ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2216/2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2216/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1267 din 26

septembrie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în

dosarul nr. 6236/2004, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege a fost condamnat

inculpatul I.S. la 6 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen.,

coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 s-au interzis inculpatului

drepturile prevăzute de art. 64  lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani,

după executarea pedepsei principale.

În temeiul dispozițiilor art. 4 din

Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege, a mai fost condamnat

același inculpat la un an și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 33 lit. a)

– art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., urmând ca inculpatul I.S. să

execute pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în condițiile art. 65 C. pen.

Prin aceeași sentință penală, în

baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin.

(1) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 76 lit. a) C. pen., a fost

condamnat inculpatul S.V. la 6 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen.,

coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 s-au interzis inculpatului

drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani

după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-au

interzis inculpaților I.S. și S.V. drepturile prevăzute de art. 64 C. pen., pe

durata pedepsei închisorii.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a

menținut starea de arest a celor doi inculpați și în baza art. 88 C. pen., s-a

scăzut din pedeapsa aplicată acesteia durata reținerii și arestului preventiv

de la 02 septembrie 2004 la zi.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., raportat la art. 74 alin.

(1) lit. c), cu aplicarea art. 76 lit. a) C. pen., și art. 80 C. pen., a fost

condamnată inculpata M.D. la 6 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen.,

coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 s-au interzis inculpatei drepturile

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după

executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 39 alin. (2), raportat

la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., s-a contopit pedeapsa aplicată

de 6 ani închisoare cu pedeapsa ce a mai rămas de executat din pedeapsa de 2

ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1691 din 10 noiembrie 2003 a

Judecătoriei sectorului 1 București, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 313

din 05 martie 2004 a Tribunalului București, respectiv un an, 5 luni și 8 zile

închisoare și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., ca

pedeapsă complimentară stabilită în baza art. 65 C. pen.

În baza art. 71 C. pen., s-au

interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata

executării pedepsei principale.

Conform art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsa aplicată perioada de la 02 septembrie 2004 la 19 august 2005.

În temeiul dispozițiilor art. 17 din

Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii, potrivit art.

18 din aceeași lege, cu excepțiile invocate în alin. (2), a următoarelor

droguri: 0,62 gr. heroină, 6,65 grame heroină cu cofeină și 8,70 grame heroină

cu cofeină, precum și a celor 105 methadonă aflate la I.G.P.R. – D.C.J.E.O.

S-a constatat că sumele de 500.000

lei vechi și 1.700.000 lei vechi obținute de inculpații M.D. și S.V., în urma

comercializării de droguri au fost ridicate cu ocazia perchezițiilor efectuate

asupra celor doi inculpați, precum și aceea că întreaga sumă de 2.200.000 lei a

fost pusă la dispoziție de martorul denunțător W.A.K., urmând a fi restituită

acestuia.

În baza art. 109 C. proc. pen., s-a

dispus restituirea către inculpatul I.S. a sumei de 2.500.000 ROL ridicate cu

ocazia percheziției domiciliare și consemnate la C.E.C. – Agenția Victoria,

conform recipisei nr. 42.30.01/04.61.000392 din data de 15 septembrie 2004,

jurnal poziția (59005 – 046448) a sumei de 280 dolari S.U.A. și 100 Euro și

respectiv a telefonului mobil marca Nokia 8850 și cartelei SIM depuse conform

dovezilor seria B nr. 00651 și respectiv 15680 din 11 octombrie 2004 și

respectiv 17 septembrie 2004 la D.G.P.M.B. – S.C.J.E.O. ce au fost ridicate în

urma percheziției și care nu au legătură cu prezenta cauză, al cărei obiect

este limitat conform art. 317 C. proc. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 191 alin.

(2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la câte 200 RON,

reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorului din oficiu

pentru inculpații M.D. și S.V. s-a dispus a fi suportate din fondul

Ministerului Justiției.

Din analiza coroborată a întregului

material probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut sub aspectul

situației de fapt următoarele:

În datele de 26 august 2004 și 27

august 2004, numiții L.A. și K.W.A. au formulat denunțuri în care au arătat că

sunt consumatori de droguri pe care și le procură de la D. care, la rândul său,

le cumpăra de la C.

În vederea prinderii acestora,

martorul K.W.A. a pus la dispoziția organelor de poliție suma de 2.200.000 lei,

în vederea cumpărării unui gram de heroină de la persoanele ce au fost

identificate ca fiind M.D. și I.S.

Seriile bancnotelor respective au

fost consemnate într-un proces-verbal încheiat în prezența martorului asistent

N.M.

Întreaga sumă a fost încredințată

martorului denunțător K.W.A. care, sub stricta supraveghere a organelor de

poliție, s-a deplasat la locuința inculpatei M.D. din str. Popa Tatu, căreia i-a

spus că are nevoie de un gram de heroină și i-a înmânat banii înseriați.

Modul de desfășurare a operațiunii a

fost consemnat într-un proces-verbal, încheiat în prezența martorului asistent

P.I. și care a fost semnat fără obiecțiuni de către inculpata M.D.

Inculpata, împreună cu martorul

denunțător au plecat cu un taxi, ce aștepta în fața casei, în direcția Drumul

Sării.

La complexul O., martorul a fost

lăsat de către inculpată să aștepte, aceasta deplasându-se în str. Cpt. Vasile

Moanga, unde inculpata a coborât din taxi și a intrat în imobilul în care

locuia inculpatul I.S.

În locuința respectivă, inculpata

i-a cerut lui I.S. să-i vândă un gram de heroină. În aceste condiții,

inculpatul I.S. a solicitat, la rândul său, inculpatului S.V. să aducă marfa din

locul știut și să i-o dea inculpatei.

După ce a primit drogurile de la

inculpatul S.V., inculpata M.D. i-a dat acestuia contravaloarea mărfii,

respectiv 1.700.000 lei, oprindu-și pentru ea suma de 500.000 lei, drept

comision.

Având marfa asupra sa, inculpata M.D.

s-a întors la complexul O., unde o aștepta martorul K.W.A., predându-i acestuia

doza de heroină, moment în care au intervenit organele de poliție.

Asupra inculpatei s-au găsit 5

bancnote de 100.000 lei, ale căror serii corespundeau celor consemnate în

procesul-verbal încheiat anterior; martorul a predat punguța primită de la

inculpată, conținutul acesteia fiind supus unei constatări tehnico-științifice

în urma căreia a rezultat că reprezintă 0,64 grame heroină în amestec cu

cofeină.

Ulterior s-a procedat, în baza

autorizației nr. 322 din 31 august 2004 emisă de Tribunalul București, secția I

penală, la efectuarea unei percheziții domiciliare la adresa din str. Cpt. Moanga

Vasile, operațiune al cărei mod de desfășurare a fost consemnat în procesul-verbal

încheiat în prezența martorului G.N.F. și care a fost semnat fără obiecțiuni de

inculpații I.S. și S.V., aceștia declarând și în fața instanței că nu contestă

conținutul respectivului proces-verbal.

În urma percheziției, în partea de

imobil ocupată de inculpatul I.S., pe acoperișul bucătăriei, a fost găsită o

cărămidă cu orificii, iar în interiorul unui orificiu a fost găsită cantitatea

de 15.48 grame heroină și 135 comprimate methadonă, astfel cum a rezultat din

raportul de constatare tehnico-științifică nr. 283900/2 din 02 septembrie 2004.

Referitor la aceste droguri,

inculpatul I.S. a declarat, atât la urmărirea penală cât și în fața instanței,

că îi aparțin și că erau destinate consumului propriu, comprimatele de

methadonă intenționând să le folosească pentru a se lăsa de heroină, fără a

urma însă un tratament de dezintoxicare sub supraveghere medicală.

În urma percheziției corporale,

asupra inculpatului S.V. s-a găsit suma de 1.700.000 lei provenind din vânzarea

unui gram de heroină către inculpata M.D., aspect recunoscut de către inculpat

și confirmat de împrejurarea că seriile bancnotelor corespundeau cu cele

menționate în procesul-verbal.

La individualizarea pedepselor ce au

fost aplicate inculpaților, instanța a ținut cont de criteriile generale

prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv de dispozițiile părții generale a

Codului penal, limitele pedepsei fixate în lege pentru infracțiunea săvârșită,

gradul de pericol social al faptei, persoana inculpaților, împrejurările ce

atenuează sau agravează răspunderea penală.

A avut astfel în vedere modul în

care s-au realizat concret acțiunile ce constituie elementul obiectiv al

infracțiunilor comise și împrejurările ce le particularizează, caracterul și

importanța obiectului pus în pericol prin săvârșirea faptei, forma și gradul

vinovăției.

Totodată, a reținut și periculozitatea

fiecăruia dintre cei trei inculpați, astfel cum a rezultat în baza datelor

referitoare la vârsta, capacitatea lor psihofizică, nivelul cultural,

antecedența, conduita după săvârșirea faptei, dozând reacțiunea represivă în

funcție de aptitudinea inculpaților de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Ca atare, în considerarea conduitei

bune pe care inculpatul S.V. a avut-o înainte de săvârșirea infracțiunii și a

atitudinii sale procesuale, în condițiile în care a avut o comportare sinceră

în cursul procesului penal, instanța a apreciat că îndreptarea acestuia este

posibilă cu ajutorul unei pedepse mai reduse, împrejurările enunțate dovedind o

stare de periculozitate mai redusă și un început de a se încadra în viața

corectă, de natură a justifica reținerea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit.

a) și c) C. pen.

Și în privința inculpatei M.D., care

a recunoscut comiterea faptei, înlesnind aflarea adevărului și chiar

descoperirea și arestarea celorlalți inculpați, instanța a aplicat dispozițiile

art. 74 lit. a) C. pen., având în vedere totodată dispozițiile art. 76 și art. 80

C. pen.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel inculpații M.D., I.S. și S.V., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Apelanții inculpați I.S. și S.V. au

criticat sentința sub aspectul individualizării pedepselor aplicate, considerând

cuantumurile la care s-a orientat instanța prea severe, putându-se face și

aplicarea dispozițiilor art. 74 – art. 76 C. pen., prin reținerea de

circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților.

În ce privește pe inculpata M.D.,

aceasta susține că nu este autoarea infracțiunii de trafic de droguri, ea fiind

consumatoare de droguri, motiv pentru care a cumpărat drogurile. A solicitat,

în principal, achitarea în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a),

raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. În subsidiar, a susținut că

pedeapsa aplicată poate fi reindividualizată, prin reducerea cuantumului, având

în vedere poziția procesuală sinceră și cooperarea cu organele judiciare care a

avut drept rezultat identificarea și arestarea celorlalți inculpați.

Prin decizia penală nr. 996 din 14

decembrie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală, s-au admis

apelurile declarate de inculpații M.D., I.S. și S.V., împotriva sentinței

penale nr. 1267 din 26 septembrie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția

a II-a penală, în dosarul nr. 6236/2004.

S-a desființat în parte sentința

penală apelată și rejudecând în fond:

S-a constatat că restul de pedeapsă

ce a mai rămas de executat din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatei

M.D. prin sentința penală nr. 1691/2003 a Judecătoriei sectorului 1 București

este de 8 luni și o zi închisoare, pe care îl contopește, conform art. 39 alin.

(2) C. pen., cu pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată în cauză, în final,

inculpata urmând să execute o pedeapsă de 6 ani închisoare.

S-a anulat mandatul de executare a

pedepsei închisorii nr. 3808/2004 al Judecătoriei sectorului 1 București emis

în baza sentinței penale nr. 1691/2003 al aceleiași instanțe.

În baza art. 71 C. pen., s-au

interzis inculpaților M.D., I.S. și S.V. drepturile prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

S-au menținut celelalte dispoziții

ale sentinței precum și starea de arest a inculpaților I.S. și S.V. și s-a dedus

prevenția acestora de la 2 septembrie 2004 la zi.

Împotriva ambelor hotărâri, în

termen legal, au declarat recurs inculpații S.V. și M.D., criticându-le pentru

nelegalitate și netemeinicie. Primul inculpat a criticat hotărârile sub

aspectul individualizării judiciare necorespunzătoare a pedepsei aplicate,

considerată prea aspră în raport cu circumstanțele sale personale, respectiv

poziția sinceră pe întreg parcursul procesului penal, conduita bună înainte de

săvârșirea faptei, precum și față de contribuția redusă la săvârșirea faptei.

În ceea ce o privește pe inculpata M.D., apărătorul din oficiu al acesteia a

reiterat motivele de apel.

Examinând decizia recurată prin

prisma cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.,

Curtea constată următoarele:

inculpatului S.V., acesta este întemeiat și urmează a fi admis, avându-se în

vedere împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, participarea efectivă a

inculpatului la săvârșirea faptei, constând doar în remiterea drogurilor ce-i

aparțineau inculpatului I.S. și care erau ascunse în zona locuinței acestuia, sinceritatea

de care a dat dovadă, precum și celelalte date ce caracterizează persoana

inculpatului, respectiv conduita bună avută înainte de săvârșirea faptei și

vârsta acestuia (cca. 20 ani), ce permite reintegrarea socială a acestuia. În

raport de aceste circumstanțe reale și personale, Curtea apreciază că

instanțele de fond și apel nu au făcut o justă individualizare a pedepselor

aplicând același cuantum, de 6 ani închisoare, atât inculpatului S.V.,

necunoscut cu antecedente penale și cu o contribuție redusă la săvârșirea

faptelor, cât și inculpaților I.S. și M.D., ambii cunoscuți cu antecedente

penale (ultima aflându-se chiar în stare de recidivă postcondamantorie), astfel

că va da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante reținute în sarcina

inculpatului, cu consecința reducerii pedepsei aplicate de la 6 ani la 4 ani și

6 luni închisoare, conform dispozițiilor art. 76 alin. (1) lit. a) din același

cod.

susținerile acesteia în sensul că nu este traficant ci doar consumator de

droguri, nu pot fi reținute, avându-se în vedere materialul probator

administrat în cauză din care reiese că și-a păstrat suma de 500 000 lei drept

comision și că a mai efectuat și alte acte de cumpărare de la inculpatul I.S.

Pe de altă parte, solicitarea de a i se reduce pedeapsa aplicată, de 6 ani

închisoare, este nefondată, instanța de fond dând dovadă de clemență atunci

când a coborât pedeapsa sub minimul special, deși aceasta nu era obligatorie,

în condițiile existenței unui concurs între circumstanțele atenuante și starea

de recidivă.

Pentru toate aceste considerente,

având în vedere și faptul că nu există alte motive de casare care să fie luate

în considerare din oficiu, conform dispozițiilor art. 385

9

alin. (3)

C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C.

proc. pen., va admite recursul declarat de inculpatul S.V. sub aspectul

individualizării pedepsei, modificând hotărârile pronunțate în sensul

dispozitivului prezentei decizii iar în baza art. 385

15

pct. 1 lit.

b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata M.D.

Conform dispozițiilor art. 385

16

alin. (2) C. proc. pen., se va computa durata arestării preventive, la zi în

ceea ce îl privește pe inculpatul S.V., iar în baza art. 192 alin. (3) din

același cod, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Totodată, inculpata M.D., al cărei

în recurs a fost respins, va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat în

baza art. 192 alin. (2) din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpatul S.V. împotriva deciziei penale nr. 996 din 14 decembrie 2005 a

Curții de Apel București, secția I penală.

Casează decizia penală

sus-menționată și sentința penală nr. 1267 din 26 septembrie 2005 a

Tribunalului București, secția a II-a penală, numai cu privire la

individualizarea pedepsei aplicate inculpatului S.V.

Reduce pedeapsa aplicată

inculpatului S.V., pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000, cu aplicarea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. a) și c)

și art. 76 lit. a) C. pen., de la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., la 4 ani și 6 luni

închisoare și 2 ani interzicerea acelorași drepturi.

Menține restul dispozițiilor

hotărârilor.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 2 septembrie 2004 la 5 aprilie

2006.

Onorariul în sumă de 100 RON, pentru

apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpata M.D. împotriva aceleiași decizii penale.

Obligă recurenta inculpată M.D., la

plata sumei de 220 RON, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru

apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5

aprilie 2006.