ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2907/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 4000 din 18 noiembrie 2009 a

Curții de Apel București a fost admisă excepția

autorității de lucru judecat și în consecință a fost

respinsă acțiunea reclamantului S.L. în contradictoriu cu Ministerul

Administrației și Internelor pentru autoritate de lucru judecat.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 4352

din 26 noiembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție a fost admisă în parte acțiunea reclamantului, în

sensul că pârâtul a fost obligat să acorde reclamantului gradul

profesional corespunzător de ofițer de poliție și a fost

respinsă cererea privind acordarea daunelor morale.

Instanța a reținut că

în cauza de față reclamantul a solicitat plata daunelor morale prin

invocarea hotărârii nr. 401/2007 a Consiliului Național pentru

Combaterea Discriminării constatând că litigiul de față

îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1201 C. civ., în sen

sul că este între aceleași părți, are același obiect

și privește aceeași cauză.

Împotriva sentinței civile nr. 4000

din 18 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a declarat

recurs în termen legal reclamantul S.L., prin care s-a solicitat admiterea

căii extraordinare de atac, casarea hotărârii atacate și

trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

A învederat recurentul, prin

motivele căii de atac, că sentința recurată este

netemeinică și nelegală, întrucât instanța de fond a

interpretat greșit actul juridic dedus judecații schimbând

înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, cu

încălcarea; și cu greșita aplicare a legii, iar hotărârea

recurată cuprinde motive contradictorii precum și motive străine

pricinii. Excepția autorității lucrului judecat a fost

admisă în mod eronat deoarece: obiectul dosarului nr. 94/44/2008 al

Curții de Apel Galați a constituit obligarea pârâților la

trecerea în corpul ofițerilor conform art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002

iar obiectul dosarului nr. 2724/2/2008 al Curții de Apel București

1-a reprezentat punerea în executare a Hotărârii Consiliului Național

pentru Combaterea Discriminării nr. 401/2007; cauza dosarului nr. 94/44/2008

al Curții de Apel Galați 1-a constituit acordarea gradului de

subinspector de poliție, iar obiectul dosarului nr. 2724/2/2008 al

Curții de Apel București îl constituie acordarea sumei de 5.000 euro

cu titlu de daune morale; părțile dosarului nr. 94/44/2008 al

Curții de Apel Galați erau M.I.R.A., I.G.P.R. și I.J.P.

Galați, iar părțile dosarului nr. 2724/2/2008 al Curții de

Apel București au fost doar reclamantul și Ministerul

Administrației și Internelor. Pe de altă parte, recurentul a

precizat că motivarea instanței de fond și respingerea

acțiunii ca nefondată încalcă dreptul garantat de art. 6

paragraful 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale întrucât susținerile

reclamantului nu au fost examinate de instanța sesizată cu

soluționarea fondului. Or, prima instanță trebuia să indice

cu suficientă claritate temeiurile pe care și-a fundamentat

hotărârea, în scopul de a face posibilă exercitarea în mod eficient

dreptul la o cale de atac. In motivarea hotărârii instanța de fond nu

a făcut nici o referire concretă la elementele de fapt care ar fi

putut justifica concluzia înlăturării argumentelor aduse în

susținerea admiterii acțiunii. A mai arătat recurentul că

dacă soluția definitivă dată în cauză ar fi aceea a

respingerii acțiunii pentru autoritate de lucru judecat, atunci

Hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării

ar fi ineficientă în sensul imposibilității acesteia de a

produce consecințe juridice.

Prin întâmpinare Ministerul

Administrației și Internelor a solicitat respingerea recursului ca

nefondat, apreciindu-se că hotărârea atacată este legală

și temeinică.

Recursul este nefondat.

Instanța de fond a procedat în

mod întemeiat la admiterea excepției autorității de lucru

judecat, invocată de pârâtul Ministerul Administrației și

Internelor, și la respingerea, pe acest temei, a cererii de chemare a

judecată, astfel cum a fost precizată, prin care reclamantului S.L. a

solicitat obligarea pârâtului Ministerul Administrației și Internelor

la plata sumei de 5.000 euro cu titlu de daune morale.

Într-adevăr, potrivit

prevederilor art. 1201 C. civ. este lucru judecat atunci când a doua cerere de

chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe

aceeași cauză și este între aceleași părți,

făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate. Lucrul

judecat este reglementat, în Codul civil, ca o prezumție legală

absolută și irefragabilă de conformitate a hotărârii cu

adevărul. Principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai

judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect,

aceeași cauză și fiind purtat între aceleași

părți, ci și contrazicerile dintre două hotărâri

judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute unei

părți sau constatările făcute printr-o hotărâre

irevocabilă să nu fie contrazise printr-o hotărâre

posterioară, dată într-un alt proces.

În cauză, cum corect a

reținut prima instanță, există tripla identitate de obiect,

cauză și părți. Capătului de cerere prin care

reclamantul a solicitat, în cadrul litigiului ce a format obiectul dosarului nr.

94/44/2008 al Curții de Apel Galați și care are aceeași

cauză juridică ca aceea invocată în procesul de față,

obligarea, printre alții, a pârâtului Ministerul Administrației

și Internelor (fostul Minister al Internelor și Reformei

Administrative) la plata de daune morale i s-a dat o rezolvare

irevocabilă, în sensul respingerii, prin decizia nr. 4352 din 26 noiembrie

2008 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal, astfel că această chestiune

nu mai poate fi repusă în discuție ulterior, opunându-se principiul

autorității lucrului judecat.

În aceste condiții, constatând

că motivele de recurs invocate în cauză nu sunt întemeiate și

că hotărârea atacată este legală și temeinică, se

va dispune, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamantul S.L. împotriva

sentinței civile nr. 4000 din 18 noiembrie 2009 a Curții de Apel

București, secția a VIII a de contencios administrativ și

fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.L.

împotriva sentinței civile nr. 4000 din 18 noiembrie 2009 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 2 iunie 2010.