ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.01.2008

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5968/2008

HOTĂRÂRE
17.01.2008
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5968/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 640 din 7

noiembrie 2007 a Tribunalului Vrancea a fost respinsă ca neîntemeiată cererea

formulată de Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Internelor

și Reformei Administrative având ca obiect restrângerea dreptului la liberă

circulație al pârâtei I.A. pe teritoriul Spaniei, întrucât a fost returnată din

această țară la data de 17 octombrie 2007 în baza Acordului de readmisie

încheiat de România cu această țară ratificat prin Legea nr. 45/1997.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a

avut în vedere în consecință că dispozițiile cuprinse în art. 38 lit. a) din

Legea nr. 248/2005 invocate în sprijinul admiterii acțiunii sunt în

contradicție cu cele cuprinse în art. 27 din Directiva 2004/38/CE, în sensul

cărora restrângerea dreptului de ședere și liberă circulație a cetățenilor

Uniunii, pe teritoriul acesteia poate avea loc numai în trei situații legate de

afectarea ordinii publice, siguranței publice sau a sănătății publice. Cum

simpla nerespectare a condițiilor prevăzute de legea spaniolă referitoare la

dreptul de ședere pe teritoriul său a unui cetățean român nu poate fi încadrată

în sfera noțiunilor menționate, s-a reținut că acțiunea de față nu poate fi

admisă.

Apelul declarat de reclamantă

împotriva acestei sentințe a fost anulată ca netimbrat prin decizia nr. 9 din

17 ianuarie 2008 a Curții de Apel Galați.

S-a constatat că apelul nu a fost

timbrat, fiind nesocotite astfel prevederile art. 20 alin. (1) și (2) din Legea

nr. 146/1997, deși apelanta a fost încunoștințate asupra obligației de timbrare

cu suma de 4 lei pentru apel și 8 lei pentru fond și taxa judiciară de timbru

în valoare de 0,3 lei pentru apel și 0,3 lei pentru fond.

Împotriva acestei decizii reclamanta

a declarat recursul de față, considerând-o nelegală și netemeinică întrucât s-a

dat cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, în sensul art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

Se susține că Direcția Generală de

Pașapoarte a transmis instanței prin adresa nr. 441197 din 14 ianuarie 2008

prin fax în data de 15 ianuarie 2008 copia ordinului de plată nr.156 din 15

ianuarie 2008, cât și prin poștă la data de 17 ianuarie 2008 originalul

ordinului de plată în valoare de 12 lei privind taxa judiciară de timbru pentru

fond și apel precum și timbrul judiciar aferent.

Prin urmare susține recurenta că

și-a îndeplinit obligațiile privind plata taxei de timbru și timbrului

judiciar, astfel că soluția adoptată este greșită.

Recursul nu este întemeiat, urmând a

fi respins în raport de cele ce urmează:

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea

nr. 146/1997 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar în

conformitate cu alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea obligației de

plată la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau căii de

atac promovate.

În speță, prin decizia recurată,

pronunțată la 17 ianuarie 2008, instanța de apel a procedat la anularea

apelului constatând că până la pronunțarea hotărârii nu s-a făcut dovada plății

taxei de timbru și a timbrului judiciar aferent, deși apelanta fusese încunoștințată,

în mod necontestat, asupra cuantumului taxelor de timbru.

În aceste condiții, se constată că

soluția adoptată este în afara criticii, iar actele noi depuse în recurs nu

sunt în măsură să confirme susținerile făcute în recurs. Acestea atestă numai

că plata taxei de timbru a fost făcută la 15 ianuarie 2008, dar că borderoul de

expediție nr. 30 a fost întocmit la 17 ianuarie 2008, dată ce corespunde cu

pronunțarea hotărârii.

Prin urmare, la data judecării

cauzei, instanța nu a fost încunoștințată în legătură cu plata taxei de timbru,

astfel că hotărârea luată se înscrie în limita prevederilor legale, care impun

chiar plata taxelor odată cu introducerea acțiunii sau promovarea căilor de

atac.

Așa fiind, recursul de față este

nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Respinge, ca nefondat

recursul declarat de reclamanta

Direcția Generală de Pașapoarte împotriva deciziei nr. 9/A din 17 ianuarie 2008

a Curții de

Apel Galați, secția civilă

.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

16 octombrie

2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-04-15
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2283/2010
Asupra recursului civil de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin sentința nr. 517 din 20 august 2009, Tribunalul Vrancea a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul Inspectoratul Națion
ÎCCJ 2008-06-26
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4273/2008
Deliberând asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 708 F din 18 mai 2007, Tribunalul București, secția a V a civilă, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de rec
ÎCCJ 2009-05-05
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5172/2009
ție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a admis recursul declarat de reclamantă, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare instanței de apel. În considerentele sale, instanța a reținut că taxa de timbru a fost ac
ÎCCJ 2006-10-30
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8710/2006
Deliberând constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 225 din 4 mai 2006, Tribunalul Ialomița a admis acțiunea reclamantei Direcția Generală de Pașapoarte București, în contradictoriu cu pârâtul B.G. și pe cale de consecință: a dispus r
ÎCCJ 2010-04-16
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2307/2010
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 771 din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Galați, secția civilă, s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul Ministerul Admini
Sursă