ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 461/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 1452 din 22 decembrie 2004, Tribunalul Dolj, secția comercială, a respins acțiunea formulată de reclamanta SC T.R. SA București în contradictor cu pârâta SC A. SA Craiova și chemata în garanție A.D.S. București, a admis în parte cererea de chemare în garanție formulată de reclamantă și a obligat chemata în garanție A.D.S. București la plata sumei de 44.192.206 lei, reprezentând redevență achitată aferentă anului 2003. Instanța de fond a reținut în fapt că posesia exercitată de reclamantă asupra terenului în litigiu nu întrunește condițiile art. 1847 C. civ., pe de o parte, iar pe de altă parte în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 676 C. proc.

civ. Întrucât reclamanta nu a mai putut folosi terenul în anul 2003 conform destinației sale nu datora chematei în garanție redevența în sumă de 44.192.206 lei. Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței a fost anulat ca netimbrat de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 61 din 1 martie 2005. Instanța de apel a reținut că, deși i s-a pus în vedere apelantei să timbreze cu suma de 10.115.364 lei taxă judiciară de timbru și 50.000 lei timbru judiciar, aceasta nu s-a conformat dispoziției instanței, situație în care s-a făcut aplicarea art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 modificată și a art. 9 din O.G. nr. 32/1995 modificată, anulându-se apelul ca netimbrat. În contra acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC G.T.

SA (fosta SN T.R. SA) solicitând casarea ei și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru soluționarea fondului litigiului. Recurenta motivează că nu a achitat taxa de timbru până la termenul fixat de instanță, deoarece în acel interval de timp a înregistrat unele evenimente, și anume, modificarea actului constitutiv și a compunerii consiliului de administrație, măsuri organizatorice care nu i-au permis îndeplinirea obligației legale. Separat de criticile care vizează soluția de anulare a apelului ca netimbrat, recurenta dezvoltă critici cu privire la fondul litigiului, care, evident, în raport de prevederile art. 137 C. proc. civ. nu vor fi examinate. Recursul nu este fondat. Prin decizia atacată, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 modificată și a prevederilor art. 9 din O.G.

nr. 32/1995 modificată aplicând sancțiunea anulării apelului ca netimbrat. Cum legalitatea soluției nu este contestată nici de recurentă iar împrejurările pe care aceasta le invocă nu au valențe exoneratoare de răspundere în condițiile legii, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat menținând ca legală decizia atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC G.T. SA București, împotriva deciziei nr. 61 din 1 martie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 7 februarie 2006.