ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1385/2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1385/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la

Tribunalul Sibiu sub Dosar

nr. 4268/85 din 8 decembrie 2006, reclamantul

B.N. a chemat în judecată pârâta Comisia de Evaluare a

Persoanelor

cu Handicap pentru Adulți Sibiu solicitând a se

dispună anularea certificatului din 7 septembrie 2006 și încadrarea sa

în gradul de handicap corespunzător afecțiunilor

oftalmologice -

atrofia nervului

optic la ochiul stâng și cataractă maturată la ochiul

drept.

În

motivarea acțiunii reclamantul arată că prin certificatul a cărui anulare o

solicită a fost vătămat în dreptul său prin respingerea

încadrării sale în grad de handicap, deși raportul de

expertiză atestă infirmitatea sa.

La termenul din 26 ianuarie

2007, reclamantul și-a completat acțiunea solicitând daune morale și

despăgubiri ca urmare a emiterii certificatului nelegal, iar ulterior, la

termenul

din 20 februarie 2007 a invocat și

afecțiuni cardiace solicitând un termen

pentru evaluarea acestora și reevaluarea afecțiunilor oftalmologice.

În urma

reexaminării medicale, pârâta Comisia de Evaluare a

Persoanelor cu Handicap Sibiu,

a eliberat un nou certificat de

încadrare din 8 martie 2007, prin care reclamantul a

fost încadrat

în gradul de

handicap mediu.

Ca urmare

a eliberării acestui nou certificat de încadrare în

grad de handicap, reclamantul

fiind nemulțumit a depus plângere prealabilă solicitând încadrarea sa în grad

de handicap accentuat.

La

termenul din 3 aprilie 2007 reclamantul, față de noul

certificat de încadrare în grad

de handicap și plângerea prealabilă

depusă, a precizat acțiunea în sensul că renunță la judecarea

capătului de cerere privind anularea

certificatului de încadrare în

grad

de handicap 7 septembrie 2006 solicitând modificarea

certificatului din

8 martie 2007 în sensul încadrării în grad de handicap accentuat.

Prin sentința civilă nr. 949/C

din 3 aprilie 2007 Tribunalul Sibiu, secția comercială și contencios

administrativ, a luat act de declarația reclamantului privind renunțarea la

judecarea acțiunii împotriva pârâtei pentru anularea certificatului de

încadrare în grad mediu din 7 septembrie 2006 și a respins ca prematur

formulată precizarea de acțiune prin care a solicitat modificarea certificatului

de încadrare în grad de handicap din 8 martie 2007.

Prin Decizia nr. 137/ CA din 2

iulie 2007, Curtea de Apel Alba - Iulia a admis recursul reclamantului și

casând hotărârea atacată a reținut cauza spre rejudecare , ca Instanță de Fond

competentă.

În urma casării cu trimitere

cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba - Iulia sub Dosar nr.

1222/57 din 22 august 2005.

Reclamantul în data de 30

aprilie 2007 a depus o nouă acțiune înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu

sub Dosar nr. 2017/85/2007, prin care a solicitat în contradictoriu cu pârâta

Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Adulți Sibiu, obligarea pârâtei

să rectifice Certificatul din 8 martie 2007 în sensul încadrării în grad de

handicap accentuat. Prin sentința civilă nr. 1721/ C din 16 iulie 2007

Tribunalul Sibiu, secția comercială și contencios administrativ, a respins

excepția necompetenței materiale invocată de pârâtă și a respins ca

inadmisibilă acțiunea reclamantului.

Recursul declarat de

reclamant împotriva acestei sentințe a fost admis prin Decizia nr. 216/ CA din 19

septembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Alba – Iulia, secția contencios

administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2017/85/2007, decizie prin care s-a

casat sentința atacată stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea

Curții de Apel Alba - Iulia.

În urma casării, cauza

a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba – Iulia, secția de contencios

administrativ și fiscal, sub Dosar nr. 1319/57/2007.

La termenul din 28

septembrie 2007 în baza prevederilor art. 164 C. proc. civ. s-a dispus

conexarea Dosarului nr. 1319/57/2007 la Dosarul nr. 1222/57/2007.

Prin sentința nr. 110

din 28 septembrie 2007, Curtea de Apel Alba-Iulia, secția contencios

administrativ și fiscal, a admis

acțiunea

formulată de reclamantul B.N. în contradictoriu cu pârâtele Comisia de Evaluare

a Peroanelor cu Handicap pentru

Adulți și Comisia Superioară de Evaluare

a Persoanelor cu

Handicap pentru Adulți și

le-a obligat pe acestea să îl încadreze pe

reclamant în gradul de

handicap accentuat.

Pentru a hotărî astfel, Instanța

de Fond a reținut că din examinarea prevederilor Ordinului nr. 726/2002,

privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru

adulți, cap. 1 pct. 4 - rezultă că „se încadrează

în gradul

de handicap accentuat

persoanele cu afecțiuni oculare constând în

ambioplie sau cecitate relativă/ absolută indiferent de cauză, iar

în

gradul de handicap grav persoanele cu deficiență vizuală accentuată având

acuitatea vizuală la ochiul cel mai bun, cu corecția utilă ce-a mai bună

cuprinsă între 1/ 12 - 1/ 15 și/ sau

corecția

vizuală la ochiul cel mai bun, redus periferic cu peste 20 până la 40 grade,

persoanele cu cecitate relativă având acuitatea vizuală după corecție sub 1/ 25

la ambii ochi sau/ și strâmtorarea

câmpului vizual, tubulară în jurul

punctului de fixație (0 - 10 grade)...".

A apreciat

Instanța de Fond că susținerea pârâtelor în sensul

că potrivit cap 1 pct. 4 din

Ordinul nr. 726/2002 - se încadrează în grad accentuat de handicap persoanele

cu acuitatea

vizuală la ochiul

cel mai bun, cu corecția utilă ce-a mai bună cuprinsă între 1/ 2 - 1/ 25 și

câmpul vizual la ochiul cel mai bun

redus

periferic cu peste 20 până la 40 grade, condițiile pe care

reclamantul

nu le îndeplinește sunt greșite, întrucât condițiile

menționate se referă la încadrarea în gradul de handicap grav și nu

accentuat.

Împotriva acestei sentințe au

declarat recurs Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

Sibiu, Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Sibiu și

Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, prin

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, criticând-o pentru

nelegalitate și

netemeinicie, invocând

dispozițiile art. 299 - 316 din C.

proc. civ.

Ambele

recursuri se subsumează acelorași motive și anume:

-

Instanța de Fond a schimbat încadrarea gradului de handicap

fără

să indice diagnosticul reclamantului și unde se încadrează acesta exact în

lege;

-

Instanța de Fond nu a analizat temeinic conținutul Ordinului

nr.

726/2004, ajungând printr-un raționament eronat la concluzia

că reclamantul se încadrează la gradul de

handicap accentuat;

-

Instanța de Fond trebuia să admită o expertiză medico - legală

în

cauză și nu să se substituie organului administrativ de specialitate;

-

Instanța de Fond nu a indicat o perioadă de încadrare, adică

de

valabilitate a certificatului, sentința neputând fi pusă în executare.

Recursurile

sunt întemeiate.

Examinând

sentința atacată în raport cu actele și lucrările

dosarului, cu criticile formulate de recurente, precum

și cu

dispozițiile legale incidente în

cauză, inclusiv cele ale art. 304 din C. proc. civ., Curtea constată că

recursurile sunt

întemeiate, după cum se va arăta în continuare.

Din probele

administrate în cauză rezultă că reclamantului i

s-a emis inițial de către Comisia Superioară de

Evaluare

certificatul din 07 septembrie 2006,

prin care nu a fost încadrat în

categoria persoanelor cu handicap,

reținându-se că față de

afecțiunile constate

nu sunt incidente criteriile Ordinului 726/2002

al M.S.F.

Ulterior,

după intrarea în vigoare a Legii nr. 448/2006,

reclamantul a fost reexaminat,

la cererea sa, de către Comisia de

evaluare teritorială, aceasta emițând certificatul din

08 martie 2007, prin care a fost încadrat în

gradul de handicap

mediu cu diagnosticul O.D. cataractă senilă

hipermatură, O.S. cataractă senilă în evoluție. Peatrofie optică.

Degenerescentă maculară senilă. Această încadrare a fost menținută de Comisia

Superioară de Evaluare prin Decizia nr. 4205/29

mai 2007.

Instanța de Fond, soluționând

acțiunea precizată a

reclamantului B.N. privind

modificarea certificatului mai

sus menționat

în sensul încadrării în grad accentuat de handicap, a

admis-o, reținând incidența pct. 4 alin. (1),

cap. I din Ordinul M.S.F. nr. 726/2002 privind criteriile în baza cărora se

stabilește

gradul de handicap pentru

adulți și se aplică măsurile de protecție

specială a acestora, tară însă a face corelația acestor norme cu

afecțiunile vizuale efective ale reclamantului rezultate din actele

medicale depuse la dosar

și fără a analiza modul și momentul dobândirii

acestora

de către reclamant.

1.

În primul rând Înalta Curte constată, în ceea ce privește situația de fapt, că

reclamantul a dobândit afecțiunile vizuale

menționate în anul 1999, în urma

unei agresiuni fizice suferite de

acesta,

traumatismul având o evoluție progresivă, ducând la

stabilirea diagnosticului în baza căruia a fost încadrat la gradul

mediu

de handicap.

Față de

acest aspect, se observă că pct. 4 al cap. I

din Ordinul M.S.F. nr. 726/2002

nu este aplicabil reclamantului deoarece

acest capitol se referă la „Persoane cu handicap dobândit congenital,

neonatal, în copilărie sau adolescență și cele

menționate expres în lege", situația reclamantului neîncadrându-se

în nici una dintre ipotezele enumerate, acest motiv de recurs fiind

deci

întemeiat.

Ordinului M.S.F. nr. 726/2002 se

referă la persoanele

cu afecțiuni handicapante, indiferent de vârstă,

de statutul și de data dobândirii handicapului, categorie în care se

încadrează și intimatul - reclamant B.N. Potrivit

pct.

2 din acest capitol, intitulat

„Persoane cu handicap somatic (fizici,

viscerali

sau de sistem) prin afecțiuni dobândite după perioada de

adolescență, în timpul activității profesionale

și vieții, cu deficiențe

accentuate și grave", la rubrica a 4-a

lit. a) se arată că în grad accentuat sau grav de handicap se încadrează

persoanele cu următoarele afecțiuni:

-

retinopatie neprofilerativă cu afectarea zonei maculare și

proliferativă

cu microhemoragii, microanevrisme, exsudate

capilare

de neoformație, tracte fibroase cu VAO după corecție

1/ 12-1/ 25 sau strâmtorare de câmp vizual cu

peste 20 - 40 grade;

- cecitate practică: V.A.O. după

corecție sub 1/ 25 sau

strâmtorarea câmpului

vizual tubular în jurul punctului de fixație

(0 - 10 grade);

-

cecitate absolută: V.A.O. cu P.M.M., P.L., F.P.L.

Din actele

medicale depuse la dosar, respectiv Raportul de

expertiză medico - legală din 2 noiembrie 2001

, precum și Recomandarea medicală și Rețeta

medicală eliberate la 26 septembrie 2006 rezultă

că

diagnosticul reclamantului

stabilit de medicii specialiști este de

cataractă senilă matură la ochiul drept cu vederea ochiului 1/ 3 fără

corecție

și preatrofie optică degenerescentă maculară senilă la

ochiul stâng, această din urmă afecțiune având cod H. 47 conform C.I.M.,

încadrându-se la grad mediu de handicap. Prin urmare, diagnosticul

reclamantului nu conține nici una dintre afecțiunile vizuale prevăzute de

Ordinul M.S.F. nr. 726/2002 care permit stabilirea

gradului accentuat de

handicap.

altă parte, în evaluarea gradului de handicap al

reclamantului cele două comisii

(teritorială și superioară) au avut

în vedere diagnosticul clinic precis stabilit prin

actele medicale

menționate mai sus și ca instituții specializate au fost în măsură să

stabilească pe baza criteriilor prevăzute de Ordinul M.S.F. nr. 726/2002,

gradul de handicap al reclamantului.

În lipsa unor dovezi contrare în

ceea ce privește

diagnosticarea

reclamantului și față de refuzul constant al acestuia

de se supune unei noi expertize medico - legale,

care să-i confirme

susținerile, Instanța de Fond a procedat, în mod

nelegal, la

schimbarea gradului de handicap

din „mediu" în „accentuat",

substituindu-se practic

instituției specializate, rară a-și putea

motiva

convingerea pe argumente medico - legale constate științific

și diferite

față de cele avute în vedere de autoritățile pârâte la emiterea certificatului

contestat.

În ceea ce privește ultimul

motiv de recurs referitor la

neprecizarea

perioadei de valabilitate a certificatului, față de considerentele expuse mai

sus referitoare la temeinicia criticilor formulate, Curtea apreciază că nu se

mai impune analizarea lui, neexistând obligația de a se emite un alt certificat

de încadrare în

grad de handicap a

intimatului - reclamant B.N.

Pentru considerentele arătate, Înalta

Curte constată că

Instanța de Fond a

pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică și,

în baza dispozițiilor

art. 312 alin (1) și alin. (2) din C. proc.

civ.

va admite recursurile, modificând sentința atacată în sensul

respingerii acțiunii reclamantului, ca

neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu - Comisia

de

Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru

Adulți Sibiu și Comisia

Superioară de

Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți,

prin Autoritatea

Națională pentru Persoanelor cu Handicap,

împotriva

sentinței civile nr. 110 din 28 septembrie 2007 a Curții

de Apel Alba – Iulia, secția contencios

administrativ și fiscal.

Modifică

în tot sentința atacată și, în fond, respinge ca

neîntemeiată acțiunea formulată

de reclamantul B.N.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2008.