înscrisurile și să se stabilească în concret activitățile ce se vor efectua de
către avocat. Plata onorariului s-a efectuat prin transfer bancar.
La data de 17
octombrie 2011, s-a solicitat de către reprezentanta societății,
B.G.,
rezilierea contractului menționat, pe motiv că nu a reușit să ia legătura cu
reprezentanții cabinetului. În aceeași zi, s-a încheiat un acord de reziliere a
contractului și s-a stabilit restituirea unei părți din onorariu, respectiv
suma de 9.000 euro, până la data de 30 decembrie 2011. Suma de 7.000 euro a
fost restituită prin procese-verbale de restituire, semnate de către B.G. și
ștampilate cu ștampila SC B.E. SRL, iar suma de 2.000 euro prin transfer
bancar.
Începând cu data de 15 decembrie 2011, soții B. au
susținut că nu au primit banii și că vor o sumă mult mai mare, respectiv 21.000
de euro.
La data de 23 decembrie 2011, G.D.R. a restituit prin
virament bancar și suma rămasă, respectiv 1.000 euro, conform contractului din 15
iunie 2011 ce fusese reziliat anterior.
Persoana
vătămată a susținut că nu a primit de la soții B. sumele de bani pe care
aceștia pretind că i le-ar fi dat în baza contractelor de asistență juridică. În
acest sens, G.D.R. a depus la dosar, în copie, toate contractele de asistență
juridică și chitanțele eliberate în urma încasării onorariilor de la numitul B.T.
La data de 21 decembrie 2011, s-a prezentat la sediul
profesional al părții vătămate doamna avocat N.D.J., mandatată de către B.T.
prin procura speciala din 19 decembrie 2011, pentru a rezilia contractele de
asistență juridică și a prelua dosarele și înscrisurile aferente. După ce i s-a
prezentat un raport al activităților desfășurate de cabinet în temeiul
contractelor de asistență juridică încheiate cu familia B. și un inventar al
dosarelor și înscrisurilor, aceasta a refuzat să rezilieze contractele de comun
acord și să preia înscrisurile și dosarele, pretinzând doar a fi returnată o
sumă de 18.000 euro. Deși G.D.R. i-a explicat că nu a primit această sumă de la
familia B., numita N.D.J. a insistat în solicitarea
sumei de bani, amenințând că îi va face plângeri penale și disciplinare.
În
acest sens, a subliniat că a
discutat această problemă personal cu domnul
decan avocat I.I.I., pe
care îl cunoaște și cu siguranță că împotriva părții vătămate vor fi dispuse
sancțiuni.
Ulterior, doamna avocat N.D.J.
împreună cu B.T.
au semnat un „memoriu", adresat Direcției
Naționale Anticorupție, care a fost postat pe site-ul „www.youtube.com",
în care G.D.R.
a fost acuzată săvârșește
infracțiuni, că face trafic de influență la
Televiziunea Română și
șantajează anumite persoane.
Partea vătămată a arătat că de mai bine de o lună de
zile este supusă unor presiuni de nedescris, primind zilnic mesaje de
amenințare,
se fac săptămânal postări pe
internet, toate în scopul de a remite lui B.T.
sume de bani de ordinul zecilor
de mii de euro. Inițial, i s-au cerut 21.000 euro, apoi 25.000 euro, iar în
final i-a fost solicitată suma de 35.000 euro pentru a înceta presiunile.
B.T. a început a exercita presiuni prin mesaje de tip
SMS și MMS trimise pe telefonul mobil, pe cele două numere de apel utilizate de
G.D.R.
Văzând
că G.D.R. nu răspunde mesajelor trimise, B.T. a început să posteze pe site-ul „www.youtube.com",
o serie de filmulețe care o discreditează pe
aceasta.
G.D.R. susține că aceasta este chiar o practică a
inculpatului, la care apelează când nu este
mulțumit de vreo persoană sau
de vreo soluție defavorabilă în justiție.
Astfel, inculpatul ar fi postat pe website-ul www.youtube.com în zilele de 27 decembrie 2011, 28 decembrie 2011,
29 decembrie 2011, 04 ianuarie 2012, 08 ianuarie 2012 și 09 ianuarie 2012, un
număr de 6 filmulețe defăimătoare la adresa părții vătămate și a Cabinetului de
avocatură pe care îl conduce, intitulate: "Escroaca de avocat D.G. plătită
cu zeci de mii de euro își vinde clienții pe bani, "Avocata D.G. escroaca
perversă mincinoasă ordinară - luda!- Feriți-vă de ea", "Escrocii
imobiliari O.L.S. din M.A.I. si soția acestuia comit golanii penale",
"Mincinoasa ordinară avocat D.R.G. escroacă de profesie - luda",
"Securistul V.Ș. jurnalist TVR sclav al D.G. avocata coruptă" și
"7V România la cheremul unei escroace D.G. prin securistul V.Ș.".
Aceste filme cuprind mai multe jigniri și acuze grave
la adresa avocatei G.D.R., astfel: "marea escroaca a avocaturii
române", "mama escrocilor și mama mafioților", "derbedoaica
mincinoasa ordinara", "nu are scrupule când este vorba de a obține
bani fără muncă"',
Se lasă să se înțeleagă că partea vătămată nu își
îndeplinește cu profesionalism îndatoririle de avocat: "jupoaie lumea de
bani nefacând niciun fel de apărare", "face golanii în dosare";
"aceasta escroaca a vândut familia B. sprijinind si fiind vânduta
mafiotului imobiliar M.A.I.", "Escroaca de avocat D.G. plătită cu
zeci de mii de euro își vinde clienții pe bani";
G.D.R. este acuzată că ia bani de la clienți fără a
emite chitanțe, lăsându-se să se înțeleagă că săvârșește infracțiuni de
evaziune fiscală prevăzute de Legea nr. 241/2005: "escroaca notorie
primește zeci de mii de euro pentru care nu eliberează nici un fel de
factura" după care "nu mai recunoaște sumele de bani primite, ba
mai mult, are tupeul si nesimțirea de a afirma ca
nu a primit niciun fel
de ban";
Se susține că G.D.R. ar fi avut o relație intimă cu un
procurorul M.B., care, în calitate de prim-procuror la Parchetul de
pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, a
emis ordonanța nr. 153/11-
2/2011 din 05 iulie 2011, prin care s-a dispus
restabilirea situației anterioare, soluție nefavorabilă inculpatului: "fosta
iubita a prim-procurorului M.B.";
Este criticată
partea vătămată și pentru activitatea de cadru didactic
(aceasta fiind
asistent universitar): "ce educație poți sa dai tu unor studenți când tu
ești mama hoților, mama golanilor, escroaca de meserie";
G.D.R.
este acuzată de săvârșirea mai multor infracțiuni, cum ar fi: evaziune fiscala ("uita
sa le dea facturi clienților după ce le ia zeci de mii de euro"), neplata
taxelor si impozitelor către stat {"eludează taxele, impozitele), consum
de droguri ("se lauda ca fuma fel de fel de droguri') și ar trebui "Sa
fie cercetata si trasa la răspundere pentru faptele penale pe care le
săvârșește fără să ia în considerare consecințele aceasta infractoare escroaca
de profesie, nu avocat, D.G. își merita un loc la pușcăria Rahova, sau la Târgușor".
Persoana vătămată este totodată amenințată cu darea în
vileag, în viitor, a altor infracțiuni pe care le-ar săvârși, acreditându-se
ideea că
aceasta se folosește de
Televiziunea Română în scopuri de înavuțire prin
șantaj: "vom face
dezvăluiri despre cum se folosește aceasta escroaca de televiziunea romana
pentru a-si atinge scopurile si pentru a șantaja partea adversa din
dosare".
În plângerea formulată, partea vătămată a susținut că
prin aceste postări pe internet a fost grav afectat prestigiul profesional, dar
și încrederea în calitatea serviciilor prestate de cabinetul de avocatură al
părții vătămate și în calitatea muncii didactice. În profesia de avocat
încrederea clienților este esențială, or publicarea unor astfel de filme prin care
este acuzată de săvârșirea a numeroase infracțiuni are un efect extrem de
puternic în rândul oamenilor. Gravitatea acuzațiilor este sporită și de faptul
că autorii respectivelor postări susțin că au dovezi care le susțin
afirmațiile.
În concluzie, persoana vătămată este convinsă că
numitul B.T. continuă să o denigreze pentru a o intimida, în scopul de a obține
foloase materiale injuste.
G.D.R. a mai susținut că, încă de pe vremea când îl
reprezenta pe B.T. în calitate de avocat, cunoștea că acesta postează pe
site-ul „youtube.com".
Fiind audiată la
data de 27 ianuarie 2012, numita G.D.R. a
declarat că, începând cu anul
2010, deține calitatea de președinte al Asociației I.C., asociație fără scop
patrimonial, constituită pentru apărarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului, etc.
Persoanele împotriva cărora aceasta a formulat plângere
penală îi cunoșteau calitatea de președinte al asociației încă din perioada
aprilie-mai 2011, când asociația a încheiat cu SC
B.E.
SRL, reprezentată de administrator B.G., un contract de consultanță.
Acest contract a fost semnat de S.L.A., membru al asociației I.C.
Făptuitorii
au postat pe internet, pe site-ul „www.voutube.com", numeroase mesaje și
filmulețe care îi aduc
prejudicii de
imagine președintelui asociației, doamna avocat G.D.R
.
În cadrul acestor filmulețe apare postat inclusiv
contractul din 15 iunie 2011, în care apare menționat numele și calitatea de
avocat a părții vătămate, aceasta fiind acuzată că ar fi săvârșit fapte de
corupție în această calitate.
Partea vătămată a declarat că știe de la soții B.T. și B.G.
, din perioada septembrie-octombrie 2011, că
aceștia sunt autorii
postărilor pe site-ul „youtube". Aceștia, în
mod direct, prin mesaje scrise de tip SMS, de pe telefonul mobil
, au solicitat avocatei G.D.R.
sume de
bani ce au crescut treptat până la 35.000 de euro, aceasta fiind
amenințată cu darea în vileag a unor aspecte
compromițătoare despre ea.
Aceste mesaje au fost primite începând din
data de 15 decembrie 2011.
În filmulețele
postate pe internet, G.D.R. este acuzată
că săvârșește fapte de corupție, împreună cu d-na judecător L.A.,
procuror
B.N. și lucrători de poliție. în toate aceste postări, i se aduc atingeri grave
vieții personale, profesionale, injurii de tot felul, în scopul de a-i crea o
stare de tulburare și disconfort psihic și de a o determina să le plătească
acestora sume de bani.
Într-unui din filmulețe, aceștia menționează "Vom
reveni cu noi dezvăluiri".
G.D.R. afirmă că, în ziua de 26 ianuarie 2012, a fost
contactată de către doamna avocat N.D.J., care i-a comunicat că B.T. dorește să
îi fie plătită suma de 25.000 de euro pentru "a înceta circul ăsta"și
îi „promite că nu va mai posta nimic" și nu o va mai hărțui pe viitor.
Partea vătămată i-a propus numitei N.D.J. încheierea
unei tranzacții în acest sens, aceasta fiind de acord.
N.D.J. a fost mandatată cu procură specială să
intermedieze această tranzacție și a promis că se va asigura că vor fi șterse
postările de pe internet la adresa părții vătămate.
Persoana vătămată a fost de acord să pună la dispoziția
organelor de urmărire penală mesajele de tip SMS și MMS primite de pe numărul
de telefonul utilizat de numitul B.T.
G.D.R. a declarat că B.T. este o persoană predispusă la
acte de violență, fiind amendat inclusiv de instanțele de judecată pentru
afirmațiile făcute.
Din analiza
mesajelor de tip SMS și MMS puse la dispoziție de către
numita G.D.R., rezultă că acestea conțin atât
insulte, cât și
solicitări ale unor sume mari de bani, spre exemplu:
- în
data de 20 decembrie 2011: „opriți o sumă rezonabilă din kei 21 de
mii de euro si mi doresk banii mei si toate
aktele. nu doresk să depun
plângere la barou la DNA SI ALTE INSTITUȚII;
- în data de 30 decembrie 2011: „Vom fake publik
hoato kine ești
la toate
instituțiile
statului (.) DNA EXISTA BAROUL EXISTA, PARKET DE PE LANGA KURTEA DE APEL
EXISTA. Presa exista youtube exista (.) ai restituit 9000 de euro? (.) Sa stau
la mana ta kadeatear sa ti kada sa mi restitui doar 2000 de euro?";
- în data de 06 ianuarie 2012: „ke krezi ka ai
rezolvat ku datu inapoi a
2000 de euro? (.) ati promit eu golanko ka ai
sa fi obligata prin lege duketeai la puskarie si la tata la kimitir sa mi
restitui toate zekile de mii skroafo ordinara. Nu 2000. Si toate dobânzile si
tot ke mi sa furat pe 26 iulie si mașina de o suta de mii vânduta din kauza ta.
Alegesar prafu si pulberea de tine"; „toti banii de pe kontrakte ai sa i
returnezi si tot ce sa depus in konturile tale golanko ordinara";
- în data de 07 ianuarie 2012: „poi unde sunt
zekile de mii care m ai
jupuit? (.) Stai ka marți sunt la Tvr. Sa vezi
skandal ke ti fak. Aștept pana luni. (.) Toata tara o sa afle kine ești si ke
eskroaka ești."
De menționat că în aceeași perioadă au fost postate pe
site-ul „www.youtube.com",
toate aspectele compromițătoare despre G.D.R., arătate mai sus.
În data de 17 octombrie 2011, între părțile SC B.E. SRL,
reprezentată de numita B.G. și Cabinetul de avocat G.D., reprezentat de avocat G.D.R.,
a intervenit acordul de reziliere a contractului de asistență juridică din 15
iunie 2011, prin care se prevede că din suma plătită cu titlu de onorariu
(10.000 euro, conform contractului) se va restitui societății o parte,
respectiv suma de 9.000 euro, echivalent în lei, până la data de 30 ianuarie 2012.
Ulterior, la datele de 17 octombrie 2011, 20 octombrie 2011,
24 octombrie 2011, 31 octombrie 2011, 04 noiembrie 2011, 10 noiembrie 2011 și
14 noiembrie 2011, G.D.R. a restituit numitei B.G., în mai multe tranșe, suma
totală de 7.000 euro, întocmindu-se în acest sens procese-verbale, înscrisuri
aflate la dosar, în copie.
Urmare a mesajelor primite pe telefonul mobil și a
materialelor publicate pe internet, numita G.D.R. a întocmit factura din 23
decembrie 2011, prin care se stornează factura din 15 iunie 2011, în valoare de
41.756 lei. În aceeași zi persoana vătămată a efectuat și un transfer bancar în
sumă de 8.351,20 lei (aproximativ 2.000 euro) în contul SC B.E. SRL, cu
explicația „REST PLATĂ CTR din 15 iunie 2011".
Deși cu această ultimă plată numita G.D.R. își achitase
obligațiile asumate prin acordul de reziliere întocmit la data de
17 octombrie 2011, urmare a constrângerilor
exercitate prin metodele arătate mai
sus de către numitul B.T., prin
ordinul de plată din 23 ianuarie 2012, persoana vătămată a mai transferat în
același cont încă 4.175 lei (aproximativ 1.000 euro), la rubrica „detalii
plată" menționându-se „REST
PLATA
FACTURA STORNO din 23 decembrie 2011, 1000 EUR.
Această ultimă sumă, de 1.000 euro, nu era datorată de
persoana vătămată, conform actelor de la dosar.
La data de 03 mai 2011, între Asociația I.C., prin
președinte
G.D.R. și SC B.E. SRL, prin B.G.,
a
intervenit contractul de consultanță în valoare de 4.000 euro, sumă
achitată prin transfer bancar (16.295 lei la data
de 05 mai 2011).
La data de 31 ianuarie 2012, acest contract a fost
reziliat printr-un acord de reziliere semnat din partea SC B.E. SRL de către
mandatar N.D.J., iar restituirea sumei de 4.000 euro,
respectiv 16.426 lei s-a efectuat prin ordin de plată, la aceeași dată.
Cu toate acestea, inculpatul B.T., ajutat de inculpata N.D.J.,
prin aceleași mijloace injuste, a continuat să solicite părții vătămate și alte
sume de bani, nedatorate de către aceasta.
La data de 02 februarie 2012 persoana vătămată a pus la
dispoziția organelor de urmărire penală mai multe înscrisuri, obținute de
aceasta de la numita N.D.J.
Între aceste înscrisuri este și un act denumit
„tranzacție", semnată
de către numitul
B.T. și soția acestuia, numita B.G., care
se obligă „să retragă toate
postările efectuate pe youtube referitoare la activitatea profesională și viața
personală a d-nei avocat G.D.R." și, de asemenea, „pe viitor să nu mai
posteze materiale cu caracter compromițător cu privire la activitatea
profesională și viața privată a d-nei avocat G.D.R.".
În schimbul acestor obligații, prin același act, G.D.R.
se obligă să restituie foștilor clienți
suma de 25.000 de euro, reprezentând contravaloarea onorariilor primite în baza
contractelor de asistență juridică
reziliate.
Cu această ocazie, persoana vătămată i-a înmânat
numitei N.D.J.
suma de 500 euro, aceasta
din urmă întocmind o chitanță
olografă, atașată la dosar.
Din analiza tuturor contractelor de asistență juridică
puse la dispoziție de către persoana vătămată, precum și a chitanțelor
aferente,
rezultă că sumele de bani
încasate de partea vătămată cu titlu de onorariu de la B.T. se ridică la un
total de aproximativ 5.100 euro, echivalent
în lei, astfel încât suma de
25.000 euro solicitată de acesta cu titlu de restituiri de onorarii apare ca
vădit disproporționată și deci nejustificată în raport cu sumele plătite
anterior cu același titlu către G.D.R.
Prin
încheierea nr. 17 din 03 februarie 2012 a Curții de Apel București, a fost
emisă autorizația din 03 februarie 2012, pe o
perioadă de 30 de zile, începând cu data de 03 februarie 2012, pentru
interceptarea și înregistrarea audio-video a
convorbirilor și comunicărilor efectuate prin telefon de către numiții B.T.
,
N.D.J. și G.D.R., precum și pentru
înregistrarea
audio-video în mediul ambiental, localizarea și urmărirea prin
GPS ori
prin alte mijloace electronice de supraveghere a numiților B.T. și N.D.J.,
precum și a persoanelor cu care aceștia se întâlnește și care au legătură cu
cauza.
La data de 07 februarie 2012 s-a procedat la
înregistrarea în mediul
ambiental a
discuțiilor purtate la sediul cabinetului de avocat al persoanei
vătămate
G.D.R., de către aceasta din urmă cu N.D.J. și B.T.
Pe parcursul discuțiilor purtate, doamna avocat N.D.J.
a aflat de la persoana vătămată că sumele de bani solicitate de
numitul B.T. nu reprezintă restituiri de
onorarii, ci o contraprestație pentru cumpărarea liniștii persoanei vătămate.
Cu greu a acceptat să intre
în biroul de avocatură al persoanei vătămate
și numitul B.T., care efectiv a preluat controlul situației, prin solicitarea
unor sume de bani pe
un ton răstit, de la
numita G.D.R. Acesta s-a calmat numai
după
ce a primit suma de 1.000 euro de la persoana vătămată (banii fiind ridicați de
pe birou de către numita N.D.J.), solicitând prin
telefon, probabil
membrilor familiei, retragerea filmulețelor postate pe internet în legătură cu
doamna avocat G.D.R.
Cu această ocazie, cei implicați au stabilit ca
predarea restului de bani să se efectueze ulterior, prin transfer bancar.
La data de 16 februarie 2012 s-a procedat la
înregistrarea în mediul
ambiental a
discuțiilor purtate la sediul cabinetului de avocat al persoanei
vătămate
G.D.R., de către aceasta din urmă cu inculpații N.D.J. și B.T.:
De cei doi inculpați s-au apropiat ofițerii de poliție
judiciară și procurorul de caz, care s-au prezentat și au înfățișat
legitimațiile de serviciu. împreună cu aceștia s-a aflat și un martor asistent.
Li s-a cerut inculpaților să se prezinte și să declare dacă au asupra lor vreo
sumă de bani. Aceștia au susținut că se numesc B.T. și N.D.J. - avocat în
cadrul Baroului București și că au primit suma de 10.000 euro de la G.D.R., cu
titlu de restituire de onorariu
pentru
numitul B.T., întocmindu-se chitanță olografă în acest sens,
semnată de
avocat G.D.R. și B.T.. Procurorul Ie-a solicitat inculpaților B.T. și N.D.J. să
arate suma de 10.000 euro pe care au primit-o de la G.D.R.
Dintr-o geantă neagră pe care o avea asupra sa, N.D.J.
a scos un plic ce conținea mai multe bancnote în cupiura de 100 euro.
Procurorul i-a solicitat să așeze bancnotele pe biroul în fața căruia se afla.
în continuare, organele de urmărire penală au trecut la inventarierea sumelor
de bani descoperite asupra învinuitei, constatându-se că aceasta deține 100 de bancnote
având cupiura de100 euro.
Martorului asistent R.I. i s-a solicitat să asiste și
să
urmărească citirea seriilor de pe
bancnotele prezentate de N.D.J.
, martorul asistent procedând în
consecință. Inculpaților li s-a pus în vedere și li s-a permis să verifice
împreună cu martorul asistent seriile
bancnotelor
pe care le primiseră de la G.D.R.
Procedându-se la
confruntarea seriilor bancnotelor ce compun suma
de 10.000 euro,
ridicate de la inculpata N.D.J., cu cele
consemnate
în procesul-verbal din data de 16 februarie 2012, ora
12:30,
proces-verbal în care s-au menționat seriile bancnotelor ce urmau a face
obiectul flagrantului, s-a constatat că toate seriile corespund, fiind vorba
despre aceleași bancnote.
De la N.D.J. a fost
ridicată suma de 10.000 de euro,
precum și mai multe înscrisuri.
Din aceste înscrisuri rezultă că inculpații B.T. și N.D.J.
aveau cunoștință despre toate sumele de bani restituite de partea vătămată G.D.R.
până la acel moment.
Mai mult, în înscrisurile denumite „tranzacție",
semnate de către ambii inculpați, se menționează în mod expres faptul că B.T.
și
B.G. se obligă să retragă postările de
pe site-ul „youtube" ce se
referă la activitatea profesională și la
viața personală a părții vătămate (menționându-se chiar și titlurile celor șase
filme), să nu mai trimită mesaje SMS sau MMS cu caracter denigrator părții
vătămate, să nu mai divulge aspecte legate de persoana părții vătămate, să
retragă toate plângerile cu caracter civil, penal sau disciplinar etc.
De asemenea, conform aceluiași înscris, partea vătămată
G.D.R. se obligă să restituie suma de 21.000 euro reprezentând contravaloarea
onorariilor primite în baza contractelor de asistență juridică.
Partea vătămată nu a semnat aceste înscrisuri.
Din înscrisurile denumite „declarație", semnate de
inculpatul B.T.
, rezultă același fel de
angajamente asumate de acesta, în paralel cu
primirea sumelor de bani de
la G.D.R., cu titlu de „onorarii achitate".
Din convorbirile
telefonice interceptate în baza autorizației emise de
Curtea de Apel
București au rezultat și alte aspecte relevante în legătură cu cauza, în data
de 16 februarie 2012, cu ocazia prinderii în flagrant delict a inculpaților,
aceștia au convenit să nu mai discute decât despre restituiri de onorarii, fără
a le pune în legătură cu retragerea materialelor compromițătoare la adresa
părții vătămate, publicate pe internet.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de
fond a constatat următoarele:
La data de 15
februarie 2012, prin rezoluția nr. 40/P/2012 a Parchetului de
pe lângă
înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională
Anticorupție s-a dispus începerea urmăririi
penale fată de inculpații B.T., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj,
prevăzută de art. 13
1
din
Legea nr. 78/2000 rap. la art. 194 alin.
(1) și (2) C. pen. și N.D.J., avocat în cadrul Baroului București sub aspectul
săvârșirii
infracțiunii de complicitate la
șantaj, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 13
1
din Legea nr. 78/2000
în referire la art. 194 alin. (1) și (2) C. pen.
La data de 16 februarie 2012, prin ordonanțele nr. 40/P/2012
ale Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția
Națională Anticorupție s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de
inculpații B.T. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prevăzută de art. 13
1
din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 194 alin. (1) și (2) C. pen. și N.D.J.,
avocat în cadrul Baroului București,
pentru
săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj prevăzută de art. 26
C.
pen. rap. la art. 13
1
din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin.
(1) și (2) C. pen.
În fapt, s-a reținut, în esență, în ceea ce-l privește
pe inculpatul B.T. că, începând cu data de 20 decembrie 2011 până în prezent, a
constrâns-o pe partea vătămată G.D.R., prin
postarea unor
materiale compromițătoare la adresa acesteia pe site-ul www.youtube.com, precum și prin intermediul unor mesaje tip
SMS și MMS trimise pe telefonul mobil, să-i dea diferite sume de bani, în
scopul de a dobândi în mod injust suma totală de 25000 Euro, din care i-a fost
remisă până în prezent suma de 14500 Euro; sumele de bani solicitate de
inculpat de la partea vătămată nu sunt datorate de acesta din urmă, astfel că
reprezintă un folos injust.
În ceea ce o privește pe inculpata N.D.J., s-a
reținut, în esență, că, începând cu data de 20
decembrie 2011 până în prezent, I-a
ajutat pe inculpatul B.T. în
activitatea infracțională descrisă mai sus, inclusiv prin intermedierea unei
așa - zise „tranzacții" între părți, având ca obiect obligația
inculpatului B.T. de a retrage postările efectuate pe internet și de a nu mai
posta pe viitor materiale compromițătoare pentru partea vătămată, în schimbul
sumei de 25000 Euro, sumă despre care cunoștea că este solicitată în mod injust
și, totodată, că este nedatorată de partea vătămată.
Prin ordonanța de reținere din data de 16 februarie
2012 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția
Națională Anticorupție s-a dispus reținerea inculpatului B.T. pe o durată de 24
de ore începând cu data de 16 februarie 2012, ora 23:50 până la data de 17
februarie 2012, ora 23:50.
Prin ordonanța de reținere din data de 16 februarie
2012 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția
Națională Anticorupție s-a dispus reținerea inculpatei N.D.J. pe o durată de 24
de ore, începând cu data de 16 februarie 2012, ora 22:40 până la data de 17
februarie 2012, ora 22:40.
Potrivit art. 148 C. proc. pen. măsura arestării
preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile
prevăzute în art. 143 și există unul dintre cazurile prevăzute la lit. a)-f)
din acest text de lege.
Analizând dosarul cauzei, instanța de fond a constatat
că materialul
probator administrat până în
prezent relevă indicii temeinice, în sensul art.
143 alin. (1) C. proc.
pen. și art. 68
1
C. proc. pen., din care rezultă presupunerea
rezonabilă că, în perioada decembrie 2011 -
februarie
2012, inculpatul B.T. a postat pe sit-ul www.youtube.com mai
multe materiale defăimătoare și compromițătoare, cuprinzând jigniri și
acuze
grave, la adresa părții vătămate G.D.R., avocat în cadrul Baroului București și
președinte al asociației I.C., i-a trimis
pe
telefonul mobil mai multe mesaje de tip SMS și MMS de aceeași natură
și
i-a solicitat suma de 25.000 euro sau suma de 21000 Euro, din care a
primit de la partea vătămată, astfel constrânsă,
în mai multe tranșe, suma
totală de 14.500 Euro și că inculpata N.D.J.
l-a ajutat pe inculpatul B.T., intermediind atât încheierea unor înțelegeri
între
părți denumite „tranzacție", în
sensul că inculpatul B.T. și-a asumat obligația să retragă postările efectuate
pe internet și să nu mai posteze pe
viitor astfel de materiale la adresa
părții vătămate în schimbul primirii
sumei
de 25.000 Euro sau a sumei de 21000 Euro de la partea vătămată, cât și primirea
de către inculpatul B.T. de la partea vătămată, astfel
constrânsă, a
sumei de 14.500 Euro, în mai multe tranșe.
Sunt de menționat în acest sens următoarele mijloace de
probă: plângerea și declarațiile părții vătămate G.D.R., înregistrările
convorbirilor telefonice și ambientale, înscrisuri, proces-
verbal de constatare a infracțiunii flagrante,
procesele-verbale de redare a
înregistrărilor audio-video ambientale,
declarațiile inculpatei N.D.J., planșe fotografice, suporturi optice tip CD-R.
În opinia instanței de fond, pe baza probelor arătate
existente în prezent la dosarul cauzei, nu se poate stabili dacă activitatea
desfășurată de inculpații B.T. și N.D.J., susmenționată, s-a realizat pentru a
dobândi inculpatul B.T. un folos injust.
La acest moment procesual, respectiv judecarea
propunerii de luare a măsurii arestării preventive față de inculpații B.T. și N.D.J.,
legea nu prevede prin dispozițiile art. 143 alin. (1) C. proc. pen., obligativitatea
existenței unor probe certe ca o persoană a săvârșit o faptă prevăzută de legea
penală, însă este necesară existența unor fapte sau informații apte să convingă
un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi comis
infracțiunea.
În
prezenta cauză, în ceea ce îi privește pe inculpații B.T. și N.D.J., instanța
de fond a constatat că există serioase dubii cu privire la scopul urmărit de
cei doi inculpați, respectiv dobândirea pentru sine sau pentru altul a unui
folos material injust, aspect ce ține de însăși existența infracțiunii de
șantaj, care nu se poate comite decât cu intenție directă - calificată prin
scop, persoana sau persoanele care o săvârșesc având reprezentarea că prin
fapta comisă exercită o constrângere ilicită asupra victimei, prin care
urmărește dobândirea în mod injust a unui folos.
Astfel, este adevărat că partea vătămată G.D.R. în
plângerea și declarația dată și în convorbirile cu inculpata N.D.J. a arătat că
sumele de bani pretinse de inculpatul B.T. nu i
se cuvin acestuia și că prin plata acestor sume de bani își plătește
liniștea.
însă, din probele administrate, respectiv procesele verbale de
redare a convorbirilor telefonice, precum și a celor purtate în mediul
ambiental,
declarațiile inculpaților B.T.
și N.D.J. și înscrisurile
existente la dosarul de urmărire penală -
tranzacții, chitanțe, declarații, procuri, rezultă că inculpatul B.T. nu face
referire în solicitările adresate părții vătămate decât la „banii mei",
respectiv la onorariile achitate de acesta părții vătămate G.D.R., în baza
contractelor de asistență juridică și a contractului de consultanță încheiate
cu aceasta, onorarii pe care i Ie-a solicitat părții vătămate să i le
restituie, considerând că i se cuvin, urmare a rezilierii acestor contracte,
inculpatul B.T. fiind profund nemulțumit de activitatea desfășurată de aceasta
în calitate de avocat, considerând că a fost înșelat de partea vătămată și
susținând că respectivele sume de bani, ce sunt specificate în contractele de
asistență juridică și în contractul de consultanță încheiate cu aceasta, au
fost plătite părții vătămate.
În procesul verbal de redare a dialogului ambiental
audi-video, purtat la data de 16 februarie 2012 între partea vătămată G.D.R. și
inculpații B.T. și N.D.J., se menționează că
inculpatul
B.T. îi spune părții vătămate „eu vreau banii mei înapoi",
„retumarea
onorariilor", iar cu privire la postările pe internet „le scot că vreau
eu, nu pentru bani. Din bunu' meu simț".
De asemenea, se mai impune a fi arătat că înțelegerile
dintre inculpatul B.T., prin mandatar inculpata N.D.J. și partea vătămată, în
sensul că partea vătămată se obliga să restituie inculpatului B.T. suma de
25.000 Euro sau suma de 21000 Euro, reprezentând contravaloarea onorariilor
primite de aceasta în baza
contractelor de
asistență juridică și a contractului de consultanță încheiate,
iar
inculpatul B.T. se obliga să retragă postările de pe site-ul www.youtube.com referitoare la viața personală și profesională
a părții vătămate, de a nu mai trimite mesaje text SMS și MMS, să distrugă
înregistrările efectuate și să nu le mai folosească pe viitor și nici să nu mai
desfășoare alte activități de natură să aducă prejudicii de imagine părții
vătămate și să nu o mai discrediteze în nici un fel și să-și retragă toate
plângerile cu caracter civil, penal și disciplinar, au fost consemnate în
scris, în două înscrisuri denumite „tranzacție".
De altfel, și partea vătămată G.R.D., în plângerea
penală adresată Direcției Naționale Anticorupție face referire la „eventuale
disensiuni legate de achitarea onorariului" care „nu justifică acțiunile
de presiune psihologică" la care este supusă
Totodată, pentru sumele de bani primite de la partea
vătămată, respectiv suma totală de 14.500 euro, inculpații B.T. și N.D.J. i-au
eliberat părții vătămate chitanțe care atestă primirea acestor sume de bani de
la partea vătămată G.D.R. și în care se menționează fie „conform tranzacției
încheiate", fie că reprezintă „returnarea onorariilor", iar prin
procurile speciale întocmite, autentificate în fața unui notar public,
inculpatul B.T. și soția sa B.G. au împuternicit-o pe inculpata N.D.J., în
calitate de mandatară, să îi reprezinte în fața cabinetului de avocatură G.D.R.
în vederea rezilierii contractelor de asistență juridică și a contractului de
consultanță și să negocieze și să primească total sau parțial sume de bani ce
au reprezentat contravaloarea onorariului achitat părții vătămate și a prețului
contractului de consultanță.
Contractele de asistență juridică încheiate între
Cabinetul de
avocatură G.D.R. și inculpatul
B.T. și soția sa B.G.
au fost reziliate începând cu data de 23 decembrie
2011, ca de altfel și contractul de consultanță.
În legătură cu activitatea desfășurată de partea
vătămată G.
R.D. în calitate de avocat,
inculpatul B.T. s-a adresat cu
plângere penală Direcției Naționale
Anticorupție - Serviciul Teritorial București și cu plângere Baroului
București, fiind discutabilă susținerea procurorului că s-a realizat o
tranzacționare a dreptului la petiționare care reprezintă în acest context tot
o formă de constrângere a părții vătămate, în condițiile în care legea
garantează fiecărei persoane liberul acces la justiție.
Astfel, la data de 12 ianuarie 2012, anterior plângerii
formulate de partea vătămată G.D.R. și înregistrată la Direcția Națională
Anticorupție la data de 24 ianuarie 2012, tot la Direcția Națională
Anticorupție - Serviciul Teritorial București a fost înregistrată plângerea
formulată de inculpatul B.T. și soția sa B.G. împotriva părții vătămate G.R.D.,
prin care este sesizată activitatea necorespunzătoare a acesteia în calitate de
avocat și în care au arătat că doresc ca partea vătămată să le restituie
integral sumele pretinse și pe care i le-au achitat cu titlu de onorarii
deoarece nu sunt justificate.
De asemenea, la data de 4 ianuarie 2012 a fost
înregistrată la Baroul București o plângere similară a inculpatului B.T. și a
soției sale B.G.
În
art. 145 din Hotărârea nr. 64/2001 a Uniunii Naționale a Barourilor din România
privind statutul profesiei de avocat, este prevăzut că sumele avansate de
client, indiferent de regimul pe care clientul îl stabilește - onorariu sau
cheltuieli - vor fi în mod obligatoriu returnate de avocat acestuia la
încetarea contractului, dacă până la momentul respectiv avocatul nu va fi
exercitat activitățile pentru care i se plătise anticipat onorariu.
În contextul celor
arătate, instanța de apel a apreciat că, în raport de
materialul
probator existent la acest moment la dosarul cauzei, nu este oportună luarea măsurii
arestării preventive față de inculpații B.T. și N.D.J., care, de altfel, nu
sunt cunoscuți cu antecedente penale și sunt în vârstă de 56, respectiv, 57
ani, însă având în vedere gravitatea infracțiunii reținute în sarcina celor doi
inculpați, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, se impune luarea unei
alte măsuri preventive, neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de
a nu părăsi localitatea București pe o perioadă de 30 de zile, obligațiile
prevăzute de art. 145 alin. (1
1
) și alin. (1
2
) C. proc.
pen. oferind suficiente garanții în acest sens.
În ceea ce privește celelalte critici formulate, prima
instanță a constatat că sesizarea instanței prin referatul cu propunere cu
propunere de luare a măsurii arestării preventive este legală, fiind respectate
de procuror dispozițiile art. 143 C. proc. pen. privind ascultarea
inculpatului, în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 146 C. proc. pen.
care reglementează arestarea învinuitului în cursul urmăririi penale.
Referitor la critica ce vizează încadrarea juridică a
faptelor, aceasta
este un aspect ce vizează
fondul cauzei, urmând a fi lămurit pe parcursul
derulării procesului
penal.
B. Împotriva acestei
sentințe a formulat recurs Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel
București, pentru motivele arătate pe larg în practicaua prezentei decizii,
solicitând, în esență, admiterea propunerii și arestarea preventivă a
inculpaților.
Examinând recursul declarat de parchet sub toate
aspectele, conform dispozițiilor art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., înalta
Curte constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Curtea constată că prima instanță a făcut o analiză
detaliată a indiciilor privind săvârșirea infracțiunii de șantaj, respectiv
complicitate la această infracțiune, reținând în mod justificat că, deși există
serioase dubii cu privire la existența scopului pentru care cei doi inculpați
au acționat în modul descris, respectiv dobândirea unui folos injust, există
indicii
temeinice care să susțină
presupunerea rezonabilă că inculpații au comis
fapta.
Examinând
modul cum s-au derulat faptele în cauză, înalta Curte constată că inculpatul B.T.
a uzat de mai multe căi legale pentru recuperarea onorariilor pretins a fi
plătite părții vătămate - plângere penală, sesizare la baroul de avocați, ș.a.,
recurgând chiar la serviciile altui avocat în acest scop, coinculpata N.D.J.,
iar
tranzacțiile încheiate între partea
vătămată și inculpat, ce atestă restituirea
parțială a onorariilor
încasate, nu pot fi invocate ca fiind exclusiv rezultatul șantajului, partea
vătămată fiind o persoană cu o experiență deloc de neglijat în materie, avocat
și președinte al unei asociații pentru apărarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Pe de altă parte, din convorbirile purtate între partea
vătămată și inculpați, înregistrate ambiental de către aceștia din urmă,
rezultă că între inculpatul B.T. și partea vătămată au existat relații ce
depășesc strict natura unui contract de reprezentare avocațială, părțile fiind
implicate și în alte afaceri.
În altă ordine de idei, Curtea constată că prezenta
cauză s-a construit plecând de la plângerea părții vătămate și versiunea
prezentată de acesta în declarațiile sale, fiind creditată într-un mod ce nu
mai lasă loc în instrumentarea urmăririi penale altor ipoteze de lucru, ce
reies în parte din declarațiile inculpaților și sunt confirmate de convorbirile
purtate între părți, înregistrate ambiental de către inculpați. Or, este
posibil ca partea vătămată să nu fi tăiat chitanță pentru întreaga sumă primită
ca onorariu de la soții B., aspect ce trebuie clarificat de anchetă, astfel nu
se
explică de ce a acceptat să plătească
niște sume exagerat de mari față de
cele recunoscute ca fiind primite,
explicația că a acționat în acest mod doar pentru a-și cumpăra liniștea nefiind
pertinentă. Prin prisma activității pe care o desfășoară zilnic, un avocat,
categorie din care face parte persoana vătămată, trebuie să aibă o rezistentă
minimă la stres și la presiunile ce rezultă din relația cu clientul, iar
nemulțumirile de acest gen sunt frecvente în zona relației client, avocat,
neavând potențialul de a crea părții vătămate o asemenea temere încât să o
determine să restituie sume de bani vădit mai mari decât cele primite.
Nu lipsită de importanță este și implicarea în această
„afacere judiciară" a procurorului B., arestat preventiv și cercetat
pentru o serie de activități incompatibile cu funcția, aspect ce necesită o
abordare atentă a anchetei, având în vedere calificarea și abilitățile
profesionale ale persoanelor implicate.
În consecință, în raport și de aceste considerente,
înalta Curte constată că instanța de fond a apreciat în mod corect că, în
raport de materialul probator existent la acest moment la dosarul cauzei, nu
este
oportună luarea măsurii arestării
preventive față de inculpații B.T. și
N.D.J., precum și că față de
existența indiciilor din care rezultă presupunerea rezonabilă că aceștia au
comis fapta și pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, se impune luarea
unei măsuri alternative, neprivative de libertate, respectiv măsura obligării
de a nu părăsi localitatea București pe o perioadă de 30 de zile.
Ca atare, constatând neîntemeiate criticile
formulate de Parchetul de
pe lângă Curtea de Apel București, înalta
Curte, văzând și prevederile art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc.
pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de această unitate de parchet.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile
judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe
lângă Curtea de Apel București, rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație șl
Justiție - D.N.A. împotriva încheierii din 18 februarie 2012 a Curții de Apel
București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 1341/2/2012 (545/2012),
privind pe inculpații B.T. și N.D.J.
Onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu
pentru intimatul inculpat B.T. până la prezentarea apărătorului ales, în sumă
de 50 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul
apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată
N.D.J., în
sumă de 100 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 27 februarie 2012.