ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 265/2011

Asupra recursului de față: Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ si fiscal, sub nr. 718/64/2010, reclamanta O.R. a chemat in judecata pe pârâții Comisia Locală de Aplicare a Legii fondului funciar Făgăraș, Comisia Județeană de Aplicare a Legii fondului funciar prin Prefectul județului Brașov, solicitând obligarea autorităților pârâte la rectificarea Cărții funciare prin transcrierea din coala Cărții funciare nr. 3948 în cea a Cărții nr. 5209 a suprafeței de teren intravilan grădină în suprafață de 8867 mp. Reclamanta a mai solicitat instanței de judecată transcrierea suprafeței de teren din C.F.

nr. 2917/1/15/3/1/2 în C.F. nr. 5209, anularea din C.F. nr. 3948 a unui înscris aferent unei suprafețe de teren grădină, obligarea la plata daunelor materiale în cuantum de 324.000 lei, obligarea în solidar a primelor două pârâte la daune morale în favoarea reclamantei, în sumă de 30.000 lei. Pe parcursul judecății P.(E.)C. și P.(G.)F. au formulat cerere de intervenție. Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intervenienții P.C. și P.F. au invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Brașov ca instanță de fond, respectiv competența după materie, susținând că în cauză competența aparține Judecătoriei Făgăraș, fiind litigiu de fond funciar. In susținerea excepției, intervenienții au arătat că potrivit art. 53 alin. (2) Legea nr. 18/1991, plângerile împotriva hotărârii comisiei județene se adresează Judecătoriei din raza teritorială în care se află terenul, în speță, Judecătoria Făgăraș.

Prin Decizia nr. I din 30 iunie 1997 fosta Curte Supremă de Justiție, în recursul în interesul legii, a statuat că titlul de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 este act administrativ în baza căruia se creează raporturi de drept civil privind dreptul de proprietate, iar instanța competentă este judecătoria. Au mai susținut că într-o cerere anterioară, din anul 2008, reclamanta a mai învestit Curtea de Apel Brașov cu o cerere similară, însă prin sentința civilă nr. 168/F din 05 noiembrie 2008 Curtea de Apel Brașov a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Făgăraș, reținând că punerea în posesie este de competența unei instanțe de drept comun. Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ si fiscal, prin sentința nr. 165/F din 18 octombrie 2010 a admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca instanță de fond, invocată de P.C.

și P.F., și, în consecință a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta O.R. având ca obiect litigiu fond funciar, în favoarea Judecătoriei Făgăraș. Pentru a hotărâri astfel instanța a constatat că solicitarea reclamantului adresată Curții de Apel Brașov se referă, în realitate, la un litigiu de fond funciar, cu privire la care competența de judecată aparține, potrivit legii speciale - Legea nr. 18/1991, instanțelor de drept comun, anume judecătoriei arondate teritorial. Reclamanta a mai solicitat, de asemenea, rectificări de carte funciară, care sunt tot în competența Judecătoriei, ca primă instanță, de drept comun. In baza celor expuse și având in vedere și decizia C.S.J.

nr. I/1997 pronunțată în recurs în interesul legii, instanța a apreciat ca in cauză competența de judecată aparține Judecătoriei Făgăraș. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta O.R., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie. In motivarea recursului, recurenta reclamanta a arătat ca in mod greșit Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ si fiscal, a declinat competenta de soluționare a cauzei in favoarea Judecătoriei, întrucât prin acțiunea formulata a solicitat rectificarea Cărții funciare potrivit Legii nr. 554/2004 în ceea ce privește dreptul de proprietate obținut prin sentința nr. 794 din 24 iunie 1971 a Judecătoriei Făgăraș, asupra terenului gradina nr. top 2917/1/15/3/1/2 în suprafață de 8,867 mp.

Prin aceiași acțiune a mai solicitat anularea din C.F. nr. 3948 a înscrisului de sub A+6 care reprezintă gradina dezmembrata de sub nr. Ord. A+1. A mai solicitat totodată obligarea la daune pentru îngrădirea dreptului de folosința asupra acestei grădini pentru perioada 1992-2009 si daune morale in cuantum de 30.000 lei. A susținut ca in mod greșit instanța a procedat la soluționarea excepției fără sa administreze probatorii in cauza. In fine a învederat instanței ca potrivit Legii nr. 554/2004, in calitate de parte vătămata intr-un drept al sau, sau intr-un interes legitim se considera o persoana vătămata si a solicitat sa fie obligat Biroul de carte Funciara sa efectueze transcriptionarea dreptului de proprietate a terenului obținut in baza sentinței nr. 794/1971 - dosar 1218/1971 al Judecătoriei Făgăraș - definitiva si irevocabila, cu autoritate de lucru judecat a terenului gradina, nr.top 2917/l/15/3/l/2 de 8867mp.

Înalta Curte analizând hotărârea atacata in raport cu criticile formulate precum si din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 304 1 C. proc. civ., constată ca recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Prin acțiunea introductiva de instanța, reclamanta O.R. a solicitat:

PENTRU ACESTE

MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de O.R. împotriva sentinței nr. 165/F din 18 octombrie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2011.