ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3938/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3938/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra conflictului negativ de competență de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința civilă nr. 5187 din 22 iunie 2004 pronunțată de Judecătoria Ploiești a
fost admisă acțiunea în evacuare pentru lipsa titlului locativ, introdusă de
reclamanta A.R. în calitate de locator împotriva pârâtei P.L., cu consecința evacuării
acesteia din imobilul situat în Ploiești.
Împotriva sentinței menționate a
declarat recurs la 27 octombrie 2004, pârâta P.L.
La 23 noiembrie 2004, prin
încheierea pronunțată în ședința publică în dosarul nr. 9527/2004, Curtea de
Apel Ploiești invocând din oficiu excepția necompetenței sale materiale, și-a
declinat competența în favoarea Tribunalului Prahova.
Pentru a dispune astfel, instanța de
recurs a calificat calea de atac exercitată de pârâtă ca fiind apel și a
socotit ca urmare că judecata este conform dispozițiilor art. II pct. 2 și 3
din Legea nr. 493/2004 de competența tribunalului.
Astfel sesizat, Tribunalul Prahova a
socotit la rândul său că nu are competență în soluționarea căii de atac și prin
decizia nr. 32 din 20 ianuarie 2005 și-a declinat competența în favoarea Curții
de Apel Ploiești.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
socotit că potrivit art. 2 pct. 2 C. proc. civ., tribunalele au competența în
apel, numai asupra apelurilor declarate împotriva sentințelor pronunțate de
judecătorii în cererile de divorț, de împărțeală judiciară, cele privind
raporturile personale dintre părinți și copii, de filiație și în alte cauze
expres prevăzute de lege, în sfera cărora nu intră evacuarea.
Totodată constatându-se ivirea
conflictului negativ de competență, s-a dispus înaintarea dosarului la această
instanță pentru regulator de competență.
Într-adevăr, potrivit dispozițiilor
art. 2 pct. 2 C. proc. civ. așa cum a fost modificat și completat prin O.U.G.
nr. 65 din 9 septembrie 2004, aprobată prin Legea nr. 493 din 10 noiembrie
2004, ca instanțe de apel, tribunalele judecă numai apelurile declarate
împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță, în cererile
de divorț, în cele de împărțeală judiciară cu excepția celor nesupuse apelului,
în cererile privind filiația și raporturile personale dintre părinți și copiii
minori și în orice cazuri expres prevăzute de lege.
În același timp potrivit
dispozițiilor art. 3 pct. 2 C. proc. civ. așa cum a fost modificat și completat
prin O.U.G. nr. 65 din 9 septembrie 2004, aprobată prin Legea nr. 493 din 10
noiembrie 2004, curțile de apel judecă apelurile declarate împotriva
hotărârilor pronunțate de judecătorii și tribunale în primă instanță, dacă prin
lege nu se prevede altfel.
Așa fiind soluționarea apelului
împotriva hotărârii pronunțate de judecătorie în cererea de evacuare este
netăgăduit de competența curții de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește competența Curții de Apel Ploiești de
a soluționa apelul declarat de pârâta P.L. împotriva sentinței civile nr. 5187
din 22 iunie 2004 a Judecătoriei Ploiești.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 mai 2005.