ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 145/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 145/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 402/2003,
Curtea de Apel Alba Iulia a admis acțiunea formulată de reclamantul M.I.,
împotriva pârâților Inspectoratul Teritorial de Stat al Persoanelor cu Handicap
Alba, Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap -
Secțiunea Adulți din cadrul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap
București, a anulat certificatul nr. 4963 din 11 iunie 2003, emis de prima
pârâtă și a obligat pe celelalte două să emită certificat de încadrare a
reclamantului în gradul II de handicap, potrivit Ordinului nr. 726 din 1
octombrie 2002, cu toate drepturile ce decurg din aceasta, conform prevederilor
O.U.G. nr. 102/1999.
Pentru a pronunța o astfel
de soluție, instanța de fond a reținut că în baza actelor medicale prezentate
de reclamant, boala de care suferă, reprezintă handicap accentuat sau grav, în
funcție de intensitatea tulburării funcționale și de capacitatea de
autoservire.
Împotriva acestei hotărâri
judecătorești a formulat recurs, intimatul-reclamant M.I., criticând-o ca
nelegală și netemeinică, întrucât a fost pronunțată cu greșita aplicare a
legii, fiind lipsită de temei legal, conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recursul este nefondat și
urmează a fi respins.
Prin acțiunea introductivă,
reclamantul a cerut să se dispună anularea certificatului nr. 4963/2003, emis
de pârâtă, cu consecința de a se emite un nou act medical prin care să fie
încadrat în gradul II de handicap, cu toate drepturile ce decurg, în temeiul
O.U.G. nr. 102/1999 și ale Legii nr. 519/2002.
Potrivit O.U.G. nr. 102/1999,
persoanele cu handicap în înțelesul acestei ordonanțe, sunt acelea cărora
mediul social neadaptat deficiențelor fizice, le împiedică total sau le
limitează accesul cu șanse egale la viața socială. Ordinul nr. 726/2002, emis
de Ministerul Sănătății și Familiei, stabilește criteriile de bază privind
gradul de handicap pentru adulți și măsurile de protecție socială speciale.
Din actele medicale anexate
la dosar, respectiv adeverința medicală, rezultă că intimatul are aceeași boală,
și în prezent, ca la data pensionării și încadrării în gradul II de
invaliditate, respectiv „TBC osos sacru iliac drept cu fistule”, boală
incurabilă. De asemenea, actele medicale certifică aceeași observație medicală
a intimatului, boala reprezentând handicap accentuat, motiv pentru care în mod
corect instanța de fond a apreciat că certificatul contestat este nelegal și a
dispus anularea acestuia.
Prin acest act administrativ
s-au încălcat, atât Ordinul nr. 726/2002, al Ministerului Sănătății și
Familiei, cât și dispozițiile O.U.G. nr. 102/1999, de care am făcut vorbire mai
sus, prejudiciindu-l pe intimatul-reclamant, de drepturile conferite de lege
potrivit gradului de handicap în care se încadrează și limitându-i accesul la
viața socială cu șanse egale.
Așa fiind, se apreciază că
sentința atacată este legală și temeinică, fiind formulată cu respectarea
dispozițiilor legale în materie și cu analizarea în tot a probatoriilor depuse
de parte, în susținerea pretențiilor sau la dosarul cauzei.
Conform art. 312 C. proc.
civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondat, recursul
declarat de Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap
pentru Adulți, prin Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru
Adulți, prin Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, împotriva
sentinței civile nr. 402 din 19 noiembrie 2003, a Curții de Apel Alba Iulia, secția
comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 14 ianuarie 2005.