ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4757/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4757/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 3 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul nr. 8945/4/CV/2007 de Tribunalul București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din O.G. nr. 27/2002, invocată de A. în contradictoriu cu intimații Federația Civică Solidaritatea Democratică pentru Șanse Egală și O Societate mai Bună, Fundația Speranța în Democrație, Pace și Sănătate a Lumii pentru Șanse Egale și o Societate mai Bună, Partidul Solidarității Democratice, Prefectura Municipiului București, Primăria Municipiului București, Primăria Sectorului 3 București, Primăria Sectorului 4 București, Primăria Sectorului 5 București, SC R. SRL București, SC T.M. SRL București și Statul Român prin Guvernul României, reținându-se în esență că excepția de neconstituționalitate nu privește o dispoziție care are legătură cu soluționarea cauzei.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs A. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin Decizia nr. 930 din 12 aprilie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins recursul declarat de A. împotriva încheierii din data de 3 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Pentru a pronunța această hotărâre, s-a reținut că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din O.G. nr. 27 a fost invocată de către recurentă într-un recurs declarat împotriva sentinței civile nr. 432 din 24 ianuarie 2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, iar încheierea din data de 3 noiembrie 2008 nu mai putea fi atacată cu recurs, întrucât excepția a fost invocată în cadrul unui recurs, declarat împotriva unei sentințe pronunțată în materie contravențională, decizia pronunțată în recurs fiind irevocabilă.
Împotriva acestei hotărâri irevocabile a declarat recurs A., criticând hotărârea pronunțată ca netemeinică și nelegală.
Înalta Curte sesizată cu cererea de recurs de față și procedând la verificarea acesteia a constatat faptul că recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
In conformitate cu dispozițiile art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
In conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă, în prezent sunt instituționalizate mai multe căi de atac ale hotărârilor judecătorești, și anume, apelul, recursul, contestația în anulare, revizuirea și recursul în interesul legii.
Codul de procedură civilă reglementează în Titlul
V-
Capitolul
I,
recursul (art. 299-316), cale extraordinară de atac, iar în art. 299 se precizează ce hotărâri sunt supuse recursului.
Conform dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului.
Înalta Curte, văzând actele și lucrările dosarului, a constatat că hotărârea atacată cu recurs este irevocabilă, conform dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., iar recursul este inadmisibil întrucât a fost formulat împotriva unei hotărâri pronunțate în recurs.
Din coroborarea dispozițiilor art. 377 alin. (2) și art. 299 C. proc. civ. rezultă că în sistemul român de jurisdicție este statuat principiul unicității recursului, nefiind posibil recursul la recurs.
Pentru toate aceste motive, întrucât recursul nu privește o hotărâre dintre cele enumerate de art. 299 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 930 din 12 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 noiembrie 2010.