ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.05.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5424/2013

HOTĂRÂRE
24.05.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5424/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, la data de 21 martie 2012, precizată ulterior, reclamantul

P.M.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții M.E.C.T.S. (în prezent M.E.N.)

și C.C.T.I.I.S. a C.N.A.T.D.C.U., anularea Ordinului Ministrului nr. 5693 din 17

octombrie 2011 și a Ordinului Ministrului nr. 3734 din 17 aprilie 2012 privind

neconfirmarea titlului didactic de profesor universitar și obligarea Ministerului

pârât să emită un nou ordin de conformare a titlului didactic de profesor

universitar; obligarea, în solidar, a pârâților la plata despăgubirilor reprezentând

salariul de profesor universitar, începând cu luna octombrie 2011 și până la

data soluționării favorabile a cauzei, precum și la plata sumei de 100.000 lei,

reprezentând daune morale.

Prin încheierea de

ședință din data de 23 octombrie 2012, Curtea de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, a suspendat judecata cauzei, în

temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., având în vedere

cererea reclamantului formulată în acest sens, prin care a susținut că nu a

putut procura toate actele necesare susținerii acțiunii sale.

Totodată, instanța de

fond a luat act și de poziția exprimată de reprezentantul pârâtului M.E.N.,

care a fost de acord cu cererea de suspendare a judecării cauzei formulată de

reclamantul P.M.C.

Împotriva acestei

încheieri a formulat recurs reclamantul P.M.C., criticând-o pentru

nelegalitate, prin invocarea, în mod generic, a dispozițiilor art. 299 și urm. C.

proc. civ.

Prin cererea de

recurs, recurentul-reclamant solicită admiterea recursului, modificarea

hotărârii atacate și să se dispună repunerea pe rol a cauzei, având în vedere

că s-a pronunțat irevocabil, Curtea de Apel Timișoara prin Decizia nr. 1938 din

6 septembrie 2012, pe care o anexează cererii de recurs.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul formulat de reclamantul

P.M.C. este lipsit de interes, pentru următoarele considerente:

Activitatea

judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes

legitim încălcat.

Literatura

de specialitate și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o

condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, nu

doar cu prilejul promovării acțiunii ci și pe tot parcursul soluționării unei

cauze.

Interesul

reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmărește cel ce

investește o instanță de judecată cu o cerere, acesta trebuind să fie legitim,

personal, născut și actual.

Aplicând aceste

principii în speță, Înalta Curte constată că, astfel cum însuși recurentul a arătat

prin precizările depuse în fața instanței de recurs, la data de 9 mai 2013,

până la soluționarea prezentului recurs, instanța de fond a dispus, la cererea

reclamantului, repunerea pe rol a cauzei, iar prin Sentința civilă nr. 978 din

data de 12 martie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a soluționat acțiunea reclamantului P.M.C., prin

respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Prin urmare,

recurentul nu mai justifică un interes procesual în susținerea cererii de

recurs, atâta vreme cât finalitatea juridică a exercitării acestei căi de atac

era aceea de a se dispune repunerea cauzei pe rolul Curții de Apel București [(cauză

suspendată prin acordul părților potrivit art. 242 alin. (1) punctul 1 C. proc.

civ.)], acest scop fiind atins și chiar depășit prin soluționarea pe fond a demersului

judiciar al reclamantului în primă instanță.

Față

de această situație, Înalta Curte reține că la momentul judecării prezentului

recurs, interesul recurentului în susținerea cererii de recurs, nu mai este

actual, iar o eventuală soluție de admitere a recursului, ar fi lipsită de

eficacitate juridică.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

Respinge

recursul declarat de

P.M.C., împotriva Încheierii din 23 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de

interes.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 24 mai 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-12-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7842/2013
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios adm
ÎCCJ 2010-01-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 390/2010
Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 72/F/CA din 9 aprilie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis în parte acți
ÎCCJ 2015-03-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1268/2015
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2627 din 7 octombrie 2014, Curtea de Apel București, secția VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins contestația p
ÎCCJ 2013-01-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 281/2013
apărările formulate de reclamant în timpul cercetării disciplinare, ceea ce echivalează cu o încălcare a dreptului la apărare și a principiului contradictorialității, iar sancționarea disciplinară pentru faptele menționate în Ordinul nr. 21
ÎCCJ 2013-01-29
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 397/2013
se Umane, își menține pretențiile în ceea ce privește anularea O.M.A.I. prin care a fost eliberat din funcția ocupată până la data de 15 martie 2009 și pus la dispoziție pe o perioadă de 6 luni și a celorlalte acte subsecvente, renunță la c
Sursă