ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 390/2010

Asupra contestației în anulare de

față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 72/F/CA din 9

aprilie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și

fiscal, s-a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de

reclamantul R.M.T.I., împotriva pârâților M.E.C.T., Universitatea Petroșani,

Comisia de specialitate a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor ,

Diplomelor și Certificatelor Universitare, numită prin ordinul M.E.C.T. nr. 3940

din 10 mai 2006 și Comisia de analiză a contestațiilor numită prin Ordinul

M.E.C.T. nr. 1136 din 18 iunie 2007.

S-au anulat ordinele nr. 1014 din 15

mai 2007 și nr. 1523 bis din 18 iulie 2007 și s-a obligat pârâtul M.E.C.T. să

emită un nou ordin de confirmare a titlului didactic de profesor universitar

pentru reclamant.

S-a obligat pârâtul M.E.C.T. să

plătească reclamantului suma de 11.757 lei, diferența de salariu pe perioada

mai 2007 - martie 2008.

S-a respins capătul de cerere privind

obligarea pârâților la plata daunelor morale.

S-a admis excepția lipsei calității

procesuale pasive invocată de pârâții B.D., R.C., N.M., I.C., D.C., N.S. și G.D.A.

și ca urmare s-a respins acțiunea reclamantului față de acești pârâți. S-a

obligat pârâtul M.E.C.T. să plătească reclamantului suma de 3000 lei cheltuieli

de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că intimatul-reclamant R.M.T.I. a solicitat prin cererea de

chemare în judecată, anularea Ordinului nr. 1014 din 15 mai 2007 și a ordinului

nr. 1523 bis din 18 iulie 2007 emise de M.E.C.T.

S-a mai solicitat obligarea pârâtului

M.E.C.T. să emită un alt ordin de confirmare a titlului didactic de profesor

universitar pentru reclamant.

Intimatul-reclamant a cerut și

obligarea în solidar a pârâților la plata despăgubirilor reprezentând diferența

de salariu de la funcția de conferenția universitar la funcția de profesor

universitar începând cu luna mai 2007, precum și la plata sumei de 300.000 lei

reprezentând daune morale.

În privința părților (mai puțin

M.E.C.T.), instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale

pasive, constatând că membrii Comisiei de specialitate (care analizează

activitatea științifică și didactică de conferențiar universitar și respectiv

profesor universitar pe baza dosarelor și lucrărilor anexate și propun

rezoluții motivate strict în raport de sistemele de evaluare în vigoare) nu

sunt vinovați nici individual și nici colectiv dacă rezoluția propusă de

Comisia de specialitate este adoptată sau respinsă de către Consiliul Național

de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare - conform

art. 11 din Ordinul M.E.C.T. nr. 3904.

Instanța de fond a reținut prin

hotărârea recurată că în ședința Consiliului Național de Atestare a Titlurilor,

Diplomelor și Certificatelor Universitare din 27 aprilie 2007, președintele

Comisiei de Geografie, Geologie și Științele Mediului a prezentat dosarul

reclamantului R.M. în concurs pentru ocuparea postului de profesor.

Cu această ocazie Consiliul Național

de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare a constatat

că sesizarea doamnei C.I., membră a Comisiei de specialitate se confirmă în

sensul existenței unui conflict de interese, doi dintre membrii Comisiei de

concurs făcând parte din Comisia de specialitate.

Ca urmare, președintele Comisiei de

specialitate, dl. B.D. a propus neconfirmarea titlului didactic, modificându-se

astfel situația din centralizator.

Deși din procesul-verbal al ședinței

Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor

Universitare din 27 aprilie 2007 rezultă că dosarul reclamantului a fost

examinat numai sub aspectul conflictului de interese și fără să fie invocat

temeiul de drept încălcat, pârâtul M.E.C.T. a emis ordinul nr. 1014 din 15 mai

2007 prin care s-a respins confirmarea titlului didactic de profesor universitar

deoarece „candidatul nu are suficiente lucrări publicate în străinătate".

S-a mai reținut în aceeași ședință că lucrarea (cartea) prezentată „este în

proporție de 80-90% copiată din alte cărți, fără citarea sursei bibliografice

în text și nu se dovedește că a urmat o școală".

Urmarea a fost că în ședința din 27

aprilie 2007 Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și

Certificatelor Universitare a propus neconfirmarea titlului didactic.

Instanța soluționând cauza a reținut

că: „din examinarea ordinului M.E.C.T. nr. 5098 din 3 octombrie 2006 rezultă că

în nici unul din cele 4 criterii de evaluare nu este impus un minim de lucrări

publicate în străinătate, astfel că reclamantul făcând dovada că are publicate

un număr de 3 lucrări în străinătate respectiv Bulgaria, Rusia și India,

intimatul reclamant a îndeplinit criteriul invocat de comisie".

Împotriva acestei hotărâri a declarat

recurs Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

In motivarea recursului s-a susținut

că instanța de fond și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, în sensul

că s-a substituit comisiei de specialitate formată din profesori universitari

și cercetători științifici, intervenind în sistemul de evaluare a acesteia.

Înalta Curte de Casație și Justiție

prin decizia nr. 1711 din 25 martie 2009 a admis recursul declarat de pârâtul

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării împotriva sentinței civile nr. 72/F/CA

din 9 aprilie 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios

administrativ și fiscal.

A modificat sentința atacată în sensul

că a respins acțiunea ca neîntemeiată.

In motivarea hotărârii Înalta Curte a

reținut următoarele considerente:

In cauză, domnul R.M.T.I., este

angajat la Universitatea Petroșani, în funcția de conferențiar-catedra de

tehnică minieră și geologie, calitate în care s-a înscris la concursul pentru

ocuparea postului de profesor universitar (întocmind un dosar de concurs) la

Facultatea de Mine.

Prin hotărârea Senatului Universității

Petroșani din 18 decembrie 2007 și decizia nr. 521 din 19 decembrie 2006 emisă

de rectorul Universității Petroșani a fost aprobată și numită comisia de

concurs.

În baza criteriilor aprobate prin

Ordinul M.E.C.T. nr. 5098 din 3 octombrie 2006 Comisia de concurs a procedat la

analiza dosarului petentului și a întocmit un raport prin care s-a constatat că

reclamantul R.M.T.I., conferențiar universitar îndeplinește criteriile de

evaluare pentru ocuparea postului de profesor universitar.

Dosarul împreună cu acest raport au

fost depuse la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și

Certificatelor Universitare.

Comisia de Specialitate Geografie,

Geologie și Științele Mediului din cadrul Consiliului Național de Atestare a

Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare în componența B.D. -

președinte, R.C., N.S., I.C., D.C. și G.D. - membri, întrunită în ședința din 7

martie 2007, a analizat dosarul de concurs și a confirmat dosarul cu 4 voturi

pentru, o respingere și o abținere.

Respingerea a fost invocată de prof.

dr. C.I. care a susținut că intimatul-reclamant nu are suficiente lucrări

publicate în străinătate, iar cartea prezentată este în proporție de80-90 %

copiată din alte cărți fără citarea sursei bibliografiei în text și nici nu

dovedește că a urmat o școală astfel încât nu se confirmă îndeplinirea

criteriului 3 (fila 120).

Doamna prof. dr. universitar C.I. a și

sesizat M.E.C.T., situația de conflict de interese creată la această comisie,

respectiv doi dintre membrii Comisiei de promovare constituită la nivelul

Universității Petroșani sunt și membrii Comisiei de Geologie și Geografie.

In ședința Consiliului Național de

Atestare a Titlurilor , Diplomelor și Certificatelor Universitare din 27

aprilie 2007 a fost prezentat dosarul intimatul-reclamant și s-a propus

neconfirmarea titlului didactic pentru intimatul-reclamant. In această ședință

s-a confirmat existenta unui conflict de interese pentru doi membrii ai

comisiei de concurs, care fac parte și din comisia de specialitate (fila 117

dosar instanță fond) . Este însă relevant cauzei că așa cum rezultă din

documentul aflat la fila 115 dosar emis de M.E.C.T., Comisia de specialitate a

Consiliului Național de Atestare a Titlurilor , Diplomelor și Certificatelor Universitare,

potrivit Legii învățământului nr. 84/1995 - art. 73 și Legii nr. 128/1997

privind Statutul personalului didactic, contrar reținerii instanței de fond a

analizat dosarele de concurs și lucrările anexate și au propus rezoluțiile ce

au fost dezbătute de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și

Certificatelor Universitare în sesiunea de un an din 27 aprilie 2007.

De altfel însăși instanța de fond a

susținut în motivarea sentinței atacate că dl. R.M.T.I., îndeplinește cele 4

criterii de evaluare pentru conferirea titlului de profesor universitar așa cum

au fost stabilite prin Ordinul nr. 5098 din 3 octombrie 2006 emis de M.E.C.T.

Mai mult, instanța de fond, în mod

greșit, substituindu-se comisiei de specialitate din Consiliul Național de

Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare a concluzionat

că nu este întemeiată susținerea doamnei profesor dr. I.C. că

intimatul-reclamant ar fi copiat din alte cărți în proporție de 80-90%

conținutul cărții prezentate.

În mod neîntemeiat, în depășirea

competenței prevăzute de lege (art. 1 din Legea nr. 554/2004), instanța de fond

a apreciat că cele 3 lucrări publicate în Bulgaria, Rusia și India de către

intimatul-reclamant ar dovedi activitatea științifică a petentului, aptă pentru

a fi profesor universitar.

Asupra acestei chestiuni nu mai avea a

se pronunța decât Comisia de specialitate a Consiliului Național de Atestare a

Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare și nimeni altcineva.

Instanța avea a aprecia numai dacă în toată procedura desfășurată începând de

la depunerea dosarului de concurs au fost respectate dispozițiile legale,

pentru a nu exista un abuz de drept administrativ iar nu să se pronunțe cu

privire la capacitatea științifică a candidatului.

Instanța de fond a constatat, fără

competență, că după aprecierea sa candidatul „ar fi citat sursele bibliografice

în textul cărții prezentate", contrazicând aprecierea științifică a

doamnei dr. I.C.

De altfel, din obiecția prezentată de

aceasta s-a văzut că fără a se prevede de lege numărul de lucrări ce trebuie să

le prezinte un astfel de candidat, intimatul-reclamant nu are suficiente

lucrări publicate în străinătate în sensul că pregătirea științifică a acestuia

concretizată în lucrări publicate în străinătate nu este suficient dovedită

pentru că domnul R.M.T.I. să fie admis ca profesor universitar.

Împotriva acestei hotărâri R.M.T.I. a

formulat contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 317-319 C.

proc. civ..

Înalta Curte

de Casație și Justiție, analizând actele și lucrările dosarului, constată că

cererea formulată este inadmisibilă, pentru următoare considerente:

Potrivit

dispozițiilor art. 317 - 318 C. proc. civ. „317. - (1) Hotărârile irevocabile

pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos,

numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau

recursului:

(1). când

procedura de chemare a pârtii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost

îndeplinita potrivit cu cerințele legii;

(2). când hotărârea

a fost data de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publica

privitoare la competenta.

(3). Cu toate

acestea, contestația poate fi primita pentru motivele mai sus-arătate, în cazul

când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a

respins pentru ca aveau nevoie de verificări de fapt sau daca recursul a fost

respins fără ca el sa fi fost judecat în fond.

Art. 318. -

(1) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când

dezlegarea data este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța,

respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeala sa

cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."

In cauza de

față, însă, contestatorul nu a invocat nici unul din motivele enunțate mai sus,

astfel că cererea formulată este inadmisibilă.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

IN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge

contestația în anulate formulată de R.M.T.I. împotriva deciziei nr. 1711 din 25

martie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2010.