ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.02.2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1173/2012

HOTĂRÂRE
22.02.2012
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1173/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la

Judecătoria Brăila sub nr. 9653/196/2008, S.G. a formulat contestație în

anulare împotriva unei somații transmisă de D.S.P.B.

Prin sentința civilă nr. 6830 din 17

noiembrie 2008, Judecătoria Brăila a anulat, ca netimbrată, acțiunea, reținând

că, pentru termenul din data de 17 noiembrie 2008 contestatorul a fost

înștiințat să achite taxa de timbru de 10 lei și timbru judiciar de 0,3 lei,

sub sancțiunea anulării cererii, așa cum rezultă din adresa de la dosarul de

fond.

Prin decizia civilă nr. 261 din 30

octombrie 2009, Tribunalul Brăila, secția civilă a respins, ca tardiv,

recursul, reținând că sentința recurată a fost comunicată contestatorului S.G.

la data de 30 decembrie 2008, ultima zi a termenului de recurs fiind 15

ianuarie 2009, iar recursul a fost declarat la data de 27 mai 2009 (conform

ștampilei de primire), astfel încât calea de atac se situează în afara

termenului prevăzut de lege.

Împotriva acestei decizii a exercitat

cale de atac S.G., înregistrată inițial ca fiind revizuire dar ulterior

precizată oral de acesta, în ședința publică de la data de 20 septembrie 2010,

ca fiind "recurs în interesul legii".

Prin decizia civilă nr. 272 din 20

septembrie 2010, Tribunalul Brăila, secția civilă, raportat la precizarea

făcută de petent în ședință publică, a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cererea este inadmisibilă, potrivit

următoarelor argumente:

Potrivit art. 329 alin. (1) C. proc.

civ. "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și

colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura

interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să

ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor

de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești".

Același text, în alin. (3), precizează

că "Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor

judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele

procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru

instanțe."

Condițiile promovării recursului în

interesul legii se referă, așa cum rezultă din dispozițiile legale anterior

citate, atât la legitimarea procesuală activă, care aparține procurorului

general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

colegiilor de conducere ale curților de apel ori ministrului justiției, cât și la

obiectul acestei căi extraordinare de atac, respectiv, "chestiunile de

drept care au fost soluționate în mod diferit de instanțele

judecătorești".

În afara acestor condiții, din

dispozițiile art. 329 C. proc. civ. se mai poate desprinde și o condiție particulară,

și anume, aceea a existenței unor probleme de drept care au primit o dezlegare

diferită din partea instanțelor judecătorești.

Scopul și finalitatea recursului în

interesul legii, respectiv, asigurarea unei jurisprudențe unitare și lipsa de

efecte asupra hotărârilor examinate, determină clarificarea noțiunii de

"probleme de drept dezlegate în mod diferit", care nu se referă la

aspectele deduse judecății de părți în cadrul exercitării căilor de atac

prevăzute de lege la îndemâna acestora, ci în general, la soluții diferite

pronunțate în situații similare de instanțe diferite.

Or, în speță, calea de atac intitulată

"recurs în interesul legii" nu este promovată de subiectul legitimat

procesual activ în mod imperativ de lege, nu are ca obiect chestiuni de drept

asupra cărora instanțele să se fi pronunțat în mod diferit și nu are drept scop

asigurarea unei jurisprudențe unitare, astfel încât condițiile de

admisibilitate ale acesteia nu sunt îndeplinite.

Pentru aceste, considerente, cererea

va fi respinsă ca inadmisibilă.

Respinge, ca inadmisibilă, calea de

atac formulată de S.G. împotriva deciziei nr. 261 din 30 octombrie 2009 a

Tribunalului Brăila, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

22 februarie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-03-22
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1092/2010
a constatat că neîndeplinirea obligației de plată a taxei de timbru la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii, conform prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/2007, iar în speța respectivă întrucât petentul nu și-a î
ÎCCJ 2014-05-13
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1637/2014
, secția I civilă, prin Decizia civilă nr. 584/2012 din 15 noiembrie 2012, a anulat ca netimbrat recursul declarat de reclamantul C.A. împotriva Deciziei civile nr. 433/R/2012, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția I civilă. Pentru a d
ÎCCJ 2013-06-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5684/2013
râri a formulat prezenta contestație în anulare contestatorul B.O., criticile vizând greșita respingere a cererilor sale, dar mai ales omisiunea de a-i fi acordate daunele solicitate. Hotărârea recurată. Prin Decizia nr. 5027 din 15 noiembr
ÎCCJ 2011-03-18
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2536/2011
apreciind că acest cuantum nu este disproporționat față de valoarea obiectului cererii deduse judecații, durata litigiului, parcurgerea mai multor grade de jurisdicție in localități diferite, amploarea serviciilor prestate si reputația avoc
ÎCCJ 2010-12-02
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6523/2010
va acestei decizii a declarat contestație în anulare L.G. iar prin decizia civilă nr. 76/ A din 09 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Galați, în Dosarul nr. 58/44/2010, a anulat ca netimbrată contestația în anulare. Instanța a reținut
Sursă