ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1173/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1173/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată la
Judecătoria Brăila sub nr. 9653/196/2008, S.G. a formulat contestație în
anulare împotriva unei somații transmisă de D.S.P.B.
Prin sentința civilă nr. 6830 din 17
noiembrie 2008, Judecătoria Brăila a anulat, ca netimbrată, acțiunea, reținând
că, pentru termenul din data de 17 noiembrie 2008 contestatorul a fost
înștiințat să achite taxa de timbru de 10 lei și timbru judiciar de 0,3 lei,
sub sancțiunea anulării cererii, așa cum rezultă din adresa de la dosarul de
fond.
Prin decizia civilă nr. 261 din 30
octombrie 2009, Tribunalul Brăila, secția civilă a respins, ca tardiv,
recursul, reținând că sentința recurată a fost comunicată contestatorului S.G.
la data de 30 decembrie 2008, ultima zi a termenului de recurs fiind 15
ianuarie 2009, iar recursul a fost declarat la data de 27 mai 2009 (conform
ștampilei de primire), astfel încât calea de atac se situează în afara
termenului prevăzut de lege.
Împotriva acestei decizii a exercitat
cale de atac S.G., înregistrată inițial ca fiind revizuire dar ulterior
precizată oral de acesta, în ședința publică de la data de 20 septembrie 2010,
ca fiind "recurs în interesul legii".
Prin decizia civilă nr. 272 din 20
septembrie 2010, Tribunalul Brăila, secția civilă, raportat la precizarea
făcută de petent în ședință publică, a declinat competența de soluționare a
cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cererea este inadmisibilă, potrivit
următoarelor argumente:
Potrivit art. 329 alin. (1) C. proc.
civ. "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și
colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura
interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să
ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor
de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești".
Același text, în alin. (3), precizează
că "Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor
judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele
procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru
instanțe."
Condițiile promovării recursului în
interesul legii se referă, așa cum rezultă din dispozițiile legale anterior
citate, atât la legitimarea procesuală activă, care aparține procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
colegiilor de conducere ale curților de apel ori ministrului justiției, cât și la
obiectul acestei căi extraordinare de atac, respectiv, "chestiunile de
drept care au fost soluționate în mod diferit de instanțele
judecătorești".
În afara acestor condiții, din
dispozițiile art. 329 C. proc. civ. se mai poate desprinde și o condiție particulară,
și anume, aceea a existenței unor probleme de drept care au primit o dezlegare
diferită din partea instanțelor judecătorești.
Scopul și finalitatea recursului în
interesul legii, respectiv, asigurarea unei jurisprudențe unitare și lipsa de
efecte asupra hotărârilor examinate, determină clarificarea noțiunii de
"probleme de drept dezlegate în mod diferit", care nu se referă la
aspectele deduse judecății de părți în cadrul exercitării căilor de atac
prevăzute de lege la îndemâna acestora, ci în general, la soluții diferite
pronunțate în situații similare de instanțe diferite.
Or, în speță, calea de atac intitulată
"recurs în interesul legii" nu este promovată de subiectul legitimat
procesual activ în mod imperativ de lege, nu are ca obiect chestiuni de drept
asupra cărora instanțele să se fi pronunțat în mod diferit și nu are drept scop
asigurarea unei jurisprudențe unitare, astfel încât condițiile de
admisibilitate ale acesteia nu sunt îndeplinite.
Pentru aceste, considerente, cererea
va fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, calea de
atac formulată de S.G. împotriva deciziei nr. 261 din 30 octombrie 2009 a
Tribunalului Brăila, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,
22 februarie 2012.