ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 421/2006

Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca, reclamanta SC R.P.B.S.A. SNC în contradictoriu cu pârâții R.I. și R.M., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că între reclamantă și pârâți a intervenit la data de 21 martie 1993 contractul de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul teren în suprafață de 1000 m.p., să se constate că obiectul contractului se identifică cu terenul înscris în C.F. în suprafață totală de 2962 m.p. proprietari tabulari fiind pârâții; să se dezmembreze terenul, potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză; să fie obligați pârâții să încheie act autentic de vânzare-cumpărare pentru suprafața de teren de 1000 m.p., astfel cum a fost delimitată de expert; să se constate că pe teren există un edificiu construit de reclamantă; să se dispună înscrierea în C.F.

a dreptului de proprietate al reclamantei asupra terenului și a construcției existente pe teren, cu cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că a încheiat cu pârâții înscrisul sub semnătură privată intitulat „contract de vânzare-cumpărare” având ca obiect terenul descris în petit, urmând ca după ce aceștia vor deveni proprietari tabulari ai terenului, să încheie contractul în formă autentică. Pe acest teren, susține reclamanta, cu acordul pârâților a edificat un atelier de întreținere și reparație. A mai susținut reclamanta că părțile au stabilit de comun acord valoarea terenului, valoare ce constituie aport social al asociatului R.I. la capitalul social al SC R.P.B.S.A.

SNC, urmând ca după definitivarea formelor de validitate și publicitate aceasta să reprezinte cota de 20 % deținută de asociatul R.I. în societate, cu consecința transmiterii terenului în proprietatea societății comerciale. Prin sentința civilă nr. 1921 din 9 februarie 2005, Judecătoria Cluj Napoca a respins acțiunea, reclamanta fiind obligată la 7.600.000 lei cheltuieli de judecată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SC R.P.B.S.A. SNC și prin încheierea nr. 552 din 16 mai 2005, Tribunalul Cluj, secția civilă a declinat competența de soluționare a recursului în favoarea Tribunalului Comercial Cluj. S-a reținut în considerentele încheierii că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 44 din Legea nr. 304/2004 privind competența tribunalelor comerciale, dispozițiile art. 4 și art. 56 C. com.

S-a stabilit astfel natura comercială a litigiului, competența de soluționare revenind Tribunalului Comercial Cluj. Ca urmare a declinării competenței, Tribunalul Comercial Cluj, prin încheierea din 4 iulie 2005 a recalificat calea de atac, stabilind că aceasta este apelul, iar prin decizia nr. 181 din 4 iulie 2005, aceeași instanță a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea Curții de Apel Cluj, făcând aplicarea dispozițiilor art. 3, 137, 158 și 159 C. proc. civ. Curtea de Apel Cluj, secția comercială și contencios administrativ, prin decizia nr. 243 din 5 octombrie 2005, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului c omercial Cluj, constatând că la data investirii sale au intervenit noile dispoziții de modificare a Codului de procedură civilă reglementate prin Legea nr. 219/2005 și, în consecință, potrivit acestor noi reglementări, competența de soluționare a litigiului revine Tribunalului c omercial Cluj.

Ca urmare a declinării competenței, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului c omercial Cluj sub nr. 1810/2005. Prin încheierea din 28 noiembrie 2005, Tribunalul c omercial Cluj a scos cauza de pe rol și a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență. S-a reținut prin încheierea astfel pronunțată că exista deja un conflict negativ de competență întrucât Tribunalul c omercial Cluj a fost primul care și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Cluj care, la rândul său, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Comercial Cluj pronunțând o decizie cu număr în acest sens, cauza nefiind trimisă pe cale administrativă așa cum prevăd dispozițiile art. II alin. (4) din Legea nr. 219/2005.

Înalta Curte va stabilit competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului c omercial Cluj, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 20 C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe s-au declarat necompetente de a judeca aceeași pricină. În speță nu se pune problema calificării naturii juridice a litigiului sau a căii de atac, acestea fiind în mod corect stabilite de instanțe în mod succesiv. Modificările Codului de procedură civilă aduse prin adoptarea Legii nr. 219/2005 ce au reglementat și normele privind competența instanțelor, au creat în aparență conflicte de competență care, deși se subscriu definițiilor specifice acestor incidente procedurale, în realitate sunt caracteristice normelor imperative, în aplicarea cărora au determinat instanțele să se dezinvestească rând pe rând.

Astfel, în mod corect Curtea de Apel Cluj investită cu soluționarea apelului declarat de reclamantă și-a constatat propria necompetență având în vedere data la care a fost investită în raport de modificările Codului de procedură civilă imediat intervenită, respectiv dispozițiile art. 282 C. proc. civ., raportat la art. 2 pct. 2 C. proc. civ. Împrejurarea că această instanță a pronunțat o decizie cu număr și nu a trimis cauza pe cale administrativă potrivit dispozițiilor art. II pct. 4 din Legea nr. 219/2005 nu a fost de natură a crea un conflict negativ de competență, întrucât legea nou intervenită obligă instanța necompetentă la dezinvestire având în vedere că normele privind competența sunt imperative.

Potrivit dispozițiilor art. II pct. 1 din Legea nr. 219/2005 procesele în curs de judecată în primă instanță la data schimbării competențelor instanțelor legal investite, precum și căile de atac se judecă de instanțele competente potrivit legii. Ori, conform dispozițiilor art. 2 pct. 2 C. proc. civ., raportat la art. 44 din Legea nr. 304/2004, tribunalele comerciale vor judeca apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță. Prin urmare, în prezent, soluționarea apelului împotriva hotărârii pronunțate de Judecătoria Cluj este de competența Tribunalului c omercial Cluj. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 22 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului c omercial Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului Comercial Cluj. I revocabilă . Pronunțata în ședință publică, astăzi 2 februarie 2006.