ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2816/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 25 august 2003, reclamantul J.V. a chemat în judecată Autoritatea Națională

pentru Persoane cu Handicap, solicitând anularea deciziei nr. 2661 din 20 iunie

2003, prin care a fost încadrat în gr. III de handicap, cu deficiență

emoțională medie.

În motivarea acțiunii,

reclamantul arată că suferă de o afecțiune psihică denumită „tulburare de

personalitate antisocială”, pentru care a fost încadrat în gr. II de handicap,

conform art. 19 din Legea nr. 509/2002. La revizuirea anuală a fost trecut într-un

grad inferior de handicap, ceea ce a avut drept consecință sistarea

indemnizației și lipsirea sa de orice venit de întreținere.

Curtea de Apel Craiova, secția

de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 599 din 18 octombrie 2004,

a admis acțiunea, a anulat actul atacat și a obligat pârâta să emită un nou

certificat de încadrare a reclamantului în gr. II de handicap.

Instanța a stabilit că

reclamantul a fost diagnosticat încă din 2002, cu „tulburare de personalitate

antisocială”, fiind recalcitrant și agresiv, precum și faptul că starea

acestuia este ireversibilă. A mai reținut instanța, că în luna mai 2004,

aceeași comisie a stabilit că reclamantul are diagnosticul de „oligrofenie gr. II”

având QI 38, încadrându-se în gr. II de handicap, pentru persoanele care

necesită protecție specială și beneficiază permanent de drepturile prevăzute de

art. 19 alin. (1) din Legea nr. 519/2002.

Împotriva acestei soluții a

declarat recurs, pârâta Direcția Județeană de Asistență Socială Olt, susținând

în esență că în mod greșit, instanța a apreciat că întrucât în anul 2002,

reclamantul se încadra într-un grad de deficiență accentuată, este imposibil ca

starea lui să se îmbunătățească, astfel încât să nu se mai încadreze în

categoria persoanelor cu handicap accentuat.

Se menționează că instanța a

nesocotit prevederile Ordinului nr. 726/2004 al Ministerului Sănătății și

Familiei, prin care se stabilesc criteriile medico-sociale privind încadrarea

într-o categorie de persoane cu handicap adulți.

Recursul este nefondat.

Din analiza examenului

psihologic efectuat la 5 ianuarie 2004, la Spitalul Clinic prof. Dr. Alexandru Obregia, rezultă că reclamantul-intimat este subiect cu

retard mental sever, având incapacitate funcțională majoră în domeniul

familial, școlar și profesional, reprezentând un pericol pentru sine și pentru

alții.

Acesta suferea de aceleași

afecțiuni, ca și la data revizuirii din mai 2003.

Așa fiind, în mod corect

instanța de fond, a apreciat că stabilirea unui grad inferior de handicap este

nelegală.

De altfel, cu ocazia

revizuirii din mai 2004, aceeași comisie l-a încadrat pe reclamant în gr. II de

handicap.

Invocarea de către recurentă,

a prevederilor unui ordin al ministrului sănătății, nu poate fi reținută,

ordinul neputând înfrânge legea.

Așa fiind, se va respinge ca

nefondat, recursul pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta Direcția Județeană de Asistență Socială Olt împotriva sentinței

civile nr. 599 din 18 octombrie 2004, a Curții de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 aprilie 2005.