ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1385/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Sibiu sub Dosar nr. 4268/85 din 8 decembrie 2006, reclamantul B.N. a chemat în judecată pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Sibiu solicitând a se dispună anularea certificatului din 7 septembrie 2006 și încadrarea sa în gradul de handicap corespunzător afecțiunilor oftalmologice - atrofia nervului optic la ochiul stâng și cataractă maturată la ochiul drept. În motivarea acțiunii reclamantul arată că prin certificatul a cărui anulare o solicită a fost vătămat în dreptul său prin respingerea încadrării sale în grad de handicap, deși raportul de expertiză atestă infirmitatea sa.

La termenul din 26 ianuarie 2007, reclamantul și-a completat acțiunea solicitând daune morale și despăgubiri ca urmare a emiterii certificatului nelegal, iar ulterior, la termenul din 20 februarie 2007 a invocat și afecțiuni cardiace solicitând un termen pentru evaluarea acestora și reevaluarea afecțiunilor oftalmologice. În urma reexaminării medicale, pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Sibiu, a eliberat un nou certificat de încadrare din 8 martie 2007, prin care reclamantul a fost încadrat în gradul de handicap mediu. Ca urmare a eliberării acestui nou certificat de încadrare în grad de handicap, reclamantul fiind nemulțumit a depus plângere prealabilă solicitând încadrarea sa în grad de handicap accentuat.

La termenul din 3 aprilie 2007 reclamantul, față de noul certificat de încadrare în grad de handicap și plângerea prealabilă depusă, a precizat acțiunea în sensul că renunță la judecarea capătului de cerere privind anularea certificatului de încadrare în grad de handicap 7 septembrie 2006 solicitând modificarea certificatului din 8 martie 2007 în sensul încadrării în grad de handicap accentuat.

Prin sentința civilă nr. 949/C din 3 aprilie 2007 Tribunalul Sibiu, secția comercială și contencios administrativ, a luat act de declarația reclamantului privind renunțarea la judecarea acțiunii împotriva pârâtei pentru anularea certificatului de încadrare în grad mediu din 7 septembrie 2006 și a respins ca prematur formulată precizarea de acțiune prin care a solicitat modificarea certificatului de încadrare în grad de handicap din 8 martie 2007. Prin Decizia nr. 137/ CA din 2 iulie 2007, Curtea de Apel Alba - Iulia a admis recursul reclamantului și casând hotărârea atacată a reținut cauza spre rejudecare , ca Instanță de Fond competentă.

În urma casării cu trimitere cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba - Iulia sub Dosar nr. 1222/57 din 22 august 2005. Reclamantul în data de 30 aprilie 2007 a depus o nouă acțiune înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub Dosar nr. 2017/85/2007, prin care a solicitat în contradictoriu cu pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Adulți Sibiu, obligarea pârâtei să rectifice Certificatul din 8 martie 2007 în sensul încadrării în grad de handicap accentuat. Prin sentința civilă nr. 1721/ C din 16 iulie 2007 Tribunalul Sibiu, secția comercială și contencios administrativ, a respins excepția necompetenței materiale invocată de pârâtă și a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantului.

Recursul declarat de reclamant împotriva acestei sentințe a fost admis prin Decizia nr. 216/ CA din 19 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Alba – Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2017/85/2007, decizie prin care s-a casat sentința atacată stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba - Iulia. În urma casării, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba – Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, sub Dosar nr. 1319/57/2007. La termenul din 28 septembrie 2007 în baza prevederilor art. 164 C. proc. civ. s-a dispus conexarea Dosarului nr. 1319/57/2007 la Dosarul nr. 1222/57/2007. Prin sentința nr. 110 din 28 septembrie 2007, Curtea de Apel Alba-Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul B.N.

în contradictoriu cu pârâtele Comisia de Evaluare a Peroanelor cu Handicap pentru Adulți și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți și le-a obligat pe acestea să îl încadreze pe reclamant în gradul de handicap accentuat.

Pentru a hotărî astfel, Instanța de Fond a reținut că din examinarea prevederilor Ordinului nr. 726/2002, privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru adulți, cap. 1 pct. 4 - rezultă că „se încadrează în gradul de handicap accentuat persoanele cu afecțiuni oculare constând în ambioplie sau cecitate relativă/ absolută indiferent de cauză, iar în gradul de handicap grav persoanele cu deficiență vizuală accentuată având acuitatea vizuală la ochiul cel mai bun, cu corecția utilă ce-a mai bună cuprinsă între 1/ 12 - 1/ 15 și/ sau corecția vizuală la ochiul cel mai bun, redus periferic cu peste 20 până la 40 grade, persoanele cu cecitate relativă având acuitatea vizuală după corecție sub 1/ 25 la ambii ochi sau/ și strâmtorarea câmpului vizual, tubulară în jurul punctului de fixație (0 - 10 grade)...". A apreciat Instanța de Fond că susținerea pârâtelor în sensul că potrivit cap 1 pct. 4 din Ordinul nr. 726/2002 - se încadrează în grad accentuat de handicap persoanele cu acuitatea vizuală la ochiul cel mai bun, cu corecția utilă ce-a mai bună cuprinsă între 1/ 2 - 1/ 25 și câmpul vizual la ochiul cel mai bun redus periferic cu peste 20 până la 40 grade, condițiile pe care reclamantul nu le îndeplinește sunt greșite, întrucât condițiile menționate se referă la încadrarea în gradul de handicap grav și nu accentuat.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu, Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Sibiu și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, prin Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 299 - 316 din C. proc. civ.

Ambele recursuri se subsumează acelorași motive și anume: - Instanța de Fond a schimbat încadrarea gradului de handicap fără să indice diagnosticul reclamantului și unde se încadrează acesta exact în lege; - Instanța de Fond nu a analizat temeinic conținutul Ordinului nr. 726/2004, ajungând printr-un raționament eronat la concluzia că reclamantul se încadrează la gradul de handicap accentuat; - Instanța de Fond trebuia să admită o expertiză medico - legală în cauză și nu să se substituie organului administrativ de specialitate; - Instanța de Fond nu a indicat o perioadă de încadrare, adică de valabilitate a certificatului, sentința neputând fi pusă în executare. Recursurile sunt întemeiate. Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurente, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 din C. proc.

civ., Curtea constată că recursurile sunt întemeiate, după cum se va arăta în continuare. Din probele administrate în cauză rezultă că reclamantului i s-a emis inițial de către Comisia Superioară de Evaluare certificatul din 07 septembrie 2006, prin care nu a fost încadrat în categoria persoanelor cu handicap, reținându-se că față de afecțiunile constate nu sunt incidente criteriile Ordinului 726/2002 al M.S.F. Ulterior, după intrarea în vigoare a Legii nr. 448/2006, reclamantul a fost reexaminat, la cererea sa, de către Comisia de evaluare teritorială, aceasta emițând certificatul din 08 martie 2007, prin care a fost încadrat în gradul de handicap mediu cu diagnosticul O.D. cataractă senilă hipermatură, O.S.

cataractă senilă în evoluție. Peatrofie optică. Degenerescentă maculară senilă. Această încadrare a fost menținută de Comisia Superioară de Evaluare prin Decizia nr. 4205/29 mai 2007. Instanța de Fond, soluționând acțiunea precizată a reclamantului B.N. privind modificarea certificatului mai sus menționat în sensul încadrării în grad accentuat de handicap, a admis-o, reținând incidența pct. 4 alin. (1), cap. I din Ordinul M.S.F. nr. 726/2002 privind criteriile în baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru adulți și se aplică măsurile de protecție specială a acestora, tară însă a face corelația acestor norme cu afecțiunile vizuale efective ale reclamantului rezultate din actele medicale depuse la dosar și fără a analiza modul și momentul dobândirii acestora de către reclamant.

1. În primul rând Înalta Curte constată, în ceea ce privește situația de fapt, că reclamantul a dobândit afecțiunile vizuale menționate în anul 1999, în urma unei agresiuni fizice suferite de acesta, traumatismul având o evoluție progresivă, ducând la stabilirea diagnosticului în baza căruia a fost încadrat la gradul mediu de handicap. Față de acest aspect, se observă că pct. 4 al cap. I din Ordinul M.S.F. nr. 726/2002 nu este aplicabil reclamantului deoarece acest capitol se referă la „Persoane cu handicap dobândit congenital, neonatal, în copilărie sau adolescență și cele menționate expres în lege", situația reclamantului neîncadrându-se în nici una dintre ipotezele enumerate, acest motiv de recurs fiind deci întemeiat.

2. În al doilea rând, cap. 2 al Ordinului M.S.F. nr. 726/2002 se referă la persoanele cu afecțiuni handicapante, indiferent de vârstă, de statutul și de data dobândirii handicapului, categorie în care se încadrează și intimatul - reclamant B.N. Potrivit pct. 2 din acest capitol, intitulat „Persoane cu handicap somatic (fizici, viscerali sau de sistem) prin afecțiuni dobândite după perioada de adolescență, în timpul activității profesionale și vieții, cu deficiențe accentuate și grave", la rubrica a 4-a lit. a) se arată că în grad accentuat sau grav de handicap se încadrează persoanele cu următoarele afecțiuni: - retinopatie neprofilerativă cu afectarea zonei maculare și proliferativă cu microhemoragii, microanevrisme, exsudate capilare de neoformație, tracte fibroase cu VAO după corecție 1/ 12-1/ 25 sau strâmtorare de câmp vizual cu peste 20 - 40 grade; - cecitate practică: V.A.O.

după corecție sub 1/ 25 sau strâmtorarea câmpului vizual tubular în jurul punctului de fixație (0 - 10 grade); - cecitate absolută: V.A.O. cu P.M.M., P.L., F.P.L. Din actele medicale depuse la dosar, respectiv Raportul de expertiză medico - legală din 2 noiembrie 2001 , precum și Recomandarea medicală și Rețeta medicală eliberate la 26 septembrie 2006 rezultă că diagnosticul reclamantului stabilit de medicii specialiști este de cataractă senilă matură la ochiul drept cu vederea ochiului 1/ 3 fără corecție și preatrofie optică degenerescentă maculară senilă la ochiul stâng, această din urmă afecțiune având cod H. 47 conform C.I.M., încadrându-se la grad mediu de handicap. Prin urmare, diagnosticul reclamantului nu conține nici una dintre afecțiunile vizuale prevăzute de Ordinul M.S.F.

nr. 726/2002 care permit stabilirea gradului accentuat de handicap. 3. Pe de altă parte, în evaluarea gradului de handicap al reclamantului cele două comisii (teritorială și superioară) au avut în vedere diagnosticul clinic precis stabilit prin actele medicale menționate mai sus și ca instituții specializate au fost în măsură să stabilească pe baza criteriilor prevăzute de Ordinul M.S.F. nr. 726/2002, gradul de handicap al reclamantului.

În lipsa unor dovezi contrare în ceea ce privește diagnosticarea reclamantului și față de refuzul constant al acestuia de se supune unei noi expertize medico - legale, care să-i confirme susținerile, Instanța de Fond a procedat, în mod nelegal, la schimbarea gradului de handicap din „mediu" în „accentuat", substituindu-se practic instituției specializate, rară a-și putea motiva convingerea pe argumente medico - legale constate științific și diferite față de cele avute în vedere de autoritățile pârâte la emiterea certificatului contestat. În ceea ce privește ultimul motiv de recurs referitor la neprecizarea perioadei de valabilitate a certificatului, față de considerentele expuse mai sus referitoare la temeinicia criticilor formulate, Curtea apreciază că nu se mai impune analizarea lui, neexistând obligația de a se emite un alt certificat de încadrare în grad de handicap a intimatului - reclamant B.N.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că Instanța de Fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică și, în baza dispozițiilor art. 312 alin (1) și alin. (2) din C. proc. civ. va admite recursurile, modificând sentința atacată în sensul respingerii acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu - Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Sibiu și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, prin Autoritatea Națională pentru Persoanelor cu Handicap, împotriva sentinței civile nr. 110 din 28 septembrie 2007 a Curții de Apel Alba – Iulia, secția contencios administrativ și fiscal. Modifică în tot sentința atacată și, în fond, respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul B.N. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2008.