ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3316/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 2 martie

2009, reclamantul P.N. a chemat în judecată U.N.B.R., solicitând anularea

deciziei nr. 1458 din 3 februarie 2006 prin care pârâta l-a declarat respins la

examenul de primire ca avocat în Baroul Tulcea, urmând a se dispune obligarea U.N.B.R.

să-i recunoască dreptul de a funcționa ca avocat stagiar.

În motivarea cererii, reclamantul a

învederat că decizia contestată este nulă, întrucât a fost emisă cu încălcarea

regulamentului de organizare și funcționare a profesiei de avocat.

Prin sentința civilă nr. 190 din 8

mai 2009 Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,

contencios administrativ și fiscal, a admis excepția invocată din oficiu și a

respins acțiunea ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut că reclamantul nu a exercitat procedura prealabilă

obligatorie potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004 prin care să solicite

autorității emitente revocarea actului contestat.

Împotriva sentinței a declarat

recurs reclamantul P.N., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, reclamantul a învederat că

instanța a greșit, respingând acțiunea pentru lipsa plângerii prealabile

ignorând împrejurarea că la data de 8 aprilie 2006 a formulat o asemenea plângere adresată Tribunalului Tulcea.

Analizând actele și lucrările

dosarului în raport de motivele invocate, Curtea va constata că recursul este

nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Astfel, prin decizia nr. 1458 din 3

februarie 2006, Comisia Permanentă a U.N.B.R. a respins ca inadmisibilă

contestația formulată de reclamant având ca obiect modul de susținere a examenului

de primire în profesia de avocat, sesiunea noiembrie 2005, organizat de Baroul

Tulcea.

Plângerea datată 18 aprilie 2006

adresată Tribunalului Tulcea nu constituie dovada îndeplinirii procedurii

prealabile în prezenta cauză, ci a fost actul prin care s-a declanșat litigiul

ce a format obiectul dosarului nr. 1793/2006 prin care reclamantul solicită

anularea examenului organizat de Baroul Tulcea și recunoașterea dreptului a

exercita profesia de avocat.

Acel litigiu a fost soluționat

irevocabil prin sentința civilă nr. 2619/2006 a Tribunalului Tulcea prin care

s-a dispus respingerea acțiunii.

În consecință, instanța de fond a

reținut în mod corect inadmisibilitatea acțiunii de față, reclamantul neconformându-se

prevederilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 care instituie obligativitatea

îndeplinirii de către persoana care se consideră vătămată într-un drept al său

ori într-un interes legitim a procedurii prealabile, înainte de a se adresa

instanței de contencios administrativ.

În raport de cele expuse mai sus,

Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de P.N. împotriva

sentinței civile nr. 190/CA din 8 mai 2009 a Curții de Apel București, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul să plătească

intimatei U.N.B.R. 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 iunie

2010.