ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4015/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4015/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra
recursului de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința
nr. 108 din 19 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, a fost admisă
acțiunea formulată de reclamanta SC C.C. SA, au fost anulate deciziile nr. 77 din
31 mai 2008 și nr. 144 din 7 iulie 2008 întocmite de Direcția Județeană pentru Accize
și Operațiuni Vamale, precum și decizia nr. 145 din 3 septembrie 2008 a D.G.F.P.
Dolj.
Prin Decizia nr.
490 din 24 februarie 2010, Curtea de Apel Craiova a respins recursul declarat
Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Craiova în nume propriu,
în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor împotriva sentinței nr. 108
din 19 ianuarie 2009 a Tribunalului Dolj.
Prin cererea
înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios
administrativ și fiscal, la data de 11 martie 2010 revizuenta Direcția
Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Craiova în nume propriu, precum și
în numele Autorității Naționale a Vămilor și Direcției Județene pentru Accize
și Operațiuni Vamale Dolj a solicitat, în contradictoriu cu intimații SC C.C.
SA și D.G.F.P. Dolj, să se dispună revizuirea sentinței nr. 108 din 19 ianuarie
2009 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal,
în dosarul nr. 15633/63/2008.
În motivarea
cererii, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuenta a
susținut că hotărârea judecătorească pe care o contestă prin calea
extraordinară de atac a revizuirii este contrară deciziei nr. 1024 din 15
martie 2002 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios
administrativ și fiscal, în dosarul nr. 1485/2001.
Înalta Curte de
Casație și Justiție sesizată cu soluționarea cererii de revizuire, analizând
motivele formulate în raport cu hotărârea atacată, materialul probator și dispozițiile
legale incidente în cauză va respinge cererea de revizuire pentru
considerentele ce urmează.
Prin Decizia nr.
1024 din 15 martie 2002 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 1485/2001 a fost admis
recursul declarat de Direcția Regională Vamală Craiova în nume propriu și
pentru Autoritatea Națională a Vămilor împotriva sentinței nr. 674 din 8
decembrie 2000 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a
fost casată hotărârea atacată și, în fond, a fost respinsă ca nefondată
acțiunea formulată de reclamanta SC C.C. SA, având ca obiect anularea actelor
constatatoare nr. 208-224 din 6 iunie 2000 și nr. 243-244 din 29 iunie 2000
încheiate de Biroul Vamal Craiova, a deciziei nr. 19 din 3 august 2000 a
Direcției Regionale Vamale Craiova și a deciziei nr. 2672 din 14 noiembrie 2000
a Direcției Generale a Vămilor, prin care societatea a fost obligată la plata sumelor
de 541.171.556 lei (ROL), reprezentând taxe vamale și TVA și 573.710.155 lei
(ROL), reprezentând majorări de întârziere (a se vedea filele 13-16 dosar).
Potrivit
prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase
definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri
dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă
există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de
grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având
aceeași calitate.
Așa fiind, Înalta
Curte constată că cererea de față nu poate fi primită, întrucât procedând la
verificarea hotărârii atacate în raport cu motivul de revizuire formulat, a
rezultat că cererea de revizuire nu se încadrează în limitele stabilite de
dispozițiile legale, în cauză nefiind îndeplinită condiția triplei identități.
Dispozițiile
legale ale art. 322 pct. 7 C. proc. civ., invocate ca temei de drept al cererii
de revizuire, reglementează posibilitatea revizuirii dacă există hotărâri
potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite în una și
aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Rațiunea
reglementării acestui caz de revizuire o constituie necesitatea de a se
înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au
dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași
cauză și aceleași părți. Intr-o asemenea situație, executarea hotărârilor este
imposibilă, ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea
care îi este favorabilă, iar ieșirea din situația creată de existența
hotărârilor potrivnice nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei
hotărâri, care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.
In cauza de
față, se constată, însă, că hotărârile invocate de revizuenți nu întrunesc
condițiile de mai sus, în speță neaflându-ne în prezența triplei identități de
cauză, obiect și părți.
In consecință,
nefiind îndeplinite condițiile impuse de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta
Curte va respinge cererea de revizuire a sentinței nr. 108 din 19 ianuarie 2009
pronunțată de Tribunalul Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea
de revizuire formulată de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale
Craiova în nume propriu, în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor,
precum și în numele și pentru Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni
Vamale Dolj împotriva sentinței nr. 108 din 19 ianuarie 2009 a Tribunalului
Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 30 septembrie 2010.