ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3367/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Tribunalului Sibiu, reclamantul S.G. a chemat în judecată pârâtele Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu - Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți și Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, pentru ca instanța să dispună anularea certificatului nr. 3973/2005 și a deciziei nr. 3668/2005, emise de pârâte, cu privire la înscrierea în gradul de handicap și obligarea acestora la emiterea unor alte acte administrative de încadrare în grad de handicap, obligarea la plata daunelor materiale și morale, precum și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a arătat faptul că pârâta Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, prin decizia nr. 1195 din 25 iunie 2002, l-a încadrat în gradul II accentuat de handicap, grad păstrat la reviziile anuale ale Comisiei de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Sibiu, până în anul 2005 când a fost încadrat, conform certificatului emis de Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap Sibiu și deciziei nr. 3668 din 16 august 2005, în gradul III mediu de handicap, în condițiile în care starea sănătății sale nu s-a îmbunătățit cu trecerea timpului, ci dimpotrivă. Prin sentința civilă nr. 1436/C din 8 noiembrie 2005 a Tribunalului Sibiu, a fost declinată competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, având în vedere obiectul pricinii și dispozițiile legale incidente cauzei.

Curtea de Apel Alba Iulia, prin sentința civilă nr. 6 din 6 ianuarie 2006, a admis în parte acțiunea reclamantului, în sensul că au fost anulate actele administrative contestate și obligate pârâtele să emită acte de încadrare în gradul de handicap accentuat, respingând cererea de obligare a pârâtelor la plata daunelor morale și materiale. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut faptul că, criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap, aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătății și Familiei nr. 726/2002, stabilesc exemplificativ diagnosticul care permite încadrarea într-un anumit grad de handicap, iar pe baza actelor medicale prezentate de reclamant, rezultă că acesta se încadrează în gradul de handicap accentuat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu - Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, care a invocat prevederile art. 304 C. proc. civ., fără a încadra criticile în cazurile prevăzute la acest articol, dar susținând, în esență, că instanța de fond a dat o hotărâre nelegală și netemeinică, ca urmare a interpretării și aplicării greșite a criteriilor aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătății și Familiei nr. 726/2002. Recursul este întemeiat.

În cauză, este necontestat că la data emiterii deciziei nr. 1195 din 15 iunie 2002, emis de Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap, cât și la data emiterii deciziei nr. 3668 din 16 august 2005, emisă de aceeași autoritate publică, intimatul-reclamant a prezentat același diagnostic: amputație 1/3 medie gambă dreaptă, organul de specialitate încadrându-l pe acesta într-un grad de handicap mediu, gradul III. Instanța de fond, reținând că din actele medicale depuse de către intimatul-reclamant ar rezulta că diagnosticul acestuia impune încadrarea într-un handicap accentuat gradul II, a obligat autoritățile publice să procedeze în consecință.

În acest fel, instanța de contencios administrativ, în lipsa unei expertize medico-legale care să-i fi confirmat concluzia, s-a substituit organului administrativ de specialitate, realizând în fapt, o încadrare proprie a intimatului-reclamant într-un alt grad de handicap, decât cel stabilit de organele competente, potrivit atribuțiilor legale. Rezultă că, procedând în acest fel, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, deși, pentru adoptarea unei astfel de soluții, era absolut necesară o expertiză medico-legală care să confirme/infirme evoluția bună pretinsă de autoritățile publice, între prima decizie, când intimatul-reclamant fusese încadrat într-un grad de handicap accentuat și cea de-a doua decizie, când acesta a fost încadrat într-un grad mediu de handicap.

Astfel fiind, recursul va fi admis, sentința atacată va fi casată și cauza va fi trimisă, pentru rejudecare, în sensul dezlegărilor date mai sus.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu - Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți împotriva sentinței civile nr. 6 din 6 ianuarie 2006 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 octombrie 2006.