ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 756/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 349 din 5

octombrie 2005, pronunțată de Tribunalul Arad, a fost condamnat inculpatul

C.P.,

la 3 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C.

pen., cu aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 lit. b) C. pen.

Conform art. 71 C. pen., i s-a

interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., pe

durata executării pedepsei.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a

menținut starea de arest a inculpatului și conform art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu data

de 12 iulie 2005, la zi.

În latură civilă s-a constatat că

prejudiciul cauzat de inculpat părții vătămate B.A.G., în cuantum de 507,64,

lei a fost acoperit prin restituire.

Inculpatul a fost obligat să

plătească statului suma de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut că, în ziua de 12 iulie 2005, partea vătămată B.A.G.,

împreună cu martora F.A.I., se deplasau pe Calea Victoriei din Arad. Inculpatul

C.P. a observat că partea vătămată purta la gât un lănțișor din aur și a luat

hotărârea să i-l sustragă. În acest scop făptuitorul s-a apropiat de victimă,

i-a smuls lănțișorul de la gât, după care a fugit de la locul faptei, dar a

fost prins de lucrătorul de poliție H.O.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia penală nr. 400/ A din 8 decembrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul

declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad.

Împotriva acestor hotărâri a

declarat recurs inculpatul C.P.

Recursul este inadmisibil.

Din examinarea dispozițiilor art. 385

1

alin. ultim. C. proc. pen., rezultă că nu pot fi atacate cu recurs sentințele

în privința cărora persoanele prevăzute în art. 362 din același cod, nu au

folosit calea apelului ori când apelul a fost retras, dacă legea prevede

această cale de atac. Persoanele prevăzute în art. 362 pot declara recurs

împotriva deciziei pronunțate în apel, chiar dacă nu au folosit apelul, dacă

prin decizia pronunțată în apel a fost modificată soluția din sentință și numai

cu privire la această modificare.

Or, în cauză, inculpatul C.P. nu a

folosit calea apelului astfel că nu poate ataca cu recurs hotărârea primei

instanțe, iar prin decizia pronunțată de Curte, nu a fost modificată soluția

din sentință, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad fiind

respins ca nefondat.

În consecință, Înalta Curte, în

temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de inculpat.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul inculpat va fi obligat să plătească statului suma de 220 lei

cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru

apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de inculpatul C.P. împotriva deciziei penale nr. 400/ A din 8

decembrie 2005 a Curții de Apel Timișoara.

Obligă pe recurent să plătească statului

suma de 220 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6

februarie 2006.