ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3440/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 32 din 15 martie 2007, Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul S.G. în contradictoriu cu pârâtele D.G.A.S.P.C. – C.E.M.P.H. și C.S.E.M.P.H.A. În motivarea sentinței se reține că reclamantul a solicitat anularea Certificatului nr. 3973/2005 și a Deciziei nr. 3668/2005 emise de pârâte cu privire la încadrarea în gradul de handicap și obligarea pârâtelor să emită acte administrative de încadrare în gradul II accentuat, avut până la revizuirea din anul 2005, când i s-a acordat gradul III mediu. Instanța de Fond a constatat că reclamantul nu a dovedit cu probe convingătoare, respectiv expertiză medico - legală, că s-a făcut o greșită încadrare în grad de handicap, iar actele medicale existente la dosarul cauzei nu conduc la o altă concluzie decât cea stabilită de autoritățile pârâte.

Se precizează că, astfel cum s-a dispus prin Decizia de casare nr. 3367/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ, Instanța a pus în vedere reclamantului necesitatea efectuării unei expertize medico - legale, acesta prezentându-se la sediul S.M.L.J. Sibiu la data de 30 ianuarie 2007, dar fiind lipsit de mijloace financiare a refuzat efectuarea examinărilor recomandate, solicitând și returnarea taxei de expertiză și renunțând la efectuarea expertizei. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul S.G., arătând că hotărârea este nelegală și netemeinică, Instanța pronunțând o soluție contrară probelor de la dosar și actelor normative aplicabile în cauză.

Astfel, recurentul arată că nu s-a ținut seama de faptul că în anii 2002, 2003 și 2004, la revizuirile anuale, a fost încadrat în gradul de handicap accentuat, iar modificarea încadrării în gradul de handicap mediu în anul 2005 nu este susținută de schimbarea diagnosticului în sensul ameliorării stării de sănătate și nici de schimbarea legislației, Legea nr. 519/2002 fiind în vigoare la data revizuirilor din anii 2003 și 2004; în consecință, Instanța de Fond ar fi trebuit să constate nelegalitatea actului administrativ prin care i s-a modificat încadrarea în grad de handicap din accentuat în mediu. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivul de recurs invocat, ce se încadrează în prevederile art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Prin certificatul și Decizia nr. 3668 din 16 august 2005, recurentul reclamant a fost încadrat în gradul mediu de handicap, cu diagnosticul: Arteriopatie obliterantă membre pelviene cu amputație 1/ 3 medie gamba dreaptă. Bont protezat. By-pass aorto iliac stâng. În drept această încadrare se justifică pe baza criteriilor aprobate prin Ordinul M.S.F. nr. 726 din octombrie 2002, emis în baza Legii nr. 519/2002 și care stabilește la Cap. III pct. 1 cazurile de încadrare în grad accentuat de handicap a persoanelor cu handicap motor și neuromotor, respectiv: amputație de coapsă (bont mai mic de 6 cm.), greu protezabilă; dizarticulație coxofemurală; amputație bilaterală a membrului pelvin de la nivelul gambelor; amputație unilaterală asociată cu anchiloză sau calusuri vicioase contralateral.

Diagnosticul reclamantului - recurent în anul 2005 nu evidențiază nici una din aceste caracteristici enumerate în Ordinul nr. 726/2002 al M.S.F. Neconcordanța dintre încadrările făcute în anii 2002 - 2004, pe de o parte, și încadrarea făcută în anul 2005, pe de altă parte, se justifică de către pârâta - intimată C.S.E.P.H.A. prin aceea că în perioada menționată reclamantul - recurent prezenta un bont ce urma a se adapta la proteză, iar în anul 2005 prezenta un „bont protezat”; această apărare a Comisiei nu a fost combătută prin susțineri sau probe de către reclamantul - reclamant. Pentru considerentele menționate, Înalta Curte apreciază că Instanța de Fond a făcut o corectă apreciere a probelor existente la dosar, astfel că în baza art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.G. împotriva sentinței civile nr. 32 din 16 martie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 septembrie 2007.