Decizia nr. 1126/2005 — ÎCCJ, Secția I civilă

Asupra cererii de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată la 26 noiembrie 2003, Ministerul Apărării Naționale a solicitat instanței, în contradictoriu cu C.I., să dispună restabilirea situației anterioare executării și obligarea pârâtului de a restitui suma de 53.884.167 lei. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr. 241 din 20 decembrie 2001 pronunțată în dosarul nr. 2113/C/2001 al Tribunalului Vrancea a fost obligat către pârât la plata sumei de 43.566.667 lei, reprezentând impozit nelegal din ajutorul și plățile compensatorii primite la trecerea în rezervă. Se mai arată că, după rămânerea irevocabilă a acestei hotărâri, prin decizia nr. 271 din 5 martie 2002 a Curții de Apel Galați, secția civilă, întreaga sumă, inclusiv cheltuielile de executare, a fost virată în contul executorului judecătoresc, pentru a fi pusă la dispoziția pârâtului.

Ulterior, procurorul general a atacat cu recurs în anulare cele două hotărâri pronunțate în cauză, care a fost admis prin decizia nr. 3477 din 19 septembrie 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția civilă, cu consecința casării acestor hotărâri și a respingerii acțiunii formulată de C.I. împotriva Ministerului Apărării Naționale. Investit cu soluționarea cauzei, Tribunalul Vrancea, secția civilă, prin sentința nr. 67 din 18 februarie 2004 și-a declinat competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, reținând în esență că potrivit dispozițiilor art. 404 2 C. proc. civ., instanța competentă să dispună întoarcerea executării este cea care a desființat titlul executoriu sau instanța de fond, în cazul casării cu trimitere.

Or, titlul executoriu, respectiv sentința civilă nr. 241 din 20 decembrie 2001 a Tribunalului Vrancea, a fost desființat prin decizia instanței supreme nr. 3477 din 19 septembrie 2003. În cauză, se constată că Tribunalul Vrancea este competent a soluționa cererea de întoarcere a executării formulată de Ministerul Apărării Naționale, în contradictoriu cu pârâtul C.I., pentru considerentele care succed. Întoarcerea executării este posibilă prin trei modalități procedurale, toate fiind reglementate prin dispozițiile art. 404 2 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ. Astfel, într-o primă modalitate, întoarcerea executării se dispune de către chiar instanța care a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat.

Când instanța care a desființat hotărârea executată, a dispus rejudecarea în fond a pricinii fără a desființa titlul executoriu, această măsură va putea fi luată de către instanța de trimitere. În cea de a treia ipoteză, pentru a obține întoarcerea executării, persoana îndreptățită trebuie să introducă o acțiune separată. Potrivit alin. (3) al art. 404 2 C. proc. civ., în această situație cererea se va adresa instanței judecătorești competente, potrivit legii. Or, chiar dacă textul nu o prevede expres, este fără putință de tăgadă că sintagma „instanță competentă potrivit legii” face trimitere la competența materială de soluționare a litigiului în primă instanță, aceasta aparținând în speță, Tribunalului Vrancea, care a pronunțat hotărârea ce a constituit titlul executoriu, ulterior desființat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Trimite Tribunalului Vrancea, spre competentă soluționare cererea de întoarcere a executării formulată de Ministerul Apărării Naționale, în contradictoriu cu pârâtul C.I. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2005.