ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6702/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6702/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursurilor de față:
Examinând lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin sentința penală nr. 180/ F din 8
februarie 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza art.
211 alin. (2
1
) lit. a), b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.
a) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.F.G., la 15 ani închisoare și 3 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în
condițiile art. 65 C. pen.
Conform art. 61 C. pen., s-a revocat
liberarea din executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin
sentința penală nr. 1081 din 12 octombrie 2000 a Judecătoriei sectorului 2
București, definitivă prin decizia penală nr. 483 din 30 mai 2001 a Curții de
Apel București și s-a contopit restul neexecutat de 415 zile în pedeapsa
prezentă, urmând să execute 15 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în condițiile art. 65 C. pen.
- în baza art. 211 alin. (2
1
) lit.
a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat
același inculpat la câte 12 ani închisoare (4 fapte).
- în baza art. 208 alin. (l) – art. 209 alin.
(l) lit. a) și i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost
condamnat același inculpat la 7 ani închisoare.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.
pen., s-a dispus ca inculpatul să execute 15 ani închisoare și 3 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în
condițiile art. 65 C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 C. pen.
S-a constatat că inculpatul este arestat în
altă cauză.
- în baza art. 211 alin. (2
1
) lit.
a), b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat
inculpatul M.P., la 15 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în condițiile art. 65 C. pen.
- în baza art. 211 alin. (2
1
) lit.
a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat
același inculpat la câte 12 ani închisoare (4 fapte).
- în baza art. 208 alin. (l) – art. 209 alin.
(l) lit. a) și i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost
condamnat același inculpat la 7 ani închisoare.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.
pen., s-a dispus ca inculpatul să execute 15 ani închisoare și 3 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în
condițiile art. 65 C. pen.
S-a constatat că inculpatul este arestat în
altă cauză.
- în baza art. 211 alin. (2
1
) lit.
a), b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 74 și 76 lit. b) C. pen., a fost
condamnată inculpata M.M., la 5 ani închisoare.
- în baza art. 211 alin. (2
1
) lit.
a) și c) C. pen., a condamnat aceeași inculpată la câte 5 ani închisoare (4
fapte).
- în baza art. 208 alin. (l) – art. 209 alin.
(l) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 – art. 76 lit. b) C. pen., a fost
condamnată aceeași inculpată la 2 ani închisoare.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.
pen., s-a dispus ca inculpata să execute 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 C. pen.
S-a luat act că părțile vătămate W.X. și Z.X.J.
nu s-au constituit părți civile.
- în baza art. 118 lit. d) C. pen., a fost
obligat fiecare inculpat cu titlu de confiscare în folosul statului a sumei de
12 milioane ROL.
S-a luat act că partea vătămată T.D.M. nu s-a
constituit parte civilă.
- în baza art. 118 lit. d) C. pen., a fost
obligat fiecare inculpat cu titlu de confiscare în folosul statului a sumei de
17 milioane ROL.
S-a luat act că partea vătămată N.Q.H. nu s-a
constituit parte civilă.
- în baza art. 118 lit. d) C. pen., a fost
obligat fiecare inculpat cu titlu de confiscare în folosul statului a sumei de
100 milioane ROL.
S-a constatat recuperat parțial prejudiciul
părților civile G.M. și L.Y. și au fost obligați inculpații în solidar la 140
milioane ROL cu titlu de despăgubiri civile către aceste părți civile.
Au fost obligați inculpații la contravaloarea
în lei la data plății a sumei de 5.500 dolari S.U.A. către părțile civile Z.X. și
Z.Z.J.
S-a constatat recuperat parțial prejudiciul
părții civile J.Z.J. și au fost obligați inculpații în solidar la 100 mii. ROL
despăgubiri civile către aceste părți civile.
- în baza art. 191 C. proc. civ., au fost
obligați inculpații P.F.G. și M.P. la câte 3 milioane ROL cheltuieli judiciare
către stat, din care câte 800.000 ROL onorariul avocat din oficiu s-au avansat
din fondul Ministerului Justiției.
A fost obligată inculpata M.M. la 2 mii. ROL
cheltuieli judiciare către stat, din care 400.000 ROL onorariul avocat din
oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, prima
instanță a reținut că în perioada 31 mai - 30 august 2003, inculpații au
pătruns prin efracție în locuințele părților vătămate, cetățeni de origine
asiatică, pe care îi
selectau din trafic, îi urmăreau până la
adresele de domiciliu, le verificau programul pentru a se asigura că locuiesc
la adresele respective, intrau în locuințele acestora și deposedau părțile
vătămate de bunuri și bani, prin violență, în cazul victimelor găsite în
locuințe.
Împotriva hotărârii instanței de fond au
declarat apel inculpații, criticând-o cu privire la pedepsele aplicate, iar
prin Decizia penală nr. 330/ A din 20 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția
a II a penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-au respins, ca
nefondate, apelurile declarate de inculpații M.P., P.F.G. și M.M.
Au fost obligați inculpații M.P. și P.F.G. la
câte 100 lei RON cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpata M.M. la 200
lei RON cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei RON onorariul avocat
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
În considerentele deciziei, Curtea de Apel a
reținut că pedepsele aplicate inculpaților au fost corect individualizate în
raport de pericolul social deosebit al infracțiunilor săvârșite și de starea de
recidivă a inculpaților, de perseverența infracțională a acestora.
Împotriva deciziei instanței de apel au
declarat recurs inculpații, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice,
atât pe latură civilă, cât și pe latură penală, fiind invocate cazurile de
casare prevăzute de art. 385
9
pct. 9, 14, 18 și 21 C. proc. pen.
În recursul său, inculpatul M.P. a arătat că
situația de fapt și vinovăția sa nu au fost corect stabilite; pedeapsa aplicată
este exagerată; probele administrate pe latură civilă au fost superficiale,
astfel încât prejudiciul stabilit nu este real; instanța de apel nu a răspuns
la motivele invocate cu privire la modul de soluționare a laturei civile,
considerând că se impune casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare la
instanșa de fond.
Recurentul inculpat P.F.G. a criticat
hotărârea instanței de apel cu privire la pedeapsa aplicată, solicitând
redozarea acesteia, precum și cu privire la modul de soluționare a laturei
civile a cauzei, considerând că cercetarea judecătorească pe aceste aspect a
fost superficială.
Recurenta inculpată M.M. a arătat că instanța
de apel a omis să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate, limitându-se
doar la critica privind redozarea pedepselor, nu s-a pronunțat cu privire la
latura civilă a cauzei, părțile civile nu au fost legal citate, iar
pedeapsa aplicată este exagerată, solicitând
admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Examinând hotărârea atacată în raport cu
motivele invocate, Înalta Curte constată că recursurile declarate de inculpați
sunt fondate numai cu privire la latura civilă a cauzei.
În ce privește motivele invocate cu privire
la stabilirea situației de fapt, a vinovăției inculpaților și cu privire la
pedepsele aplicate, instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală și
temeinică.
Din probele administrate în cauză rezultă
fără dubiu că inculpații, în urma unei înțelegeri prealabile, în perioada 31
mai - 30 august 2003 au pătruns prin efracție în locuințele unor cetățeni
chinezi pe care, prin violență i-au deposedat de bunuri și bani.
Inculpații selectau părțile vătămate din
trafic, le urmăreau până la adresele de domiciliu, se asigurau că locuiesc la
adresele respective și intrau în locuințele acestora, deposedându-le de bunuri
și bani.
Astfel, la data de 31 mai 2003, inculpații au
pătruns prin efracție în locuința părții vătămate W.X., unde inculpatul M.P.
i-a pus victimei o pernă pe cap și a amenințat-o cu un cuțit pentru a spune
unde ține banii, în timp ce inculpatul P.F.G. căuta bunuri prin cameră, iar
inculpatul M.M. asigura paza.
La data de 21 iunie 2003 inculpații au
pătruns prin efracție în locuința părții vătămate T.D.M., i-au legal mâinile la
spate, i-au pus o pernă pe față și i-au sustras bunuri în valoare de 52 mii. ROL.
În același mod au procedat cu partea vătămată N.Q.H. pe care inculpații au
surprins-o în somn, au amenințat-o și au sustras din locuință bunuri în valoare
de 300 mii. ROL.
La data de 30 iulie 2003 inculpații au
pătruns în locuința părții vătămate G.M., care se afla în casă împreună cu
soția sa, au fost legați, amenințați și deposedați de bunuri și bani; la data
de 2 august 2003, orele 5,30 dimineața, partea vătămată Z.X., se pregătea să
meargă la serviciu împreună cu soția, iar în momentul în care au deschis ușa
apartamentului, inculpații, aflați la ușă, i-au împins înapoi în casă, i-au
imobilizat și le-au sustras bunuri și bani în valoare de 5.500 dolari S.U.A.
La data de 30 august 2003, inculpații au
pătruns prin efracție în locuința părții vătămate J.J. care nu se afla acasă,
de unde au sustras bunuri și bani în valoare de 100 mii ROL.
Inculpații au recunoscut săvârșirea
infracțiunilor, după ce au fost recunoscuți de părțile vătămate, iar față de
pericolul social deosebit al
infracțiunilor și persoana inculpaților P.F.G.
și M.P. aflați în stare de recidivă, pedepsele aplicate sunt just
individualizate.
În ce privește motivele de recurs vizând
latura civilă a cauzei, Înalta Curte constată că, împotriva sentinței instanței
de fond au declarat apel inculpații P.F.G., M.P. și M.M., motivele invocate de
aceștia fiind prezentate pe larg atât în memoriile scrise depuse la dosar cât
și în încheierea de dezateri cu ocazia judecării apelurilor.
Din expunerea motivelor de apel invocate de
inculpatul M.P. rezultă că acesta a criticat hotărârea instanței de fond atât
sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, cât și cu privire la latura
civilă a cauzei, apreciind că există unele discrepanțe între declarațiile
părților vătămate care s-au constituit și părți civile și declarațiile
inculpatului, că părțile civile nu au făcut dovada existenței și deținerii
sumelor de bani și a bunurilor menționate în declarații, că instanța nu a dat
dovadă de rol activ în soluționarea laturei civile a cauzei, solicitând
respingerea acțiunii civile ca nefiind dovedită. în cauză nu au fost
administrate probe ci doar o simplă declarație a părților vătămate, instanța de
fond dispunând în mod inechitabil confiscarea sumelor de bani care nu au fost
recuperate.
Deși motivele de apel au fost prezentate oral
cu ocazia judecării cauzei, instanța de apel a luat în examinare doar motivele
vizând redozarea pedepselor, omițând să se pronunțe cu privire la motivele de
apel pe latură civilă invocate de inculpatul M.P.
Neluând în examinare motivele de apel
invocate de inculpatul M.P. Petru cu privire la latura civilă, instanța de apel
a pronunțat o hotărâre nelegală.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 385
15
pct. 2 lit. c) C. proc. pen., se vor admite recursurile declarate de inculpați
împotriva deciziei instanței de apel, pe care o va casa numai cu privire la
latura civilă și va trimite cauza spre rejudecare sub acest aspect la Curtea de
Apel București, secția a II a penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Cu ocazia rejudecării, instanța va analiza
toate motivele invocate de inculpați cu privire la soluționarea laturei civile
a cauzei.
Se vor menține restul dispozițiilor deciziei.
Se va dispune plata din fondul Ministerului
Justiției a onorariului apărătorului din oficiu pentru recurentul inculpat P.F.G.,
iar cheltuielile de judecată rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpații M.M.,
M.P. și P.F.G., împotriva deciziei penale nr. 330/ A din 20 aprilie 2006 a
Curții de Apel București, secția a II a penală și pentru cauze cu minori și de familie,
pe care o casează numai cu privire la latura civilă și trimite cauza spre
rejudecare sub acest aspect la Curtea de Apel București, secția a II a penală
și pentru cauze cu minori și de familie.
Menține restul dispozițiilor deciziei.
Dispune plata din fondul Ministerului
Justiției a sumei de 100 lei onorariul de avocat pentru apărătorul din oficiu
Benga Ana, desemnat pentru inculpatul P.F.G.
Cheltuielile de judecată rămân în sarcina
statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15
noiembrie 2006.