ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 145/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 402/2003, Curtea de Apel Alba Iulia a admis acțiunea formulată de reclamantul M.I., împotriva pârâților Inspectoratul Teritorial de Stat al Persoanelor cu Handicap Alba, Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap - Secțiunea Adulți din cadrul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap București, a anulat certificatul nr. 4963 din 11 iunie 2003, emis de prima pârâtă și a obligat pe celelalte două să emită certificat de încadrare a reclamantului în gradul II de handicap, potrivit Ordinului nr. 726 din 1 octombrie 2002, cu toate drepturile ce decurg din aceasta, conform prevederilor O.U.G.

nr. 102/1999. Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța de fond a reținut că în baza actelor medicale prezentate de reclamant, boala de care suferă, reprezintă handicap accentuat sau grav, în funcție de intensitatea tulburării funcționale și de capacitatea de autoservire. Împotriva acestei hotărâri judecătorești a formulat recurs, intimatul-reclamant M.I., criticând-o ca nelegală și netemeinică, întrucât a fost pronunțată cu greșita aplicare a legii, fiind lipsită de temei legal, conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Recursul este nefondat și urmează a fi respins. Prin acțiunea introductivă, reclamantul a cerut să se dispună anularea certificatului nr. 4963/2003, emis de pârâtă, cu consecința de a se emite un nou act medical prin care să fie încadrat în gradul II de handicap, cu toate drepturile ce decurg, în temeiul O.U.G.

nr. 102/1999 și ale Legii nr. 519/2002. Potrivit O.U.G. nr. 102/1999, persoanele cu handicap în înțelesul acestei ordonanțe, sunt acelea cărora mediul social neadaptat deficiențelor fizice, le împiedică total sau le limitează accesul cu șanse egale la viața socială. Ordinul nr. 726/2002, emis de Ministerul Sănătății și Familiei, stabilește criteriile de bază privind gradul de handicap pentru adulți și măsurile de protecție socială speciale. Din actele medicale anexate la dosar, respectiv adeverința medicală, rezultă că intimatul are aceeași boală, și în prezent, ca la data pensionării și încadrării în gradul II de invaliditate, respectiv „TBC osos sacru iliac drept cu fistule”, boală incurabilă.

De asemenea, actele medicale certifică aceeași observație medicală a intimatului, boala reprezentând handicap accentuat, motiv pentru care în mod corect instanța de fond a apreciat că certificatul contestat este nelegal și a dispus anularea acestuia. Prin acest act administrativ s-au încălcat, atât Ordinul nr. 726/2002, al Ministerului Sănătății și Familiei, cât și dispozițiile O.U.G. nr. 102/1999, de care am făcut vorbire mai sus, prejudiciindu-l pe intimatul-reclamant, de drepturile conferite de lege potrivit gradului de handicap în care se încadrează și limitându-i accesul la viața socială cu șanse egale. Așa fiind, se apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, fiind formulată cu respectarea dispozițiilor legale în materie și cu analizarea în tot a probatoriilor depuse de parte, în susținerea pretențiilor sau la dosarul cauzei.

Conform art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondat, recursul declarat de Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, prin Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, prin Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, împotriva sentinței civile nr. 402 din 19 noiembrie 2003, a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2005.