ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6618/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 4 aprilie 2003,

reclamantul A.C. a chemat în judecată Primăria Craiova, pentru ca prin

hotărârea ce se va pronunța în cauză instanța de judecată să dispună anularea

dispoziției nr. 4392 din 6 martie 2003 emisă de Primarul municipiului Craiova.

În motivarea contestației

reclamantul a arătat că în mod greșit a fost respinsă cererea sa privind

restituirea în natură a terenului în suprafață de 669mp situat în Craiova, în

raport de împrejurarea că terenul menționat este liber de construcții.

Consiliul local Craiova, prin

întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că

dispoziția atacată este legală, neafectată de nici o cauză de nulitate.

În cauză a fost efectuată o

expertiză tehnică având ca obiect identificarea terenului și stabilirea

posibilității restituirii în natură a acestuia.

Prin sentința nr. 1 din 13 ianuarie

2004, Tribunalul Dolj, secția civilă, a admis în parte acțiunea, a anulat

dispoziția atacată și a dispus restituirea în natură a suprafeței de 400 mp, precum

și acordarea de măsuri reparatorii, pentru suprafața de 269 mp, până la

valoarea de 1.668.876/mp.

Împotriva hotărârii primei instanțe

au declarat apel reclamantul A.C., pârâta Primăria municipiului Craiova și

pârâtul Consiliul local Craiova.

Curtea de Apel Craiova, secția

civilă, prin decizia nr. 3005 din 21 septembrie 2004, a respins apelurile

declarate de reclamantul A.C. și pârâta Primăria municipiului Craiova, prin

Primar.

Împotriva acestei din urmă hotărâri

au declarat recurs reclamantul A.C. și pârâtul Consiliul local Craiova,

criticile privind greșita aplicare a legii.

Examinând hotărârea atacată în

raport de dispozițiile art. 304 pct. 5 raportat la art. 299 C. proc. civ., se

constată următoarele:

Potrivit art. 299 C. proc. civ.,

constituie obiect al recursului, între altele, hotărârile date în apel.

Din economia textului menționat

rezultă că formează obiect exclusiv al controlului judiciar în recurs

hotărârile determinate de art. 299 C. proc. civ. pentru cel puțin unul din

motivele de nelegalitate invocate în termenul prevăzut de legea procesuală

civilă.

Or, în cauză instanța de apel, deși

investită cu trei apeluri, respectiv al reclamantului A.C., pârâta municipiului

Craiova și pârâtul Consiliul local Craiova, s-a pronunțat numai asupra căii de

atac exercitate de reclamant și pârâta Primăria municipiului Craiova.

În raport de considerentele ce

preced, instanța de recurs nu poate exercita controlul judiciar al deciziei

pronunțate în apel, în recursul declarat de Consiliul local Craiova, atâta timp

cât apelul acestei părți nu a fost soluționat de instanță.

Ca atare, hotărârea atacată fiind

supusă cazului de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., Curtea va

admite recursul declarat de pârâtul Consiliul local Craiova și va casa

hotărârea atacată.

În vederea unei judecăți unitare și

pentru a nu priva părțile de o cale de atac, Curtea va admite și recursul

declarat de reclamant, va casa decizia atacată și va trimite cauza aceleași

instanțe în vederea judecării apelurilor declarate de părțile menționate

împotriva hotărârii primei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de A.C. împotriva

deciziei civile nr. 3005 din 21 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova.

Casează decizia recurată și trimite

cauza spre rejudecarea apelurilor la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 9 septembrie 2005.