ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5507/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 490 din 12 aprilie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, conform art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârșite de G.P. zis P. din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și 2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., și art. 16 din Legea nr. 143/2000, a fost condamnat inculpatul la 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Conform art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiționată cu privire la restul de pedeapsă de 347 zile, rămas de executat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 16/2002 a Tribunalului București, secția a II-a penală, și a contopit acest rest de pedeapsă cu pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin prezenta, astfel încât inculpatul are de executat pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. Conform art. 35 C. pen., i-au fost interzise inculpatului pe o perioadă de 2 ani exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. Conform art. 350 alin. (1) C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. Conform art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive, de la 19 aprilie 2004 la zi.

Conform art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, de 400.000 lei, avansat din fondul Ministerului Justiției. S-a reținut, în fapt, că în data de 16 aprilie 2004, numitul B.G. a formulat un denunț cu privire la faptul că este consumator de heroină și își procură drogurile de la un anume P., arătând că este de acord să participe la acțiunea organizată de către poliție. Ulterior, la data de 19 aprilie 2004, denunțătorul a pus la dispoziție suma de 1.650.000 lei compusă din bancnote de câte 100.000 lei și 7 bancnote de câte 50.000 lei, seriile fiind consemnate într-un proces-verbal.

Denunțătorul împreună cu un lucrător de la B.S.I.J. – Batalionul 5 Special s-au deplasat în zona străzii Zăbrăuți, unde denunțătorul s-a întâlnit cu numitul P., căruia i-a spus că dorește să cumpere 7 doze de heroină. Numitul P. a plecat și s-a întors după circa 5 minute la autoturismul condus de către jandarmi, unde îl aștepta denunțătorul și i-a dat acestuia dozele de heroină primind în schimb suma de 1.750.000 lei, moment în care au intervenit organele jandarmeriei. Cu ocazia verificărilor s-a constatat că numitul P. se numește G.P., iar la percheziția corporală, asupra acestuia s-au găsit bancnotele ale căror serii corespundeau cu cele menționate în procesul verbal. Cele 7 doze au căzut pe jos în momentul intervenției forțelor de ordine, iar potrivit raportului de constatare tehnico-științifică, aceste doze conțineau o substanță pulverulentă de culoare bej reprezentând 0,35 gr.

de heroină în amestec cu cofeină. Inculpatul a recunoscut constant săvârșirea faptei. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul pedepsei aplicate pe care o consideră prea aspră în raport de circumstanțele sale personale. Instanța de apel a respins, ca nefondat, apelul inculpatului apreciind critica invocată de acesta, ca neîntemeiată, avându-se în vedere limita minimă specială prevăzută de lege, de 10 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc reținută în sarcina sa, starea de recidivă în care se afla inculpatul la momentul la care a săvârșit fapta și împrejurarea că s-au reținut deja în favoarea inculpatului dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de inculpat care a criticat-o pentru netemeinicie, reiterând motivele din apel și anume greșita individualizare a pedepsei în raport cu circumstanțele reale dar și cele personale și a solicitat reducerea pedepsei pe care o consideră exagerată. Recursul nu este întemeiat. La stabilirea și aplicarea pedepsei instanțele au avut în vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și au dat semnificația cuvenită atât gradului de pericol social concret al infracțiunii săvârșite de inculpat, trafic de droguri de mare risc cât și circumstanțelor reale și personale ale inculpatului, vârsta acestuia, atitudinea sinceră și cooperantă din timpul procesului penal, fiind reținute în favoarea inculpatului dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 dar și starea sa de recidivă postexecutorie.

Ca urmare, pedeapsa principală de 6 ani închisoare, orientată spre minimul special prevăzut de lege în condițiile aplicării art. 16 din Legea nr. 143/2000 satisfac scopul sancțiunii penale astfel cum a fost stabilit de legiuitor în art. 52 C. pen., așa încât o redozare, în sensul reducerii cuantumul acestei pedepse nu se justifică. Pentru considerentele arătate și având în vedere că analizând și din oficiu hotărârile pronunțate în limitele prevăzute de art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată motive care să impună casarea acestora, Înalta Curte urmează să respingă recursul declarat de inculpat, ca nefondat, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Conform art. 88 C. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive la zi.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.P. împotriva deciziei penale nr. 411 din 30 mai 2005 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 19 aprilie 2004, la 29 septembrie 2005. Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 220 RON (2.200.000 lei) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 RON (1.000.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 septembrie 2005 .