ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2145/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2145/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamanta
S.G. a chemat în judecată Primarul municipiului Pașcani, solicitând anularea
dispoziției nr. 2662 din 24 august 2004 emisă în temeiul Legii nr. 10/2001.
Tribunalul Iași, prin sentința civilă
nr. 54 din 19 ianuarie 2005, a admis contestația, a anulat dispoziția și a
obligat Primarul municipiului Pașcani să facă reclamantei o ofertă de
restituire prin echivalent, corespunzătoare imobilului situat în Pașcani,
compus din construcții și teren de 2000 mp.
S-a reținut, în esență că:
Îndreptățirea contestatoarei la
restituirea prin echivalent a imobilului a fost analizată și statuată
irevocabil cu autoritate de lucru judecat prin sentința civilă nr. 871 din 28
octombrie 2002 a Tribunalului Iași, situație în care, prin dispoziția emisă,
intimatul nu mai putea readuce în discuție acest aspect.
Prin decizia civilă nr. 418 din 2
septembrie 2005, Curtea de Apel Iași, a admis apelul declarat de Primarul
municipiului Iași împotriva sentinței civile nr. 54 din 19 ianuarie 2005 a
Tribunalului Iași, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a înlăturat
dispoziția privind obligarea de a se face reclamantei oferta de restituire prin
echivalent. A menținut dispoziția de anulare a dispoziției nr. 2662 din 24 august
2004 emisă de Primarul municipiului Pașcani.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
apel a reținut următoarele:
Cu putere de lucru judecat, s-a
stabilit atât dreptul de proprietate al autorilor reclamantei asupra imobilului
preluat abuziv de stat cât și calitatea acesteia de moștenitoare a părinților
săi, cauza precedentă privind modul de soluționare a aceleiași notificări.
Astfel, prin sentința civilă nr. 871
din 28 octombrie 2002 s-a desființat dispoziția nr. 32/2002 și s-a dispus
trimiterea notificării la Prefectura Județului Iași în vederea stabilirii
despăgubirilor cuvenite în cauză fiind întrunite condițiile art. 10 din Legea
nr. 10/2001.
Ulterior, pârâta-apelantă a emis
dispoziția nr. 2662/2004, contestată în prezenta cauză, prin care s-a respins
aceeași notificare nr. 30/2001, motivat de neîndeplinirea condițiilor prevăzute
de Legea nr. 10/2001 pentru obținerea de măsuri reparatorii.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs Primarul municipiului Pașcani, considerând hotărârea ca nelegală și
netemeinică, susținând, în esență că:
În mod greșit s-a apreciat asupra
existenței autorității lucrului judecat, întrucât prin sentința civilă nr. 871
din 28 octombrie 2002 s-a stabilit numai obligativitatea trimiterii notificării
nr. 30/2001 Prefecturii Județului Iași în vederea stabilirii despăgubirilor
cuvenite.
Nu s-a avut în vedere că în cauză nu
s-a făcut dovada preluării abuzive a imobilelor, a dreptului de proprietate, a
calității de moștenitoare a reclamantei, în lipsa actelor doveditoare în acest
sens, dispoziția emisă fiind legală și temeinică.
S-a solicitat, ca atare, pe fond,
respingerea contestației, iar în subsidiar, casarea cu trimitere spre
rejudecare pentru stabilirea măsurilor reparatorii ce urmează a fi acordate,
inclusiv cu propunerea de acordare a despăgubirilor în condițiile legii
speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor.
Recursul nu este întemeiat.
Sub un prim aspect este de observat
că recursul este întemeiat în drept, ca motive de casare, în mod generic pe
dispozițiile art. 304 pct. 4, 6, 7, 8, 9, 10, în timp ce, evident, dezvoltarea
acestora nu poate fi subsumată decât motivelor de casare prevăzute de art. 304
pct. 9 C. proc. civ.
Afirmația de început din motivarea
recursului cu referire la materialul probator, la raportul juridic dedus
judecății, la depășirea atribuțiilor puterii judecătorești prin imixtiunea în
sfera puterii executive, nu pot fi apreciate altfel, câtă vreme, cadrul
procesual este fixat corect de reclamant, în cadrul procedurii instituite prin Legea
nr. 10/2001, iar pct. 10 din art. 304 C. proc. civ., în prezent este abrogat.
În temeiul Legii nr. 10/2001,
reclamanta a notificat Primăria municipiului Pașcani, solicitând acordarea de
despăgubiri pentru imobilul în litigiu, ce a aparținut părinților săi S.G. și
N. și a fost preluat abuziv de Statul Român.
Prin dispoziția nr. 32/2002
notificarea a fost respinsă, iar prin sentința civilă nr. 871/2002 a
Tribunalului Iași, rămasă irevocabilă, dispoziția a fost desființată
dispunându-se trimiterea notificării la Prefectura Județului Iași în vederea
stabilirii despăgubirilor cuvenite.
În acel cadru procesual, așa cum în
mod corect a reținut instanța de apel, pentru a hotărî astfel, instanța a
stabilit că petenta a făcut dovada dreptului de proprietate al autorilor săi
asupra imobilului, dovada calității sale de moștenitoare, fiind deci întrunite
condițiile obținerii de despăgubiri, considerente în temeiul cărora a fost
pronunțată astfel hotărârea.
Așa fiind, cum ulterior, intimata a
emis o altă dispoziție, având ca obiect aceeași notificare, de respingere a
notificării în considerarea acelorași chestiuni, legal, prin hotărârea atacată
în prezent s-a apreciat asupra existenței autorității lucrului judecat, fiind
întrunite cerințele triplei identități prevăzută de art. 1201 C. civ.
Ca atare, stabilindu-se irevocabil
îndreptățirea reclamantei, într-o primă judecată, la măsuri reparatorii,
respingerea notificării pe aceleași considerente, apare ca evident nelegală.
În ce privește problema modalității
de acordare a măsurilor reparatorii și a stabilirii despăgubirilor ce ar urma
să fie propuse, o asemenea chestiune nu poate duce la reformarea hotărârii,
câtă vreme, oricum, stabilirea cuantumului, a procedurii de acordare și a
despăgubirilor, se va face în condițiile legii speciale privind regimul
stabilirii și plății despăgubirilor, modificări introduse prin Legea nr.
247/2005.
Față de cele arătate, în temeiul
art. 312 C. proc. civ. recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de pârâtul Primarul municipiului Pașcani împotriva deciziei nr. 418
din 2 septembrie 2005 a Curții de Apel Iași, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 februarie 2006.