ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1046/2012

Asupra contestației în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

sentința penală nr. 309 din data de 12 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul

București, secția I penală, în baza art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată

încadrarea juridică a faptelor comise de inculpatul R.F., în infracțiunile

prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2)

1

lit. a),

b), c), C. pen. și de art. 20 alin. (1) C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C.

pen. - art. 176 alin. l lit. d), e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) și art.

33 lit. a) C. pen.

În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit.

b), alin. (2)1 lit. a), b), c), C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.,

a fost condamnat inculpatul R.F. la pedeapsa de 20 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 20 alin. (1) - art. 21 alin.

(2) teza finală C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. - art. 176 alin.

(1) lit. d), e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat

același inculpat la pedeapsa de 25 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii de tentativă la omor deosebit de grav.

Conform art. 65 alin. (2) C. pen., a

fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen., pe o durată de 10 ani.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și

35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 25 ani

închisoare, la care s-a adăugat un spor de 5 ani, inculpatul R.F. urmând să

execute pedeapsa de 30 de ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor

prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen.

S-au aplicat dispozițiile art. 71, 64 lit.

a), b), d), e) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 15 mai 2009, la

zi, menținând starea de arest a inculpatului R.F., conform art. 350 C. proc.

pen.

În temeiul art. 334 C. proc. pen. a

fost schimbată încadrarea juridică a faptelor comise de inculpatul G.M.Ș. în

infracțiunile prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin.

(2) lit. b), alin. (2)1 lit. a), b), c), C. pen. și de art. 26 C. pen. raportat

art. 20 alin. (1) C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. - art. 176 alin.

(1) lit. d), e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 33 lit. a) C.

pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat art. 211

alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2)

1

lit. a), b), c), C. pen.,

cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.M.Ș. la

pedeapsa de 17 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate

la tâlhărie.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art.

20 alin. (1) - art. 21 alin. (2) teza I C. pen., raportat la art. 174 alin. (1)

C. pen. - art. 176 alin. (1) lit. d), e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C.

pen., condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 12 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la omor deosebit de grav.

Conform art. 65 alin. (2) C. pen., s-a

aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de

art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen., pe o durată de 7 ani.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și

35 alin. (1) C. pen. a fost aplicată inculpatului G.M.Ș. pedeapsa cea mai grea,

de 17 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a), b), d), e) C. pen.

S-au aplicat dispozițiile art. 71, art.

64 lit. a), b), d), e) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 15 mai 2009, la

zi, menținând starea de arest a inculpatului G.M.Ș., conform art. 350 C. proc.

pen.

Conform art. 14 raportat la art. 346 C.

proc. pen., au fost obligați în solidar inculpații R.F. și G.M.Ș., la plata

către partea civilă M.A. a sumei de 50 000 lei, daune morale și a sumei de 4.700

lei, despăgubiri materiale, respectiv către partea civilă Spitalul Universitar

de Urgență București a sumei de 6.348,89 lei, reprezentând despăgubiri

materiale.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc.

pen. au fost obligați inculpații la câte 1.200 lei, cheltuieli judiciare

avansate de stat.

Împotriva acestei sentințe au formulat

apel inculpații R.F. și G.M.Ș. și prin decizia penală nr. 189/ A din 6

septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul

nr. 40908/3/2009 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de

inculpații R.F. și G.M.Ș. împotriva sentinței penale nr. 309/ F din 12 aprilie

2010 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală.

S-a menținut măsura arestării

preventive a inculpaților R.F. și G.M.Ș.

S-a dedus reținerea și arestarea

preventivă de la 14 mai 2009 la zi pentru inculpatul G.M.Ș. și de la 15 mai 2009

la zi pentru inculpatul R.F.

Au fost obligați inculpații la

cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii au formulat

recurs inculpații R.F. și G.M.Ș. și prin decizia penală nr. 513 din 11

februarie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a admis

recursul declarat de recurentul inculpat G.M.Ș. împotriva deciziei penale nr. 189/

A din 6 septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală.

A casat, în parte, decizia atacată și

sentința penală nr. 309 din 12 aprilie 2010 a Tribunalului București, secția I penală,

și, rejudecând a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului de 17

ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b),

d), e) C. pen. în pedepsele componente de 17 ani închisoare, 12 ani închisoare

și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. art. 64 lit. a), b), d), e)

C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul G.M. pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 20, art. 174 alin.

(1), art. 176 alin. (1) lit. d) și e) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C.

pen.

Inculpatul urmând să execute pedeapsa

de 17 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26

raportat la art. 211 alin. l, alin. (2) lit. b), alin. (2)

1

lit. a),

b), c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71

raportat la art. art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen.

A menținut celelalte dispoziții ale

ambelor hotărâri. A respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul

inculpat R.F. împotriva aceleiași decizii penale.

A dedus din pedeapsa aplicată

recurentului inculpat R.F. durata reținerii și a arestării preventive de la 15

mai 2009 la 11 februarie 2011 și din pedeapsa aplicată recurentului inculpat G.M.Ș.

durata reținerii și a arestării preventive de la 14 mai 2009 la 11 februarie

2011.

A obligat recurentul inculpat R.F. la

plata sumei de 600 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

La data de 22 februarie 2011

contestatorul G.M.Ș. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei

penale nr. 513 din 11 februarie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, în temeiul cazului prevăzut de art. 386 lit. c) C. proc. pen.,

arătând că nu iau fost luate în considerare toate probele.

Din examinarea actelor și lucrărilor

cauzei se constată următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 391

C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție a examinat admisibilitatea

cererii de contestație, fără citarea părților.

Curtea constată că în cauză nu sunt

întrunite condițiile prevăzute de art. 386 lit. c) C. proc. pen., respectiv „când

instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului

penal din cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f)-i)

1

, cu

privire la care existau probe în dosar;

”

.

În susținerea recursului contestatorul

a invocat cazurile de casare prev. de art. 385

9

pct. 18 C. proc.

penala solicitând achitarea în temeiul art. 10 lit. c) și art. 385

9

pct.

14 C. proc. pen solicitând reducerea pedepsei.

Înalta Curte, față de actele dosarului

constată că nu exista probe în dosar pentru ca instanța de recurs să fi dispus

încetarea procesului penal pentru cauzele prev. de art. 10 lit. f)-i)

1

C. proc. pen. (f) lipsește plângerea prealabila a persoanei vătămate,

autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta condiție prevăzută de

lege, necesara pentru punerea în mișcare a acțiunii penale; g) a intervenit

amnistia sau prescripția ori decesul făptuitorului; h) a fost retrasa plângerea

prealabila ori părțile s-au împăcat, în cazul infracțiunilor pentru care

retragerea plângerii sau împăcarea părților înlătură răspunderea penala; i) s-a

dispus înlocuirea răspunderii penale; i)

1

există o cauză de

nepedepsire prevăzută de lege).

Pentru a se reține acest caz de

contestație, legea fixează cerința ca la dosar să existe probe care să facă

dovada cauzei de încetare a procesului penal cu privire la care instanța,

trebuie să se pronunțe.

Ori, în speță, contestatorul susține

că nu i-au fost luate în considerare toate probele.

Într-o atare situație, Înalta Curte

constată că cererea de contestație formulată de condamnatul G.M.Ș. nu îndeplinește

cerințele legii pentru a fi admisă, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă

contestația în anulare formulată.

Astfel, față de motivul invocat de

contestator, de actele aflate la dosarul cauzei și față de dispozițiile art. 386

lit. c) C. proc. pen., înalta Curte constată că este inadmisibilă contestația

în anulare formulată de contestatorul G.M.Ș., urmând a fi respinsă în

conformitate cu dispozițiile art. 391 C. proc. pen.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația

în anulare formulată de contestatorul condamnat G.M.Ș. împotriva deciziei

penale nr. 513 din 11 februarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

penală, pronunțată în Dosarul nr. 40908/3/2009.

Obligă contestatorul condamnat la

plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5

aprilie 2012.