ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.09.2005

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4316/2005

HOTĂRÂRE
28.09.2005
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4316/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 18 februarie 2003,

reclamanta R.N.P. R. – D.S. Târgu Jiu, fostă D.S. Gorj a chemat-o în judecată

pe pârâta S.N.P. P. București, sucursala P. Târgu Jiu, solicitând instanței ca

prin hotărârea ce se va pronunța aceasta să fie obligată să refacă vegetația

forestieră și să o predea la încheierea stării de masiv aptă pentru a fi

condusă până la vârsta exploatării economice și tehnice pentru o suprafață de

46,2 ha.

Prin sentința comercială nr. 12 din

14 aprilie 2004, Judecătoria Târgu Cărbunești a admis excepția prematurității

și, în consecință, a respins ca inadmisibile excepția prescripției dreptului la

acțiune și excepția lipsei calității procesuale pasive, precum și acțiunea, ca

prematur introdusă.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut că în cauză au fost încălcate dispozițiile art. 720

1

concilierii directe și, în aceste condiții, excepțiile, cea a prescripției

dreptului la acțiune și a lipsei calității procesuale pasive nu puteau fi

analizate decât în contextul unei acțiuni formulate cu respectarea procedurii

prealabile a concilierii.

Prin decizia nr. 392 din 18

octombrie 2004, Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a admis apelul

declarat de reclamantă împotriva sentinței mai sus menționate, pe care a

anulat-o și a fixat termen pentru evocarea fondului la data de 15 noiembrie

2004.

În motivarea acestei soluții,

instanța de apel a reținut că obiectul acțiunii, așa cum a fost formulat de

reclamantă și care nu a fost modificat pe tot parcursul procesului nu este unul

evaluabil în bani și, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 720

1

al cărui obiect îl constituie o veritabilă „obligație de a face”, ca fiind

prematur introdusă, pe cale de excepție, fără a fi cercetată cauza pe fond.

Împotriva deciziei curții de apel a

declarat recurs pârâta, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și

susținând că în mod greșit instanța de apel a reținut că obiectul acțiunii

reclamantei nu este evaluabil în bani și, ca atare, nu ar fi aplicabile

dispozițiile art. 720

1

constituie refacerea vegetației forestiere și nu se poate spune că această

lucrare nu poate fi evaluabilă în bani, costul lucrării putând fi calculat fără

discuție de către reclamantă, pe baza unor devize de antecalculație, mai ales

că există o serie de ordine ale ministerului de resort care stabilesc modul de

calcul.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea acțiunii

introductive, care nu a fost modificată, rezultă că obiectul acesteia îl

constituie obligarea pârâtei la refacerea vegetației forestiere și predarea la

încheierea stării de masiv, aptă pentru a fi condusă până la vârsta exploatării

economice și tehnice, deci, într-adevăr, o veritabilă obligație de a face,

împrejurare în care, neaflându-ne în prezența unei acțiuni evaluabile în bani,

în mod corect instanța de apel a reținut că în cauză nu sunt incidente

dispozițiile art. 720

1

prealabilă introducerii acțiunii, încercarea din partea reclamantei de

soluționare a litigiului pe calea concilierii directe.

Prin urmare, tot corect a reținut și

că instanța de fond a procedat greșit soluționând cauza pe cale de excepție,

prin respingerea acțiunii cu motivarea că acțiunea a fost prematur introdusă,

fără a mai cerceta cauza pe fond.

Astfel fiind, față de cele mai sus

arătate, urmează ca recursul pârâtei să fie respins ca nefondat și va fi

menținută ca fiind legală hotărârea pronunțată de curtea de apel, prin care,

drept consecință a admiterii apelului reclamantei, a fost casată sentința

pronunțată de instanța de fond și s-a fixat termen pentru evocarea fondului.

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâta S.N.P. P. SA, sucursala P. Târgu Jiu, împotriva deciziei nr.

392 din 18 octombrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 28 septembrie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-09-23
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5289/2004
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul B.M. a chemat în judecată pe pârâta F. Gorj, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea ace
ÎCCJ 2006-09-11
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6860/2006
Asupra recursului civil de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 717 din 3 iunie 2004, la Tribunalul Gorj, reclamanții N.M., C.G., C.C., C.D., C.V. și C.P., în calitate de moșteni
ÎCCJ 2005-03-28
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2007/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 2 septembrie 2003, la Judecătoria Târgu Jiu, trimisă prin declinare de competență, la Curtea de Apel Craiova, reclamanta Dir
ÎCCJ 2004-10-26
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5857/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația înregistrată sub nr. 2996 din 30 iulie 2002 pe rolul Tribunalului Gorj, reclamanta D.G.A. a solicitat anularea deciziei nr. 2 din 2 iulie
ÎCCJ 2004-06-10
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4463/2004
parțială a proprietății, situație în care aceasta are doar o aplicabilitate restrânsă, limitată la cele 10 ha de pădure pe care dispune a fi restituite, astfel că pentru suprafețele ce exced acesteia sunt aplicabile prevederile art. 6 alin.
Sursă