ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3440/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 32 din 15 martie 2007,

Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios

administrativ formulată de reclamantul S.G. în contradictoriu cu pârâtele D.G.A.S.P.C.

– C.E.M.P.H. și C.S.E.M.P.H.A.

În motivarea sentinței se

reține că reclamantul a solicitat anularea Certificatului nr. 3973/2005 și a

Deciziei nr. 3668/2005 emise de pârâte cu privire la încadrarea în gradul de

handicap și obligarea pârâtelor să emită acte administrative de încadrare în

gradul II accentuat, avut până la revizuirea din anul 2005, când i s-a acordat

gradul III mediu.

Instanța de Fond a constatat

că reclamantul nu a dovedit cu probe convingătoare, respectiv expertiză medico -

legală, că s-a făcut o greșită încadrare în grad de handicap, iar actele medicale

existente la dosarul cauzei nu conduc la o altă concluzie decât cea stabilită

de autoritățile pârâte.

Se precizează că, astfel cum

s-a dispus prin Decizia de casare nr. 3367/2006 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția de contencios administrativ, Instanța a pus în vedere

reclamantului necesitatea efectuării unei expertize medico - legale, acesta

prezentându-se la sediul S.M.L.J. Sibiu la data de 30 ianuarie 2007, dar fiind

lipsit de mijloace financiare a refuzat efectuarea examinărilor recomandate,

solicitând și returnarea taxei de expertiză și renunțând la efectuarea

expertizei.

Împotriva acestei sentințe a

formulat recurs reclamantul S.G., arătând că hotărârea este nelegală și netemeinică,

Instanța pronunțând o soluție contrară probelor de la dosar și actelor

normative aplicabile în cauză.

Astfel, recurentul arată că

nu s-a ținut seama de faptul că în anii 2002, 2003 și 2004, la revizuirile

anuale, a fost încadrat în gradul de handicap accentuat, iar modificarea încadrării

în gradul de handicap mediu în anul 2005 nu este susținută de schimbarea

diagnosticului în sensul ameliorării stării de sănătate și nici de schimbarea

legislației, Legea nr. 519/2002 fiind în vigoare la data revizuirilor din anii

2003 și 2004; în consecință, Instanța de Fond ar fi trebuit să constate

nelegalitatea actului administrativ prin care i s-a modificat încadrarea în

grad de handicap din accentuat în mediu.

Analizând actele și

lucrările dosarului de fond, precum și motivul de recurs invocat, ce se

încadrează în prevederile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte

constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin certificatul și Decizia

nr. 3668 din 16 august 2005, recurentul reclamant a fost încadrat în gradul

mediu de handicap, cu diagnosticul: Arteriopatie obliterantă membre pelviene cu

amputație 1/ 3 medie gamba dreaptă. Bont protezat. By-pass aorto iliac stâng.

În drept această încadrare

se justifică pe baza criteriilor aprobate prin Ordinul M.S.F. nr. 726 din

octombrie 2002, emis în baza Legii nr. 519/2002 și care stabilește la Cap. III pct. 1 cazurile de încadrare în grad accentuat de handicap a persoanelor cu handicap

motor și neuromotor, respectiv: amputație de coapsă (bont mai mic de 6 cm.), greu protezabilă; dizarticulație coxofemurală; amputație bilaterală a membrului pelvin de la

nivelul gambelor; amputație unilaterală asociată cu anchiloză sau calusuri

vicioase contralateral.

Diagnosticul reclamantului -

recurent în anul 2005 nu evidențiază nici una din aceste caracteristici

enumerate în Ordinul nr. 726/2002 al M.S.F.

Neconcordanța dintre

încadrările făcute în anii 2002 - 2004, pe de o parte, și încadrarea făcută în

anul 2005, pe de altă parte, se justifică de către pârâta - intimată

C.S.E.P.H.A. prin aceea că în perioada menționată reclamantul - recurent

prezenta un bont ce urma a se adapta la proteză, iar în anul 2005 prezenta un

„bont protezat”; această apărare a Comisiei nu a fost combătută prin susțineri

sau probe de către reclamantul - reclamant.

Pentru considerentele

menționate, Înalta Curte apreciază că Instanța de Fond a făcut o corectă

apreciere a probelor existente la dosar, astfel că în baza art. 312 alin. (1) C.

proc. civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de S.G. împotriva sentinței civile nr. 32 din 16 martie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 septembrie 2007.