ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4280/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 10 ianuarie 2004, reclamantul T.A. a chemat în judecată pe pârâta SC C. SA Craiova, S.A. și Ș.I., solicitând Tribunalului Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, să constate nulitatea prin declararea în fals a delegației din 4 decembrie 1995 emisă de SC C. SA Craiova pe numele Ș.I. (dosarul nr. 4582/1995 al Judecătoriei Craiova), precum și a delegației din 18 noiembrie 1996 emisă de SC C. SA Craiova pe numele Ș.I. (dosarul nr. 3533/1996 al Tribunalului Hunedoara) plus cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a susținut că, în fapt, prin încheierea pronunțată în ședința din Camera de consiliu 16 octombrie 2002 (dosar nr. 3533/1996), Tribunalul a constatat că SC C. SA Craiova, prin directorul general de la acea dată S.A.

l-a delegat pe Ș.I. să-i reprezinte interesele atât în soluționarea dosarului nr. 4582/1995 al Judecătoriei Deva, cât și în apel, dosar nr. 3533/1996 al Tribunalului Hunedoara. S-a învederat faptul că Ș.I. nu putea să reprezinte în instanță interesele pârâtei SC C. SA Craiova, întrucât era reprezentantul reclamantei SC R.I. SRL; depunând în acest cerere de înscriere de mențiuni din 27 august 1993 a C.C.I. Oltenia. În opinia reclamantului a existat complicitate între numiții Ș.I., S.A. și B.M., astfel că primul a apărut în fața instanțelor de judecată cu dublă calitate, atât de reprezentant al reclamantei SC R.I. SRL cât și al pârâtei SC C. SA Craiova, pe care o chemase inițial în judecată. Tribunalul Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 549 din 26 martie 2004 a respins cererea formulată de reclamantul T.A.

ca neîntemeiată, apreciind că aceasta este fără obiect, cauza nu este licită și nici morală, iar interesul nu este nici el legitim, reprezentând o șicană a justiției printr-un abuz de drept. Tot instanța de fond a considerat cererea ca inadmisibilă și faptul că motivarea în drept nu poate fi primită. Apelul declarat de reclamantul T.A. a fost respins de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 397 din 19 octombrie 2004. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul T.A. în termen legal, motivat și timbrat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, susținând, în esență, că instanța de apel nu a respectat prevederile art. 222 alin. (2) C. proc. civ., privind dezlegarea pricinii.

În consecință, fără a-și preciza motivul de recurs prevăzut de art. 304 C. proc. civ., reclamantul solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și pe fond, admiterea acțiunii. Recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Din examinarea lucrărilor dosarului prin prisma motivului de recurs și dispozițiilor legale incidente cauzei rezultă că în mod judicios instanța de apel a apreciat actul juridic dedus judecății și probatoriile administrate, astfel că, recursul reclamantului nu poate reforma decizia atacată, care este temeinică și legală. Potrivit art. 299 C. proc. civ. deciziile pronunțate în apel pot fi atacate cu recurs pentru cel puțin unul din motivele de casare sau modificare prevăzute limitativ de art. 304 din același cod.

Așadar, pe calea recursului se poate examina legalitatea hotărârii criticate, în limita motivelor prevăzute de lege. Ori, recurentul-reclamant nu a invocat nici un motiv privind decizia pronunțată în apel, susținerile sale referitoare la nerespectarea prevederilor art. 222 alin. (2) C. proc. civ., de către instanța de apel neîncadrându-se în motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. De altfel, instanța de apel a reținut în mod corect că acțiunea reclamantului nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 112 C. proc. civ., iar apelul formulat împotriva încheierii din 22 aprilie 2004 nu se circumscrie dispozițiilor art. 281 C. proc. civ. Pentru cele ce preced, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul T.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul T.A., împotriva deciziei nr. 397 din 19 octombrie 2004 a Curții de Apel Craiova, ca nefondat. I revocabilă . Pronunțata în ședință publică, astăzi 27 septembrie 2005.