ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4015/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 108 din 19 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta SC C.C. SA, au fost anulate deciziile nr. 77 din 31 mai 2008 și nr. 144 din 7 iulie 2008 întocmite de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale, precum și decizia nr. 145 din 3 septembrie 2008 a D.G.F.P. Dolj. Prin Decizia nr. 490 din 24 februarie 2010, Curtea de Apel Craiova a respins recursul declarat Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Craiova în nume propriu, în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor împotriva sentinței nr. 108 din 19 ianuarie 2009 a Tribunalului Dolj.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 11 martie 2010 revizuenta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Craiova în nume propriu, precum și în numele Autorității Naționale a Vămilor și Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Dolj a solicitat, în contradictoriu cu intimații SC C.C. SA și D.G.F.P. Dolj, să se dispună revizuirea sentinței nr. 108 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 15633/63/2008. În motivarea cererii, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuenta a susținut că hotărârea judecătorească pe care o contestă prin calea extraordinară de atac a revizuirii este contrară deciziei nr. 1024 din 15 martie 2002 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 1485/2001.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea cererii de revizuire, analizând motivele formulate în raport cu hotărârea atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge cererea de revizuire pentru considerentele ce urmează. Prin Decizia nr. 1024 din 15 martie 2002 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 1485/2001 a fost admis recursul declarat de Direcția Regională Vamală Craiova în nume propriu și pentru Autoritatea Națională a Vămilor împotriva sentinței nr. 674 din 8 decembrie 2000 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a fost casată hotărârea atacată și, în fond, a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta SC C.C.

SA, având ca obiect anularea actelor constatatoare nr. 208-224 din 6 iunie 2000 și nr. 243-244 din 29 iunie 2000 încheiate de Biroul Vamal Craiova, a deciziei nr. 19 din 3 august 2000 a Direcției Regionale Vamale Craiova și a deciziei nr. 2672 din 14 noiembrie 2000 a Direcției Generale a Vămilor, prin care societatea a fost obligată la plata sumelor de 541.171.556 lei (ROL), reprezentând taxe vamale și TVA și 573.710.155 lei (ROL), reprezentând majorări de întârziere (a se vedea filele 13-16 dosar). Potrivit prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Așa fiind, Înalta Curte constată că cererea de față nu poate fi primită, întrucât procedând la verificarea hotărârii atacate în raport cu motivul de revizuire formulat, a rezultat că cererea de revizuire nu se încadrează în limitele stabilite de dispozițiile legale, în cauză nefiind îndeplinită condiția triplei identități. Dispozițiile legale ale art. 322 pct. 7 C. proc. civ., invocate ca temei de drept al cererii de revizuire, reglementează posibilitatea revizuirii dacă există hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Rațiunea reglementării acestui caz de revizuire o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Intr-o asemenea situație, executarea hotărârilor este imposibilă, ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieșirea din situația creată de existența hotărârilor potrivnice nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorității lucrului judecat. In cauza de față, se constată, însă, că hotărârile invocate de revizuenți nu întrunesc condițiile de mai sus, în speță neaflându-ne în prezența triplei identități de cauză, obiect și părți. In consecință, nefiind îndeplinite condițiile impuse de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire a sentinței nr. 108 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Craiova în nume propriu, în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor, precum și în numele și pentru Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Dolj împotriva sentinței nr. 108 din 19 ianuarie 2009 a Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2010.