ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3143/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 222 din 13

februarie 2004 a Tribunalului București, secția I penală, inculpatul A.F. a

fost condamnat la câte 8 ani închisoare (3 pedepse), pentru trei infracțiuni de

tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. c), cu aplicarea art. 37 lit. b)

C. pen., urmând să execute, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.,

pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

Totodată, tribunalul a menținut

starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării

preventive de la 4 septembrie 2003 la zi și l-a obligat la 6.000.000 lei

despăgubiri civile către partea civilă C.E. și 2.000.000 lei cheltuieli

judiciare către stat, luând act că părțile vătămate P.N. și R.E.A. , nu s-au

constituit părți civile.

De asemenea, în baza art. 118 lit.

d) C. pen., a confiscat de la inculpat suma de 2.200.000 lei.

S-a reținut în fapt că inculpatul,

la data de 17 iulie 2003, a smuls un lănțișor din aur de la gâtul părții

vătămate P.N., aflată într-o stație de autobuz, pe care l-a vândut unei

persoane neidentificate cu suma de 500.000 lei; în ziua de 19 august 2003, a

smuls de la gâtul părții vătămate R.E.A., un lănțișor din aur, în timp ce se

deplasa pe stradă, pe care l-a amanetat cu suma de 1.700.000 lei, iar în ziua

de 5 iulie 2003, a smuls două lănțișoare din aur de la gâtul părții civile C.E.

în timp ce se deplasa pe stradă, pe care l-a vândut unei persoane

neidentificate cu suma de 600.000 lei.

Prin decizia penală nr. 256 din 8

aprilie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală, s-a respins, ca

nefondat, apelul declarat de inculpat prin care solicita reducerea pedepsei.

Împotriva acestei decizii,

inculpatul A.F. a declarat recurs reiterând motivul din apel referitor la

pedeapsă, temei de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc.

pen.

Recursul declarat de inculpat nu

este fondat.

La aplicarea pedepsei instanța de

fond a avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C.

pen., în care sens a ținut seama de gradul de pericol social sporit al

infracțiunilor comise și persoanei inculpatului (care este recidivist), precum

și al împrejurărilor care agravează răspunderea penală (inculpatul săvârșind un

concurs de infracțiuni) astfel că pedeapsa stabilită, în limitele prevăzute de

lege, este necesară pentru reeducarea sa și prevenirea comiterii altor infracțiuni,

nefiind cazul a mai fi redusă.

În consecință, urmează a se

respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat și a fi obligat la

cheltuieli judiciare către stat.

Din pedeapsă, se va deduce durata

arestării preventive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul A.F. împotriva deciziei penale nr. 256 din 08 aprilie

2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Compută reținerea și arestarea

preventivă a inculpatului de la 04 septembrie 2003 la zi.

Obligă pe recurentul inculpat să

plătească statului suma de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din

care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9

iunie 2004.