ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4359/2005

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 759 din 17 noiembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 3083/P/2004, au fost condamnați inculpații: 1. F.Șt.V. la pedepsele de: - 2 ani și 6 luni închisoare, pentru fiecare din cele șase infracțiuni de tâlhărie, prevăzute și pedepsite de art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b) și c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., săvârșite împotriva părților vătămate G.C.M., M.R.G., S.A., M.E.C., E.C.A. și S.O.G.; - un an închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b) și c) C. pen.

și art. 76 lit. c) C. pen., săvârșită împotriva părții vătămate C.E.C. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare. S-a făcut aplicarea art. 64 și art. 71 C. pen., iar în baza art. 88 C. pen. și art. 350 C. proc. pen., a fost dedusă din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, începând cu 7 iulie 2004 la zi, fiind menținută starea de arest preventiv a inculpatului. 2. S.B.T. la pedepsele: - 2 ani închisoare, pentru fiecare din cele cinci infracțiuni de complicitate la tâlhărie, prevăzute și pedepsite de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b) și c) C. pen.

și art. 76 lit. b) C. pen., săvârșite împotriva părților vătămate M.E.C., G.C.M., M.R.G., E.C.A. și S.O.G.; - 2 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b) și c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., săvârșite împotriva părții vătămate S.A.; - un an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b) și c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen., împotriva părții vătămate M.S. În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 88 C. pen. și art. 350 C. pen., a fost dedusă din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 7 iulie 2004 la zi și menținută starea de arest a inculpatului. În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul F.Șt.V. a sumei de 3.140.000 lei și a unui telefon mobil marca Ericson T.28 și de la inculpatul S.B.T. a sumei de 3.140.000 lei. În baza art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 346 C. proc. pen., coroborat cu art. 998 și art. 999 C. civ., au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 2.500.000 lei către partea civilă M.R.G., reprezentând despăgubiri civile, iar către partea civilă S.O.G., la plata sumei de 895.300 lei.

A fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă M.S. În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj nr. 803/P/2004, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul F.Șt.V., pentru săvârșirea a șase infracțiuni de tâlhărie, prevăzute și pedepsite de art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (2 1 ) lit. a) C. pen. și o infracțiune de furt calificat, prevăzută de art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și inculpatul S.B.T., pentru săvârșirea a cinci infracțiuni de complicitate la tâlhărie, prevăzute de art. 26 raportat la art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., o infracțiune de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (2 1 ) lit. a) C. pen.

și o infracțiune de furt calificat, prevăzută de art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. Astfel, cei doi inculpați, în ziua de 2 iunie 2004 și 26 iunie 2003, au deposedat, prin violență, în loc public, partea vătămată G.C. de un telefon mobil marca pe care l-au înstrăinat primind în schimb suma de 700.000 lei și un alt telefon, prejudiciul evaluat la suma de 2.500.000 lei, fiind recuperat prin restituirea bunului sustras și partea vătămată M.R.G. de un telefon pe care l-au înstrăinat pentru suma de 800.000 lei, care a declarat că nu se constituie parte civilă. Împreună, inculpații la datele de 1 iulie 2004, 3 iulie 2004 și 6 iulie 2004, în loc public, au deposedat prin violență pe partea vătămată S.A., de un lănțișor din aur, prejudiciul creat fiind recuperat prin restituirea bunului; partea vătămată E.C.A.

de un telefon mobil, S.G. de o brățară din aur, care s-a constituit parte civilă cu suma de 899.300 lei, partea vătămată M.E.C. de un lănțișor din aur, care a declarat că nu se constituie parte civilă. La data de 27 iunie 2004, cei doi inculpați au deposedat, într-un loc public, părțile vătămate, C.E.C. și M.S. de două biciclete. La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate celor doi inculpați, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana infractorilor și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, conduita acestuia pe parcursul procesului penal și cea avută anterior săvârșirii infracțiunii, vârsta inculpaților și faptul că au depus diligențe pentru recuperarea prejudiciului produs părților vătămate, precum și concluziile raportului de evaluare întocmit de S.R.S.I.

Instanța a reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), b) și c) C. pen., și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 76 C. pen., pentru fiecare inculpat. De asemenea, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a), infracțiunile fiind săvârșite în concurs real, a dispozițiilor art. 71 C. pen. și art. 64 C. pen., precum și a dispozițiilor art. 88 C. pen. și art. 350 C. proc. pen. Sub aspectul laturii civile s-a apreciat ca întemeiate susținerile părților vătămate M.R.G., S.O.G. și M.S. care s-au constituit părți civile cu sumele de 2.500.000 lei, 899.300 lei și 2.200.000 lei. S-a apreciat ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de M.S., deoarece din probele administrate nu a rezultat că bicicleta restituită a avut defecte.

Pentru bunurile dobândite prin săvârșirea infracțiunilor, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 118 lit. d) C. pen. Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, inculpatul F.Șt.V. și inculpatul S.B.T. Parchetul a criticat hotărârea cu privire la cuantumul sumei pentru care instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 118 lit. d) C. pen., întrucât martorii V.A.I. și M.P. nu s-au constituit părți civile. O altă critică vizează modul de soluționare al acțiunii civile promovată de M.S. care a fost în mod greșit respinsă pentru că nu s-a făcut dovada prejudiciului suferit din moment ce din declarațiile celor doi inculpați rezultă că sunt de acord cu despăgubirea părților civile și o ultimă critică se referă la modul de individualizare a pedepselor, precizându-se că pedeapsa rezultantă este extrem de blândă prin reținerea nejustificată a circumstanțelor atenuante.

Cei doi inculpați au criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul individualizării pedepselor pe care le consideră exagerate în raport cu circumstanțele reale și cu cele personale. Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și de inculpați și a casat hotărârea atacată numai cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 118 lit. d) C. pen., dispunând confiscarea specială de la fiecare inculpat a sumei de 1.750.000 lei. A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate. S-a motivat de către instanță în sensul că măsura confiscării speciale se impune a fi aplicată doar pentru sumele de bani primite de inculpați în urma vânzării bunurilor sustrase, respectiv 3.500.000 lei și a unui telefon marca, iar în ceea ce privește modul de soluționare a acțiunii civile formulată de partea civilă M.S.

s-a apreciat că instanța de fond în mod corect a reținut că este neîntemeiată, susținerile părții civile nefiind confirmate de probe. Raportat la pedepsele aplicate s-a constatat că au fost corect individualizate, criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., fiind în totalitate respectate de instanțe, reținerea în favoarea inculpaților a circumstanțelor atenuante fiind justificată. Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și inculpatul F.Șt.V. În motivele de recurs, parchetul critică hotărârile pronunțate pentru greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților ca urmare a reținerii în favoarea acestora a circumstanțelor atenuante și solicită majorarea cuantumului pedepselor, cât și pentru omisiunea instanței de apel de a se pronunța din nou cu privire la confiscarea unui telefon mobil.

Inculpatul F.Șt.V. critică hotărârea atacată sub aspectul individualizării pedepsei și solicită reducerea acesteia. Recursul declarat de parchet este întemeiat. În raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., Înalta Curte apreciază că atât instanța de fond cât și cea de apel au aplicat și, respectiv, menținut pedepse greșit individualizate. Astfel, deși se constată că recunoașterea în favoarea inculpaților a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., se impunea, coborârea pedepselor sub limita minimă prevăzută de textul incriminator până aproape de limita permisă de dispozițiile art. 76 C. pen., este nejustificată.

Astfel, pluralitatea de infracțiuni săvârșită de fiecare dintre cei doi inculpați într-un interval de timp relativ scurt, pericolul social generic ridicat al infracțiunilor comise reflectat de limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, dar și pericolul social concret ridicat rezultat din împrejurările în care s-au consumat faptele, respectiv în loc public, de două persoane împreună și în dauna mai multor părți vătămate, având vârste sub 18 ani, sunt elemente care trebuiau avute în vedere de instanțe și justificau orientarea spre cuantumuri mai mari ale pedepselor. Așa fiind, pedepsele aplicate celor doi inculpați apar ca fiind greșit individualizate, astfel că, Înalta Curte urmează a admite sub acest aspect recursul declarat de parchet, a casa hotărârile pronunțate și a majora pedepsele pentru fiecare dintre inculpați, menținând însă aplicarea prevederilor art. 74 – art. 76 C. pen.

În ce privește cea de-a doua critică invocată de parchet, Înalta Curte o apreciază ca nefondată. Atâta timp cât instanța de apel a casat hotărârea primei instanțe numai cu privire la sumele de bani ce trebuiau confiscate de la fiecare dintre inculpați în temeiul art. 118 lit. d) C. pen. și a menținut restul dispozițiilor sentinței primei instanțe care a dispus în sensul confiscării unui telefon mobil de la inculpatul F.Șt.V., o nouă dispoziție în acest sens a instanței de apel ar fi fost inutilă. Ca urmare, confiscarea specială dispusă de instanța de fond cu privire la telefonul mobil a fost menținută de instanța de control judiciar așa încât, critica invocată de parchet sub acest aspect nu poate fi primită.

Cât privește critica formulată de recurentul inculpat F.Șt.V. prin apărătorul său, referitoare la individualizarea pedepsei aplicate, Înalta Curte pentru aceleași considerente pentru care consideră întemeiat recursul parchetului, apreciază ca nefondate susținerile recurentului inculpatului. Aspectele referitoare la datele ce-l caracterizează pe inculpat au fost avute în vedere de instanțe atunci când au reținut în favoarea acestuia circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. și le-au acordat eficiență coborând sub minim pedeapsa pe care i-au aplicat-o. Pentru motivele arătate, Înalta Curte va admite recursul declarat de parchet, va casa hotărârile pronunțate numai sub aspectul individualizării pedepselor al căror cuantum îl va majora și va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul F.Șt.V.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) și respectiv, alin. (3) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 18 din 11 aprilie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția de minori și familie, privind pe inculpații F.Șt.V. și S.B.T. Casează hotărârea atacată, precum și sentința penală nr. 759 din 17 noiembrie 2004 a Tribunalului Dolj, numai cu privire la pedepsele principale aplicate inculpaților. Înlătură dispozițiile art. 33 și art. 34 C. pen. și repune pedepsele principale în individualitatea lor, pe care le majorează după cum urmează: Pentru inculpatul F.Șt.V.: - de la câte 2 ani și 6 luni închisoare, pentru fiecare dintre cele 6 infracțiuni săvârșite, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b) și c) și art. 76 lit. b) C. pen., la câte 4 ani închisoare.

- de la un an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b), c) și e) și art. 76 lit. c) C. pen., la 2 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul urmează să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare. Pentru inculpatul S.B.T. : - de la câte 2 ani închisoare, pentru fiecare din cele 5 infracțiuni săvârșite, prevăzute de art. 26 raportat la art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b) și c) și art. 76 lit. b) C. pen., la câte 3 ani închisoare. - de la 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b) și c) și art. 76 lit. b) C. pen., la 3 ani și 6 luni închisoare.

- de la un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b) și c) și art. 76 lit. c) C. pen., la 2 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul urmează să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani și 6 luni închisoare. Menține celelalte dispoziții. Deduce din pedepsele aplicate inculpaților, timpul arestării preventive de la 7 iulie 2004 la 14 iulie 2005. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.Șt.V. împotriva deciziei penale sus-menționate. Obligă pe recurentul inculpat F.Șt.V. să plătească statului suma de 160 lei (1.600.000 lei) cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei (400.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului S.B.T., în sumă de 40 lei (400.000 lei), se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 iulie 2005.