ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2778/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 5 august 2009, reclamanta M.C. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții Garda Națională de Mediu și Comisariatul Regional Sibiu al Gărzii Naționale de Mediu a solicitat anularea deciziei nr. 9/2009 privind eliberarea din funcția de consilier juridic asistent și a deciziei nr. 86/2009 privind numirea în funcția de comisar debutant, reintegrarea în funcția publică de consilier juridic în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, obligarea pârâților la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate, precum și celelalte drepturi de care a beneficiat începând cu data de 6 iulie 2009 și până la data reintegrării în funcție și obligarea pârâților la plata daunelor morale în sumă de 5.000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în anul 2005 a ocupat prin concurs funcția de consilier juridic, clasa I, grad profesional debutant în cadrul Comisariatului Regional Sibiu, cu locul de muncă la Comisariatul Județean Alba, dar prin deciziile contestate a fost nelegal eliberată din funcția publică ocupată, fiind numită în funcția de comisar debutant. Reclamanta a susținut că deciziile atacate în prezenta cauză au fost emise de pârâți cu încălcarea dispozițiilor art. 11, art. 57 și art. 99 din Legea nr. 188/1999 privind autoritatea competentă să dispună numirea și eliberarea sa din funcție, obligația acordării unui preaviz de 30 de zile și condițiile de vechime în muncă și în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice.

Prin sentința nr. 958/F/CA din 18 noiembrie 2009, Curtea de Apel Alba-Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca nefondată, cu motivarea că deciziile contestate au fost emise în conformitate cu H.G. nr. 112/2009 și Ordinul din 18 martie 2009 privind aprobarea statului de funcții și a structurii organizatorice a Gărzii Naționale de Mediu. Potrivit acestor acte normative, instanța de fond a reținut că noua structură organizatorică a Comisariatelor Regionale, avizată favorabil de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, nu mai cuprinde posturi de consilieri juridici, astfel că posturile de natura celui deținut de reclamantă au fost în mod definitiv desființate la nivelul tuturor Comisariatelor regionale.

Instanța de fond a constatat și legalitatea deciziei nr. 86/2009 prin care contestatoarea a fost numită în funcția publică specifică de comisar debutant, considerând că această numire nu este echivalentă unei retrogradări, deoarece aceasta și-a exprimat acordul pentru ocuparea unei funcții inferioare, care era singura funcție publică vacantă la acea dată. Criticile reclamantei privind neacordarea preavizului de 30 de zile și necompetența Comisariatului Regional Sibiu al Gărzii Naționale de Mediu au fost respinse, constatându-se că au fost respectate prevederile legale privind termenul de preaviz și competența angajatorului de a emite actele de numire și de eliberare din funcție, iar această atribuire a fost exercitată de directorul coordonator al structurii zonale din cadrul Gărzii Naționale de Mediu.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta, solicitând ca, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 8 și pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ., să fie modificată hotărârea atacată, în sensul admiterii acțiunii, anulării deciziilor nr. 9/2009 și nr. 86/2009 emise de autoritățile pârâte, cu obligarea acestora la plata diferenței de drepturi salariale și la plata de daune morale în sumă de 5.000 lei. Recurenta a criticat concluzia instanței de fond privind reorganizarea Gărzii Naționale de Mediu și desființarea postului de consilier juridic la Comisariatul Regional Sibiu, cu locul de muncă la Comisariatul Județean Alba, arătând că funcțiile de consilieri juridici de la comisariatele din țară nu au fost desființate, fiind preluate în organigrama Comisariatului General – Direcția Juridică și Informații de Interes Public.

În acest sens, s-a precizat că prin H.G. nr. 112/2009 nu s-a dispus desființarea unor posturi existente în cadrul comisariatelor județene, fiind menținut numărul de funcții publice la Comisariatul Județean Alba. În raport de situația de fapt, recurenta a susținut că nu s-a dovedit reorganizarea activității autorității publice, prin reducerea postului pe care-l ocupa din anul 2005, cu atât mai mult cu cât în perioadele 15 – 17 iunie 2009 și 29 iunie – 1 iulie 2009 au fost organizate concursuri pentru ocuparea unor posturi similare celui din care aceasta a fost eliberată. Recurenta a criticat și concluzia instanței de fond privind competența Comisariatului Regional Sibiu de a emite decizia de eliberare a sa din funcție, deși potrivit H.G.

nr. 112/2009, această structură teritorială a fost nou înființată și în consecință, funcțiile publice ar fi trebuit ocupate prin concurs sau transfer, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 188/1999. În ceea ce privește temeiul juridic al deciziilor contestate, recurenta a susținut că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 100 alin. (1) și alin. (4) din Legea nr. 188/1999, care nu erau incidente în cauză și a constatat eronat îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 99 alin. (1) lit. b) din aceeași lege pentru eliberarea dintr-o funcție publică în cazul reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public.

Recurenta a arătat că în mod neîntemeiat instanța de fond a considerat că a fost respectat dreptul de preaviz de 30 de zile, deși decizia nr. 9/2009 i-a fost comunicată la 6 iulie 2009, iar eliberarea din funcția de consilier juridic a devenit efectivă la 10 iulie 2009, în condițiile în care preavizul expira numai la 6 august 2009. Ultima critică din recurs are ca obiect soluția de menținere a deciziei nr. 86 din 10 iulie 2009 și s-a susținut că instanța de fond nu a avut în vedere încălcarea de către autoritățile intimate a dispozițiilor art. 11 și art. 57 din Legea nr. 188/1999 privind condițiile de vechime în muncă și în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice.

Din acest motiv, s-a arătat că acceptarea postului de comisar debutant nu poate conferi justețe unui act emis cu încălcarea prevederilor legale, cu atât mai mult cu cât nu au fost analizate atribuțiile din fișa actuală a postului, care dovedesc că recurenta îndeplinește în continuare sarcini aferente funcției de consilier juridic, dar și sarcini de inspecție și control aferente funcției specifice de comisar, în condițiile în care efectuează o nouă perioadă de stagiu. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente: În baza H.G. nr. 112/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, a Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici și a O.U.G.

nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, Ministerul Mediului a emis ordinele din 18 martie 2009 și din 26 martie 2009, prin care s-au aprobat statele de funcții și structura organizatorică pentru Comisariatul General și Comisariatele Regionale ale Gărzii Naționale de Mediu, primind și avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Prin cele două ordine s-a dispus suplimentarea numărului de comisari, simultan cu reducerea personalului administrativ, astfel că o mare parte din posturile compartimentelor administrativ și juridic au fost desființate la nivelul comisariatelor județene, care nu mai au personalitate juridică.

Instanța de fond a interpretat corect reglementarea referitoare la reorganizarea activității Gărzii Naționale de Mediu și a structurilor teritoriale, constatând întemeiat că funcția publică de consilier juridic la Comisariatul Județean Alba ocupată de recurenta-reclamantă a fost desființată și în consecință, erau incidente dispozițiile art. 99 alin. (1) lit. b) și art. 100 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 republicată, în baza cărora au fost emise actele administrative contestate. Din acest motiv, se constată că sunt neîntemeiate susținerile recurentei privind inexistența unei reorganizări efective a activității Gărzii Naționale de Mediu și greșita aplicare a dispozițiilor art. 100 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, deși acestea au constituit temeiul juridic al numirii în funcția publică de comisar debutant, pentru care recurenta și-a exprimat acordul.

După comunicarea deciziei de eliberare din funcția publică de consilier juridic, prin cererile înregistrate din 8 iulie 2009 la Comisariatul Județean Alba și din 9 iulie 2009 la Comisariatul Regional Sibiu, recurenta și-a exprimat opțiunea de a ocupa funcția publică de execuție de comisar, clasa I, grad profesional de debutant, la Comisariatul Județean Alba, de la data expirării preavizului acordat prin decizia nr. 9 din 21 aprilie 2009. Față de conținutul celor două cereri, instanța de fond a respins întemeiat susținerile recurentei privind nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la acordarea termenului de preaviz și la condițiile de vechime în muncă și în specialitatea studiilor necesare pentru numirea într-o funcție publică.

De asemenea, s-a apreciat corect că sunt lipsite de relevanță apărările privind concursurile organizate pentru ocuparea unor posturi de consilier juridic la Garda Națională de Mediu și atribuțiile specifice funcției de consilier juridic pe care le exercită recurenta în calitate de comisar debutant. Posturile vacante de consilier juridic pentru care au fost organizate concursurile din perioada 15 – 17 iunie 2009 și 29 iunie -1 iulie 2009 au fost prevăzute la nivel central și nu în structura organizatorică a Comisariatului Județean Alba, în cadrul căruia își exercită activitatea recurenta. De altfel, aceasta avea posibilitatea să participe la concursurile respective, pentru îndeplinirea aceleiași funcții publice de consilier juridic, care a fost desființată la nivelul structurilor teritoriale ale Gărzii Naționale de Mediu.

Atribuțiile cu specific juridic exercitate de recurentă în noua calitate de comisar nu sunt de natură să modifice funcția publică de execuție în care a fost numită cu acordul său prin decizia nr. 86/2009, deoarece acestea au fost prevăzute expres în fișa postului, ca o componentă a funcției publice de execuție specifice, pentru care sunt necesare ca studii de specialitate studii superioare absolvite cu diplomă de licență – studii juridice. Pentru aceleași considerente, se constată că sunt neîntemeiate susținerile din recurs privind nelegalitatea deciziei nr. 86 din 10 iulie 2009, care a fost emisă în conformitate cu dispozițiile art. 11 și art. 57 din Legea nr. 188/1999, fiind respectate condițiile de vechime în muncă și în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice de execuție îndeplinită de recurentă.

În consecință, nefiind motive de casare sau de modificare a hotărârii instanței de fond, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.C. împotriva sentinței civile nr. 247/F/CA din 18 noiembrie 2009 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 mai 2010.