ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 616/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: A. Prin încheierea din 18 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 1341/2/2012 (545/2012), s-a respins propunerea Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiției - Direcția Națională Anticorupție de arestare preventivă a inculpaților B.T. și N.D.J. În baza art. 149 1 alin. (1 2 ) C. proc. pen., art. 146 alin. (11 1 ) C. proc. pen. și art. 145 alin. (1) C. proc. pen. a dispus luarea față de fiecare dintre inculpații B.T. și N.D.J. a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea București, fără încuviințarea organului care a dispus această măsură, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 18 februarie 2012 și până la data de 18 martie 2012, inclusiv.

În baza art. 145 alin. (1 1 ) și alin. (1 2 ) C. proc. pen., pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea București, fiecare dintre inculpații B.T. și N.D.J. este obligat sa respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală și instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b) să se prezinte la organul de poliție, respectiv Poliția Sectorului 1 București în cazul inculpatului B.T. și Poliția Sectorului 5 București în cazul inculpatei N.D.J., conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme; e) să nu se apropie de partea vătămată, celălalt coinculpat și de eventualii martori ce vor fi audiați în cauză, exceptând în cazul inculpatului B.T.

membrii de familie,respectiv soția și copii și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect. În temeiul la art. 145 alin. (2 2 ) C. proc. pen., a atras atenția fiecăruia dintre inculpații B.T. și N.D.J. că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive. Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut următoarele: Prin referatul întocmit la data de 17 februarie 2012 în dosarul nr. 40/P/2012 și înregistrat la aceeași dată pe rolul Curții de Apel București, secția I penală sub numărul 1341/2/2012, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a solicitat luarea măsurii arestării preventive față de inculpații B.T., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj prevăzută de art. 13 1 din Legea nr. 78/2000 rap.

la art. 194 alin. (1) și (2) C. pen. și N.D.J., avocat în cadrul Baroului București, cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la șantaj prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 13 1 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin. (1) și (2) C. pen. pe o perioadă de 29 de zile. În motivarea acestei propuneri s-au arătat următoarele: în dosarul cu numărul de mai sus, la data de 15 februarie 2012, s-a început urmărirea penală față de inculpații: - B.T., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj prev. de art. 13 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 194 alin. (1) și (2) C. pen. și - N.D.J. - avocat în cadrul Baroului București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la șantaj prev. de art. 26 C. pen.

rap. la art. 13 1 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin. (1) și (2) C. pen. În fapt, s-a reținut că, la data de 24 ianuarie 2012, a fost înregistrată plângerea numitei G.D.R. formulată împotriva numiților B.T. și B.G., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj. În motivare, s-a susținut că, în cursul lunii noiembrie 2010, persoana vătămată a fost contactată de către B.T., care avea anumite probleme de natură juridică. Cu ocazia acelei întâlniri, acesta s-a prezentat ca fiind cetățean american de origine română și că, datorită încrederii sale în oameni, a fost înșelat cu ocazia încheierii unor tranzacții imobiliare. în opinia persoanei vătămate, B.T. a ales-o pentru a-l reprezenta deoarece a intuit, din articolele postate pe internet, că aceasta este o luptătoare și a mai avut experiențe în descoperirea unor afaceri imobiliare dubioase.

În acest sens, între cele două părți au fost încheiate mai multe contracte de asistență juridică, fiind prevăzute onorarii pentru reprezentarea susnumitului de către partea vătămată G.D.R., în calitate de avocat. Începând cu data de 15 decembrie 2011, în urma pierderii unui proces, numitul B.T. s-a dezlănțuit asupra fostei sale avocate, proferând amenințări, injurii și făcând presiuni prin postări defăimătoare la adresa sa pe site-ul „www.youtube.com", în scopul șantajării persoanei vătămate pentru a-i fi restituite sume mari de bani, pe care în realitate nu Ie-a achitat. În concret, între părți a fost încheiat, între altele, și contractul de asistență juridică din 26 noiembrie 2010, în vederea asistării și reprezentării lui B.T.

în dosarul nr. 21542/4/2010 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, având ca obiect solicitarea evacuării familiei B. din imobilul situat in București, Sector 4. La data încheierii contractului, B.T. a achitat cu titlu de onorariu suma de 2.000 euro, respectiv 8.620 lei, pentru care i-a fost eliberată chitanța din 26 noiembrie 2010. Între timp, s-a prezentat și soția sa, B.G., care dorea să fie și ea reprezentată în acest dosar, cu care s-a încheiat contract de asistență juridică pentru aceeași sumă de bani, onorariul urmând a fi achitat de oricare dintre soți. La data de 15 decembrie 2010, B.T. a mai achitat suma de 1.000 euro, respectiv 4.280 lei. Soluția pronunțată în fond a fost favorabilă, prin sentința civilă nr. 4187 din 31 mai 2011 instanța respingând cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale formulată de reclamanta M.A.M.J.

în contradictoriu cu pârâții B.T., B.A., B.B.M. și B.G. Reclamanta a formulat recurs, care s-a soluționat în data de 14 decembrie 2011, fiind admis. Văzând această soluție defavorabilă, familia B. a declanșat un întreg scandal, spunând chiar că partea vătămată "i-a vândut" părții adverse din acel litigiu. La data de 23 martie 2011, s-a încheiat contractul de asistență juridică , în vederea asistării în faza de urmărire penală a lui B.T., în dosarul nr. 14591/P/2010 înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București. Acest contract nu a fost semnat, fiind semnată doar delegația depusă la dosar. În cadrul acestui dosar, B.T. era cercetat pentru tulburare de posesie, distrugere și șantaj, pentru motivul că a pătruns în imobilul proprietatea altuia, însoțit de mai multe persoane și refuză să părăsească imobilul în scopul de a-l șantaja pe proprietar.

Nemulțumirea lui B.T. în legătură cu acest dosar este aceea că, la data de 26 iulie 2011, atunci când organele de politie au pus în executare ordonanța nr. 153/11-2/2011 emisă de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, de restabilire a situației anterioare prin predarea posesiei de la acesta către cumpărătoarea M.A.M.J., avocata G.D.R. nu ar fi îndepărtat organele de politie din imobil, ceea ce ar fi fost absurd. La data de 15 iunie 2011, s-a încheiat contractul cu SC B.E. SRL prin administrator B.G., în vederea prestării unor activități de consultanță permanentă către această societate comercială. La data încheierii contractului, s-a fixat un onorariu total de 10.000 euro, urmând ca doamna administrator să prezinte ulterior toate înscrisurile și să se stabilească în concret activitățile ce se vor efectua de către avocat.

Plata onorariului s-a efectuat prin transfer bancar. La data de 17 octombrie 2011, s-a solicitat de către reprezentanta societății, B.G., rezilierea contractului menționat, pe motiv că nu a reușit să ia legătura cu reprezentanții cabinetului. În aceeași zi, s-a încheiat un acord de reziliere a contractului și s-a stabilit restituirea unei părți din onorariu, respectiv suma de 9.000 euro, până la data de 30 decembrie 2011. Suma de 7.000 euro a fost restituită prin procese-verbale de restituire, semnate de către B.G. și ștampilate cu ștampila SC B.E. SRL, iar suma de 2.000 euro prin transfer bancar. Începând cu data de 15 decembrie 2011, soții B. au susținut că nu au primit banii și că vor o sumă mult mai mare, respectiv 21.000 de euro.

La data de 23 decembrie 2011, G.D.R. a restituit prin virament bancar și suma rămasă, respectiv 1.000 euro, conform contractului din 15 iunie 2011 ce fusese reziliat anterior. Persoana vătămată a susținut că nu a primit de la soții B. sumele de bani pe care aceștia pretind că i le-ar fi dat în baza contractelor de asistență juridică. În acest sens, G.D.R. a depus la dosar, în copie, toate contractele de asistență juridică și chitanțele eliberate în urma încasării onorariilor de la numitul B.T. La data de 21 decembrie 2011, s-a prezentat la sediul profesional al părții vătămate doamna avocat N.D.J., mandatată de către B.T. prin procura speciala din 19 decembrie 2011, pentru a rezilia contractele de asistență juridică și a prelua dosarele și înscrisurile aferente.

După ce i s-a prezentat un raport al activităților desfășurate de cabinet în temeiul contractelor de asistență juridică încheiate cu familia B. și un inventar al dosarelor și înscrisurilor, aceasta a refuzat să rezilieze contractele de comun acord și să preia înscrisurile și dosarele, pretinzând doar a fi returnată o sumă de 18.000 euro. Deși G.D.R. i-a explicat că nu a primit această sumă de la familia B., numita N.D.J. a insistat în solicitarea sumei de bani, amenințând că îi va face plângeri penale și disciplinare. În acest sens, a subliniat că a discutat această problemă personal cu domnul decan avocat I.I.I., pe care îl cunoaște și cu siguranță că împotriva părții vătămate vor fi dispuse sancțiuni.

Ulterior, doamna avocat N.D.J. împreună cu B.T. au semnat un „memoriu", adresat Direcției Naționale Anticorupție, care a fost postat pe site-ul „www.youtube.com", în care G.D.R. a fost acuzată săvârșește infracțiuni, că face trafic de influență la Televiziunea Română și șantajează anumite persoane. Partea vătămată a arătat că de mai bine de o lună de zile este supusă unor presiuni de nedescris, primind zilnic mesaje de amenințare, se fac săptămânal postări pe internet, toate în scopul de a remite lui B.T. sume de bani de ordinul zecilor de mii de euro. Inițial, i s-au cerut 21.000 euro, apoi 25.000 euro, iar în final i-a fost solicitată suma de 35.000 euro pentru a înceta presiunile. B.T. a început a exercita presiuni prin mesaje de tip SMS și MMS trimise pe telefonul mobil, pe cele două numere de apel utilizate de G.D.R.

Văzând că G.D.R. nu răspunde mesajelor trimise, B.T. a început să posteze pe site-ul „www.youtube.com", o serie de filmulețe care o discreditează pe aceasta. G.D.R. susține că aceasta este chiar o practică a inculpatului, la care apelează când nu este mulțumit de vreo persoană sau de vreo soluție defavorabilă în justiție. Astfel, inculpatul ar fi postat pe website-ul www.youtube.com în zilele de 27 decembrie 2011, 28 decembrie 2011, 29 decembrie 2011, 04 ianuarie 2012, 08 ianuarie 2012 și 09 ianuarie 2012, un număr de 6 filmulețe defăimătoare la adresa părții vătămate și a Cabinetului de avocatură pe care îl conduce, intitulate: "Escroaca de avocat D.G. plătită cu zeci de mii de euro își vinde clienții pe bani, "Avocata D.G.

escroaca perversă mincinoasă ordinară - luda!- Feriți-vă de ea", "Escrocii imobiliari O.L.S. din M.A.I. si soția acestuia comit golanii penale", "Mincinoasa ordinară avocat D.R.G. escroacă de profesie - luda", "Securistul V.Ș. jurnalist TVR sclav al D.G. avocata coruptă" și "7V România la cheremul unei escroace D.G. prin securistul V.Ș.". Aceste filme cuprind mai multe jigniri și acuze grave la adresa avocatei G.D.R., astfel: "marea escroaca a avocaturii române", "mama escrocilor și mama mafioților", "derbedoaica mincinoasa ordinara", "nu are scrupule când este vorba de a obține bani fără muncă"', Se lasă să se înțeleagă că partea vătămată nu își îndeplinește cu profesionalism îndatoririle de avocat: "jupoaie lumea de bani nefacând niciun fel de apărare", "face golanii în dosare"; "aceasta escroaca a vândut familia B. sprijinind si fiind vânduta mafiotului imobiliar M.A.I.", "Escroaca de avocat D.G.

plătită cu zeci de mii de euro își vinde clienții pe bani"; G.D.R. este acuzată că ia bani de la clienți fără a emite chitanțe, lăsându-se să se înțeleagă că săvârșește infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de Legea nr. 241/2005: "escroaca notorie primește zeci de mii de euro pentru care nu eliberează nici un fel de factura" după care "nu mai recunoaște sumele de bani primite, ba mai mult, are tupeul si nesimțirea de a afirma ca nu a primit niciun fel de ban"; Se susține că G.D.R.

ar fi avut o relație intimă cu un procurorul M.B., care, în calitate de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, a emis ordonanța nr. 153/11- 2/2011 din 05 iulie 2011, prin care s-a dispus restabilirea situației anterioare, soluție nefavorabilă inculpatului: "fosta iubita a prim-procurorului M.B."; Este criticată partea vătămată și pentru activitatea de cadru didactic (aceasta fiind asistent universitar): "ce educație poți sa dai tu unor studenți când tu ești mama hoților, mama golanilor, escroaca de meserie"; G.D.R.

este acuzată de săvârșirea mai multor infracțiuni, cum ar fi: evaziune fiscala ("uita sa le dea facturi clienților după ce le ia zeci de mii de euro"), neplata taxelor si impozitelor către stat {"eludează taxele, impozitele), consum de droguri ("se lauda ca fuma fel de fel de droguri') și ar trebui "Sa fie cercetata si trasa la răspundere pentru faptele penale pe care le săvârșește fără să ia în considerare consecințele aceasta infractoare escroaca de profesie, nu avocat, D.G.

își merita un loc la pușcăria Rahova, sau la Târgușor". Persoana vătămată este totodată amenințată cu darea în vileag, în viitor, a altor infracțiuni pe care le-ar săvârși, acreditându-se ideea că aceasta se folosește de Televiziunea Română în scopuri de înavuțire prin șantaj: "vom face dezvăluiri despre cum se folosește aceasta escroaca de televiziunea romana pentru a-si atinge scopurile si pentru a șantaja partea adversa din dosare". În plângerea formulată, partea vătămată a susținut că prin aceste postări pe internet a fost grav afectat prestigiul profesional, dar și încrederea în calitatea serviciilor prestate de cabinetul de avocatură al părții vătămate și în calitatea muncii didactice.

În profesia de avocat încrederea clienților este esențială, or publicarea unor astfel de filme prin care este acuzată de săvârșirea a numeroase infracțiuni are un efect extrem de puternic în rândul oamenilor. Gravitatea acuzațiilor este sporită și de faptul că autorii respectivelor postări susțin că au dovezi care le susțin afirmațiile. În concluzie, persoana vătămată este convinsă că numitul B.T. continuă să o denigreze pentru a o intimida, în scopul de a obține foloase materiale injuste. G.D.R. a mai susținut că, încă de pe vremea când îl reprezenta pe B.T. în calitate de avocat, cunoștea că acesta postează pe site-ul „youtube.com". Fiind audiată la data de 27 ianuarie 2012, numita G.D.R.

a declarat că, începând cu anul 2010, deține calitatea de președinte al Asociației I.C., asociație fără scop patrimonial, constituită pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, etc. Persoanele împotriva cărora aceasta a formulat plângere penală îi cunoșteau calitatea de președinte al asociației încă din perioada aprilie-mai 2011, când asociația a încheiat cu SC B.E. SRL, reprezentată de administrator B.G., un contract de consultanță. Acest contract a fost semnat de S.L.A., membru al asociației I.C. Făptuitorii au postat pe internet, pe site-ul „www.voutube.com", numeroase mesaje și filmulețe care îi aduc prejudicii de imagine președintelui asociației, doamna avocat G.D.R . În cadrul acestor filmulețe apare postat inclusiv contractul din 15 iunie 2011, în care apare menționat numele și calitatea de avocat a părții vătămate, aceasta fiind acuzată că ar fi săvârșit fapte de corupție în această calitate.

Partea vătămată a declarat că știe de la soții B.T. și B.G. , din perioada septembrie-octombrie 2011, că aceștia sunt autorii postărilor pe site-ul „youtube". Aceștia, în mod direct, prin mesaje scrise de tip SMS, de pe telefonul mobil , au solicitat avocatei G.D.R. sume de bani ce au crescut treptat până la 35.000 de euro, aceasta fiind amenințată cu darea în vileag a unor aspecte compromițătoare despre ea. Aceste mesaje au fost primite începând din data de 15 decembrie 2011. În filmulețele postate pe internet, G.D.R. este acuzată că săvârșește fapte de corupție, împreună cu d-na judecător L.A., procuror B.N. și lucrători de poliție. în toate aceste postări, i se aduc atingeri grave vieții personale, profesionale, injurii de tot felul, în scopul de a-i crea o stare de tulburare și disconfort psihic și de a o determina să le plătească acestora sume de bani.

Într-unui din filmulețe, aceștia menționează "Vom reveni cu noi dezvăluiri". G.D.R. afirmă că, în ziua de 26 ianuarie 2012, a fost contactată de către doamna avocat N.D.J., care i-a comunicat că B.T. dorește să îi fie plătită suma de 25.000 de euro pentru "a înceta circul ăsta"și îi „promite că nu va mai posta nimic" și nu o va mai hărțui pe viitor. Partea vătămată i-a propus numitei N.D.J. încheierea unei tranzacții în acest sens, aceasta fiind de acord. N.D.J. a fost mandatată cu procură specială să intermedieze această tranzacție și a promis că se va asigura că vor fi șterse postările de pe internet la adresa părții vătămate. Persoana vătămată a fost de acord să pună la dispoziția organelor de urmărire penală mesajele de tip SMS și MMS primite de pe numărul de telefonul utilizat de numitul B.T.

G.D.R. a declarat că B.T. este o persoană predispusă la acte de violență, fiind amendat inclusiv de instanțele de judecată pentru afirmațiile făcute. Din analiza mesajelor de tip SMS și MMS puse la dispoziție de către numita G.D.R., rezultă că acestea conțin atât insulte, cât și solicitări ale unor sume mari de bani, spre exemplu: - în data de 20 decembrie 2011: „opriți o sumă rezonabilă din kei 21 de mii de euro si mi doresk banii mei si toate aktele. nu doresk să depun plângere la barou la DNA SI ALTE INSTITUȚII; - în data de 30 decembrie 2011: „Vom fake publik hoato kine ești la toate instituțiile statului (.) DNA EXISTA BAROUL EXISTA, PARKET DE PE LANGA KURTEA DE APEL EXISTA. Presa exista youtube exista (.) ai restituit 9000 de euro?

(.) Sa stau la mana ta kadeatear sa ti kada sa mi restitui doar 2000 de euro?"; - în data de 06 ianuarie 2012: „ke krezi ka ai rezolvat ku datu inapoi a 2000 de euro? (.) ati promit eu golanko ka ai sa fi obligata prin lege duketeai la puskarie si la tata la kimitir sa mi restitui toate zekile de mii skroafo ordinara. Nu 2000. Si toate dobânzile si tot ke mi sa furat pe 26 iulie si mașina de o suta de mii vânduta din kauza ta. Alegesar prafu si pulberea de tine"; „toti banii de pe kontrakte ai sa i returnezi si tot ce sa depus in konturile tale golanko ordinara"; - în data de 07 ianuarie 2012: „poi unde sunt zekile de mii care m ai jupuit? (.) Stai ka marți sunt la Tvr. Sa vezi skandal ke ti fak.

Aștept pana luni. (.) Toata tara o sa afle kine ești si ke eskroaka ești." De menționat că în aceeași perioadă au fost postate pe site-ul „www.youtube.com", toate aspectele compromițătoare despre G.D.R., arătate mai sus. În data de 17 octombrie 2011, între părțile SC B.E. SRL, reprezentată de numita B.G. și Cabinetul de avocat G.D., reprezentat de avocat G.D.R., a intervenit acordul de reziliere a contractului de asistență juridică din 15 iunie 2011, prin care se prevede că din suma plătită cu titlu de onorariu (10.000 euro, conform contractului) se va restitui societății o parte, respectiv suma de 9.000 euro, echivalent în lei, până la data de 30 ianuarie 2012. Ulterior, la datele de 17 octombrie 2011, 20 octombrie 2011, 24 octombrie 2011, 31 octombrie 2011, 04 noiembrie 2011, 10 noiembrie 2011 și 14 noiembrie 2011, G.D.R.

a restituit numitei B.G., în mai multe tranșe, suma totală de 7.000 euro, întocmindu-se în acest sens procese-verbale, înscrisuri aflate la dosar, în copie. Urmare a mesajelor primite pe telefonul mobil și a materialelor publicate pe internet, numita G.D.R. a întocmit factura din 23 decembrie 2011, prin care se stornează factura din 15 iunie 2011, în valoare de 41.756 lei. În aceeași zi persoana vătămată a efectuat și un transfer bancar în sumă de 8.351,20 lei (aproximativ 2.000 euro) în contul SC B.E. SRL, cu explicația „REST PLATĂ CTR din 15 iunie 2011". Deși cu această ultimă plată numita G.D.R.

își achitase obligațiile asumate prin acordul de reziliere întocmit la data de 17 octombrie 2011, urmare a constrângerilor exercitate prin metodele arătate mai sus de către numitul B.T., prin ordinul de plată din 23 ianuarie 2012, persoana vătămată a mai transferat în același cont încă 4.175 lei (aproximativ 1.000 euro), la rubrica „detalii plată" menționându-se „REST PLATA FACTURA STORNO din 23 decembrie 2011, 1000 EUR. Această ultimă sumă, de 1.000 euro, nu era datorată de persoana vătămată, conform actelor de la dosar. La data de 03 mai 2011, între Asociația I.C., prin președinte G.D.R. și SC B.E. SRL, prin B.G., a intervenit contractul de consultanță în valoare de 4.000 euro, sumă achitată prin transfer bancar (16.295 lei la data de 05 mai 2011). La data de 31 ianuarie 2012, acest contract a fost reziliat printr-un acord de reziliere semnat din partea SC B.E.

SRL de către mandatar N.D.J., iar restituirea sumei de 4.000 euro, respectiv 16.426 lei s-a efectuat prin ordin de plată, la aceeași dată. Cu toate acestea, inculpatul B.T., ajutat de inculpata N.D.J., prin aceleași mijloace injuste, a continuat să solicite părții vătămate și alte sume de bani, nedatorate de către aceasta. La data de 02 februarie 2012 persoana vătămată a pus la dispoziția organelor de urmărire penală mai multe înscrisuri, obținute de aceasta de la numita N.D.J. Între aceste înscrisuri este și un act denumit „tranzacție", semnată de către numitul B.T. și soția acestuia, numita B.G., care se obligă „să retragă toate postările efectuate pe youtube referitoare la activitatea profesională și viața personală a d-nei avocat G.D.R." și, de asemenea, „pe viitor să nu mai posteze materiale cu caracter compromițător cu privire la activitatea profesională și viața privată a d-nei avocat G.D.R.". În schimbul acestor obligații, prin același act, G.D.R.

se obligă să restituie foștilor clienți suma de 25.000 de euro, reprezentând contravaloarea onorariilor primite în baza contractelor de asistență juridică reziliate. Cu această ocazie, persoana vătămată i-a înmânat numitei N.D.J. suma de 500 euro, aceasta din urmă întocmind o chitanță olografă, atașată la dosar. Din analiza tuturor contractelor de asistență juridică puse la dispoziție de către persoana vătămată, precum și a chitanțelor aferente, rezultă că sumele de bani încasate de partea vătămată cu titlu de onorariu de la B.T. se ridică la un total de aproximativ 5.100 euro, echivalent în lei, astfel încât suma de 25.000 euro solicitată de acesta cu titlu de restituiri de onorarii apare ca vădit disproporționată și deci nejustificată în raport cu sumele plătite anterior cu același titlu către G.D.R.

Prin încheierea nr. 17 din 03 februarie 2012 a Curții de Apel București, a fost emisă autorizația din 03 februarie 2012, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 03 februarie 2012, pentru interceptarea și înregistrarea audio-video a convorbirilor și comunicărilor efectuate prin telefon de către numiții B.T. , N.D.J. și G.D.R., precum și pentru înregistrarea audio-video în mediul ambiental, localizarea și urmărirea prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere a numiților B.T. și N.D.J., precum și a persoanelor cu care aceștia se întâlnește și care au legătură cu cauza. La data de 07 februarie 2012 s-a procedat la înregistrarea în mediul ambiental a discuțiilor purtate la sediul cabinetului de avocat al persoanei vătămate G.D.R., de către aceasta din urmă cu N.D.J.

și B.T. Pe parcursul discuțiilor purtate, doamna avocat N.D.J. a aflat de la persoana vătămată că sumele de bani solicitate de numitul B.T. nu reprezintă restituiri de onorarii, ci o contraprestație pentru cumpărarea liniștii persoanei vătămate. Cu greu a acceptat să intre în biroul de avocatură al persoanei vătămate și numitul B.T., care efectiv a preluat controlul situației, prin solicitarea unor sume de bani pe un ton răstit, de la numita G.D.R. Acesta s-a calmat numai după ce a primit suma de 1.000 euro de la persoana vătămată (banii fiind ridicați de pe birou de către numita N.D.J.), solicitând prin telefon, probabil membrilor familiei, retragerea filmulețelor postate pe internet în legătură cu doamna avocat G.D.R.

Cu această ocazie, cei implicați au stabilit ca predarea restului de bani să se efectueze ulterior, prin transfer bancar. La data de 16 februarie 2012 s-a procedat la înregistrarea în mediul ambiental a discuțiilor purtate la sediul cabinetului de avocat al persoanei vătămate G.D.R., de către aceasta din urmă cu inculpații N.D.J. și B.T.: De cei doi inculpați s-au apropiat ofițerii de poliție judiciară și procurorul de caz, care s-au prezentat și au înfățișat legitimațiile de serviciu. împreună cu aceștia s-a aflat și un martor asistent. Li s-a cerut inculpaților să se prezinte și să declare dacă au asupra lor vreo sumă de bani. Aceștia au susținut că se numesc B.T. și N.D.J. - avocat în cadrul Baroului București și că au primit suma de 10.000 euro de la G.D.R., cu titlu de restituire de onorariu pentru numitul B.T., întocmindu-se chitanță olografă în acest sens, semnată de avocat G.D.R.

și B.T.. Procurorul Ie-a solicitat inculpaților B.T. și N.D.J. să arate suma de 10.000 euro pe care au primit-o de la G.D.R. Dintr-o geantă neagră pe care o avea asupra sa, N.D.J. a scos un plic ce conținea mai multe bancnote în cupiura de 100 euro. Procurorul i-a solicitat să așeze bancnotele pe biroul în fața căruia se afla. în continuare, organele de urmărire penală au trecut la inventarierea sumelor de bani descoperite asupra învinuitei, constatându-se că aceasta deține 100 de bancnote având cupiura de100 euro. Martorului asistent R.I. i s-a solicitat să asiste și să urmărească citirea seriilor de pe bancnotele prezentate de N.D.J. , martorul asistent procedând în consecință. Inculpaților li s-a pus în vedere și li s-a permis să verifice împreună cu martorul asistent seriile bancnotelor pe care le primiseră de la G.D.R.

Procedându-se la confruntarea seriilor bancnotelor ce compun suma de 10.000 euro, ridicate de la inculpata N.D.J., cu cele consemnate în procesul-verbal din data de 16 februarie 2012, ora 12:30, proces-verbal în care s-au menționat seriile bancnotelor ce urmau a face obiectul flagrantului, s-a constatat că toate seriile corespund, fiind vorba despre aceleași bancnote. De la N.D.J. a fost ridicată suma de 10.000 de euro, precum și mai multe înscrisuri. Din aceste înscrisuri rezultă că inculpații B.T. și N.D.J. aveau cunoștință despre toate sumele de bani restituite de partea vătămată G.D.R. până la acel moment. Mai mult, în înscrisurile denumite „tranzacție", semnate de către ambii inculpați, se menționează în mod expres faptul că B.T.

și B.G. se obligă să retragă postările de pe site-ul „youtube" ce se referă la activitatea profesională și la viața personală a părții vătămate (menționându-se chiar și titlurile celor șase filme), să nu mai trimită mesaje SMS sau MMS cu caracter denigrator părții vătămate, să nu mai divulge aspecte legate de persoana părții vătămate, să retragă toate plângerile cu caracter civil, penal sau disciplinar etc. De asemenea, conform aceluiași înscris, partea vătămată G.D.R. se obligă să restituie suma de 21.000 euro reprezentând contravaloarea onorariilor primite în baza contractelor de asistență juridică. Partea vătămată nu a semnat aceste înscrisuri. Din înscrisurile denumite „declarație", semnate de inculpatul B.T.

, rezultă același fel de angajamente asumate de acesta, în paralel cu primirea sumelor de bani de la G.D.R., cu titlu de „onorarii achitate". Din convorbirile telefonice interceptate în baza autorizației emise de Curtea de Apel București au rezultat și alte aspecte relevante în legătură cu cauza, în data de 16 februarie 2012, cu ocazia prinderii în flagrant delict a inculpaților, aceștia au convenit să nu mai discute decât despre restituiri de onorarii, fără a le pune în legătură cu retragerea materialelor compromițătoare la adresa părții vătămate, publicate pe internet. Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat următoarele: La data de 15 februarie 2012, prin rezoluția nr. 40/P/2012 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus începerea urmăririi penale fată de inculpații B.T., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 13 1 din Legea nr. 78/2000 rap.

la art. 194 alin. (1) și (2) C. pen. și N.D.J., avocat în cadrul Baroului București sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la șantaj, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 13 1 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin. (1) și (2) C. pen. La data de 16 februarie 2012, prin ordonanțele nr. 40/P/2012 ale Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații B.T. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prevăzută de art. 13 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 194 alin. (1) și (2) C. pen. și N.D.J., avocat în cadrul Baroului București, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj prevăzută de art. 26 C. pen.

rap. la art. 13 1 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin. (1) și (2) C. pen. În fapt, s-a reținut, în esență, în ceea ce-l privește pe inculpatul B.T. că, începând cu data de 20 decembrie 2011 până în prezent, a constrâns-o pe partea vătămată G.D.R., prin postarea unor materiale compromițătoare la adresa acesteia pe site-ul www.youtube.com, precum și prin intermediul unor mesaje tip SMS și MMS trimise pe telefonul mobil, să-i dea diferite sume de bani, în scopul de a dobândi în mod injust suma totală de 25000 Euro, din care i-a fost remisă până în prezent suma de 14500 Euro; sumele de bani solicitate de inculpat de la partea vătămată nu sunt datorate de acesta din urmă, astfel că reprezintă un folos injust.

În ceea ce o privește pe inculpata N.D.J., s-a reținut, în esență, că, începând cu data de 20 decembrie 2011 până în prezent, I-a ajutat pe inculpatul B.T. în activitatea infracțională descrisă mai sus, inclusiv prin intermedierea unei așa - zise „tranzacții" între părți, având ca obiect obligația inculpatului B.T. de a retrage postările efectuate pe internet și de a nu mai posta pe viitor materiale compromițătoare pentru partea vătămată, în schimbul sumei de 25000 Euro, sumă despre care cunoștea că este solicitată în mod injust și, totodată, că este nedatorată de partea vătămată. Prin ordonanța de reținere din data de 16 februarie 2012 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus reținerea inculpatului B.T.

pe o durată de 24 de ore începând cu data de 16 februarie 2012, ora 23:50 până la data de 17 februarie 2012, ora 23:50. Prin ordonanța de reținere din data de 16 februarie 2012 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus reținerea inculpatei N.D.J. pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 16 februarie 2012, ora 22:40 până la data de 17 februarie 2012, ora 22:40. Potrivit art. 148 C. proc. pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 și există unul dintre cazurile prevăzute la lit. a)-f) din acest text de lege. Analizând dosarul cauzei, instanța de fond a constatat că materialul probator administrat până în prezent relevă indicii temeinice, în sensul art. 143 alin. (1) C. proc.

pen. și art. 68 1 C. proc. pen., din care rezultă presupunerea rezonabilă că, în perioada decembrie 2011 - februarie 2012, inculpatul B.T. a postat pe sit-ul www.youtube.com mai multe materiale defăimătoare și compromițătoare, cuprinzând jigniri și acuze grave, la adresa părții vătămate G.D.R., avocat în cadrul Baroului București și președinte al asociației I.C., i-a trimis pe telefonul mobil mai multe mesaje de tip SMS și MMS de aceeași natură și i-a solicitat suma de 25.000 euro sau suma de 21000 Euro, din care a primit de la partea vătămată, astfel constrânsă, în mai multe tranșe, suma totală de 14.500 Euro și că inculpata N.D.J. l-a ajutat pe inculpatul B.T., intermediind atât încheierea unor înțelegeri între părți denumite „tranzacție", în sensul că inculpatul B.T.

și-a asumat obligația să retragă postările efectuate pe internet și să nu mai posteze pe viitor astfel de materiale la adresa părții vătămate în schimbul primirii sumei de 25.000 Euro sau a sumei de 21000 Euro de la partea vătămată, cât și primirea de către inculpatul B.T. de la partea vătămată, astfel constrânsă, a sumei de 14.500 Euro, în mai multe tranșe. Sunt de menționat în acest sens următoarele mijloace de probă: plângerea și declarațiile părții vătămate G.D.R., înregistrările convorbirilor telefonice și ambientale, înscrisuri, proces- verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesele-verbale de redare a înregistrărilor audio-video ambientale, declarațiile inculpatei N.D.J., planșe fotografice, suporturi optice tip CD-R.

În opinia instanței de fond, pe baza probelor arătate existente în prezent la dosarul cauzei, nu se poate stabili dacă activitatea desfășurată de inculpații B.T. și N.D.J., susmenționată, s-a realizat pentru a dobândi inculpatul B.T. un folos injust. La acest moment procesual, respectiv judecarea propunerii de luare a măsurii arestării preventive față de inculpații B.T. și N.D.J., legea nu prevede prin dispozițiile art. 143 alin. (1) C. proc. pen., obligativitatea existenței unor probe certe ca o persoană a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, însă este necesară existența unor fapte sau informații apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi comis infracțiunea.

În prezenta cauză, în ceea ce îi privește pe inculpații B.T. și N.D.J., instanța de fond a constatat că există serioase dubii cu privire la scopul urmărit de cei doi inculpați, respectiv dobândirea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust, aspect ce ține de însăși existența infracțiunii de șantaj, care nu se poate comite decât cu intenție directă - calificată prin scop, persoana sau persoanele care o săvârșesc având reprezentarea că prin fapta comisă exercită o constrângere ilicită asupra victimei, prin care urmărește dobândirea în mod injust a unui folos. Astfel, este adevărat că partea vătămată G.D.R. în plângerea și declarația dată și în convorbirile cu inculpata N.D.J. a arătat că sumele de bani pretinse de inculpatul B.T.

nu i se cuvin acestuia și că prin plata acestor sume de bani își plătește liniștea. însă, din probele administrate, respectiv procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, precum și a celor purtate în mediul ambiental, declarațiile inculpaților B.T. și N.D.J. și înscrisurile existente la dosarul de urmărire penală - tranzacții, chitanțe, declarații, procuri, rezultă că inculpatul B.T. nu face referire în solicitările adresate părții vătămate decât la „banii mei", respectiv la onorariile achitate de acesta părții vătămate G.D.R., în baza contractelor de asistență juridică și a contractului de consultanță încheiate cu aceasta, onorarii pe care i Ie-a solicitat părții vătămate să i le restituie, considerând că i se cuvin, urmare a rezilierii acestor contracte, inculpatul B.T.

fiind profund nemulțumit de activitatea desfășurată de aceasta în calitate de avocat, considerând că a fost înșelat de partea vătămată și susținând că respectivele sume de bani, ce sunt specificate în contractele de asistență juridică și în contractul de consultanță încheiate cu aceasta, au fost plătite părții vătămate. În procesul verbal de redare a dialogului ambiental audi-video, purtat la data de 16 februarie 2012 între partea vătămată G.D.R. și inculpații B.T. și N.D.J., se menționează că inculpatul B.T. îi spune părții vătămate „eu vreau banii mei înapoi", „retumarea onorariilor", iar cu privire la postările pe internet „le scot că vreau eu, nu pentru bani. Din bunu' meu simț". De asemenea, se mai impune a fi arătat că înțelegerile dintre inculpatul B.T., prin mandatar inculpata N.D.J.

și partea vătămată, în sensul că partea vătămată se obliga să restituie inculpatului B.T. suma de 25.000 Euro sau suma de 21000 Euro, reprezentând contravaloarea onorariilor primite de aceasta în baza contractelor de asistență juridică și a contractului de consultanță încheiate, iar inculpatul B.T.

se obliga să retragă postările de pe site-ul www.youtube.com referitoare la viața personală și profesională a părții vătămate, de a nu mai trimite mesaje text SMS și MMS, să distrugă înregistrările efectuate și să nu le mai folosească pe viitor și nici să nu mai desfășoare alte activități de natură să aducă prejudicii de imagine părții vătămate și să nu o mai discrediteze în nici un fel și să-și retragă toate plângerile cu caracter civil, penal și disciplinar, au fost consemnate în scris, în două înscrisuri denumite „tranzacție". De altfel, și partea vătămată G.R.D., în plângerea penală adresată Direcției Naționale Anticorupție face referire la „eventuale disensiuni legate de achitarea onorariului" care „nu justifică acțiunile de presiune psihologică" la care este supusă Totodată, pentru sumele de bani primite de la partea vătămată, respectiv suma totală de 14.500 euro, inculpații B.T.

și N.D.J. i-au eliberat părții vătămate chitanțe care atestă primirea acestor sume de bani de la partea vătămată G.D.R. și în care se menționează fie „conform tranzacției încheiate", fie că reprezintă „returnarea onorariilor", iar prin procurile speciale întocmite, autentificate în fața unui notar public, inculpatul B.T. și soția sa B.G. au împuternicit-o pe inculpata N.D.J., în calitate de mandatară, să îi reprezinte în fața cabinetului de avocatură G.D.R. în vederea rezilierii contractelor de asistență juridică și a contractului de consultanță și să negocieze și să primească total sau parțial sume de bani ce au reprezentat contravaloarea onorariului achitat părții vătămate și a prețului contractului de consultanță.

Contractele de asistență juridică încheiate între Cabinetul de avocatură G.D.R. și inculpatul B.T. și soția sa B.G. au fost reziliate începând cu data de 23 decembrie 2011, ca de altfel și contractul de consultanță. În legătură cu activitatea desfășurată de partea vătămată G. R.D. în calitate de avocat, inculpatul B.T. s-a adresat cu plângere penală Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial București și cu plângere Baroului București, fiind discutabilă susținerea procurorului că s-a realizat o tranzacționare a dreptului la petiționare care reprezintă în acest context tot o formă de constrângere a părții vătămate, în condițiile în care legea garantează fiecărei persoane liberul acces la justiție.

Astfel, la data de 12 ianuarie 2012, anterior plângerii formulate de partea vătămată G.D.R. și înregistrată la Direcția Națională Anticorupție la data de 24 ianuarie 2012, tot la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial București a fost înregistrată plângerea formulată de inculpatul B.T. și soția sa B.G. împotriva părții vătămate G.R.D., prin care este sesizată activitatea necorespunzătoare a acesteia în calitate de avocat și în care au arătat că doresc ca partea vătămată să le restituie integral sumele pretinse și pe care i le-au achitat cu titlu de onorarii deoarece nu sunt justificate. De asemenea, la data de 4 ianuarie 2012 a fost înregistrată la Baroul București o plângere similară a inculpatului B.T.

și a soției sale B.G. În art. 145 din Hotărârea nr. 64/2001 a Uniunii Naționale a Barourilor din România privind statutul profesiei de avocat, este prevăzut că sumele avansate de client, indiferent de regimul pe care clientul îl stabilește - onorariu sau cheltuieli - vor fi în mod obligatoriu returnate de avocat acestuia la încetarea contractului, dacă până la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activitățile pentru care i se plătise anticipat onorariu. În contextul celor arătate, instanța de apel a apreciat că, în raport de materialul probator existent la acest moment la dosarul cauzei, nu este oportună luarea măsurii arestării preventive față de inculpații B.T.

și N.D.J., care, de altfel, nu sunt cunoscuți cu antecedente penale și sunt în vârstă de 56, respectiv, 57 ani, însă având în vedere gravitatea infracțiunii reținute în sarcina celor doi inculpați, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, se impune luarea unei alte măsuri preventive, neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea București pe o perioadă de 30 de zile, obligațiile prevăzute de art. 145 alin. (1 1 ) și alin. (1 2 ) C. proc. pen. oferind suficiente garanții în acest sens. În ceea ce privește celelalte critici formulate, prima instanță a constatat că sesizarea instanței prin referatul cu propunere cu propunere de luare a măsurii arestării preventive este legală, fiind respectate de procuror dispozițiile art. 143 C. proc.

pen. privind ascultarea inculpatului, în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 146 C. proc. pen. care reglementează arestarea învinuitului în cursul urmăririi penale. Referitor la critica ce vizează încadrarea juridică a faptelor, aceasta este un aspect ce vizează fondul cauzei, urmând a fi lămurit pe parcursul derulării procesului penal. B. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, pentru motivele arătate pe larg în practicaua prezentei decizii, solicitând, în esență, admiterea propunerii și arestarea preventivă a inculpaților. Examinând recursul declarat de parchet sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 385 6 alin. (3) C. proc.

pen., înalta Curte constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente: Curtea constată că prima instanță a făcut o analiză detaliată a indiciilor privind săvârșirea infracțiunii de șantaj, respectiv complicitate la această infracțiune, reținând în mod justificat că, deși există serioase dubii cu privire la existența scopului pentru care cei doi inculpați au acționat în modul descris, respectiv dobândirea unui folos injust, există indicii temeinice care să susțină presupunerea rezonabilă că inculpații au comis fapta. Examinând modul cum s-au derulat faptele în cauză, înalta Curte constată că inculpatul B.T.

a uzat de mai multe căi legale pentru recuperarea onorariilor pretins a fi plătite părții vătămate - plângere penală, sesizare la baroul de avocați, ș.a., recurgând chiar la serviciile altui avocat în acest scop, coinculpata N.D.J., iar tranzacțiile încheiate între partea vătămată și inculpat, ce atestă restituirea parțială a onorariilor încasate, nu pot fi invocate ca fiind exclusiv rezultatul șantajului, partea vătămată fiind o persoană cu o experiență deloc de neglijat în materie, avocat și președinte al unei asociații pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Pe de altă parte, din convorbirile purtate între partea vătămată și inculpați, înregistrate ambiental de către aceștia din urmă, rezultă că între inculpatul B.T.

și partea vătămată au existat relații ce depășesc strict natura unui contract de reprezentare avocațială, părțile fiind implicate și în alte afaceri. În altă ordine de idei, Curtea constată că prezenta cauză s-a construit plecând de la plângerea părții vătămate și versiunea prezentată de acesta în declarațiile sale, fiind creditată într-un mod ce nu mai lasă loc în instrumentarea urmăririi penale altor ipoteze de lucru, ce reies în parte din declarațiile inculpaților și sunt confirmate de convorbirile purtate între părți, înregistrate ambiental de către inculpați. Or, este posibil ca partea vătămată să nu fi tăiat chitanță pentru întreaga sumă primită ca onorariu de la soții B., aspect ce trebuie clarificat de anchetă, astfel nu se explică de ce a acceptat să plătească niște sume exagerat de mari față de cele recunoscute ca fiind primite, explicația că a acționat în acest mod doar pentru a-și cumpăra liniștea nefiind pertinentă.

Prin prisma activității pe care o desfășoară zilnic, un avocat, categorie din care face parte persoana vătămată, trebuie să aibă o rezistentă minimă la stres și la presiunile ce rezultă din relația cu clientul, iar nemulțumirile de acest gen sunt frecvente în zona relației client, avocat, neavând potențialul de a crea părții vătămate o asemenea temere încât să o determine să restituie sume de bani vădit mai mari decât cele primite. Nu lipsită de importanță este și implicarea în această „afacere judiciară" a procurorului B., arestat preventiv și cercetat pentru o serie de activități incompatibile cu funcția, aspect ce necesită o abordare atentă a anchetei, având în vedere calificarea și abilitățile profesionale ale persoanelor implicate.

În consecință, în raport și de aceste considerente, înalta Curte constată că instanța de fond a apreciat în mod corect că, în raport de materialul probator existent la acest moment la dosarul cauzei, nu este oportună luarea măsurii arestării preventive față de inculpații B.T. și N.D.J., precum și că față de existența indiciilor din care rezultă presupunerea rezonabilă că aceștia au comis fapta și pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, se impune luarea unei măsuri alternative, neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea București pe o perioadă de 30 de zile. Ca atare, constatând neîntemeiate criticile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, înalta Curte, văzând și prevederile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de această unitate de parchet. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație șl Justiție - D.N.A. împotriva încheierii din 18 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 1341/2/2012 (545/2012), privind pe inculpații B.T. și N.D.J. Onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat B.T. până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată N.D.J., în sumă de 100 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 februarie 2012.