ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 461/2006
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 461/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința nr. 1452 din 22
decembrie 2004, Tribunalul Dolj, secția comercială, a respins acțiunea
formulată de reclamanta SC T.R. SA București în contradictor cu pârâta SC A. SA
Craiova și chemata în garanție A.D.S. București, a admis în parte cererea de
chemare în garanție formulată de reclamantă și a obligat chemata în garanție A.D.S.
București la plata sumei de 44.192.206 lei, reprezentând redevență achitată
aferentă anului 2003.
Instanța de fond a reținut în fapt
că posesia exercitată de reclamantă asupra terenului în litigiu nu întrunește
condițiile art. 1847 C. civ., pe de o parte, iar pe de altă parte în speță nu
sunt incidente dispozițiile art. 676 C. proc. civ. Întrucât reclamanta nu a mai
putut folosi terenul în anul 2003 conform destinației sale nu datora chematei
în garanție redevența în sumă de 44.192.206 lei.
Apelul declarat de reclamantă
împotriva sentinței a fost anulat ca netimbrat de Curtea de Apel Craiova,
secția comercială, prin decizia nr. 61 din 1 martie 2005.
Instanța de apel a reținut că, deși
i s-a pus în vedere apelantei să timbreze cu suma de 10.115.364 lei taxă
judiciară de timbru și 50.000 lei timbru judiciar, aceasta nu s-a conformat
dispoziției instanței, situație în care s-a făcut aplicarea art. 20 alin. (3)
din Legea nr. 146/1997 modificată și a art. 9 din O.G. nr. 32/1995 modificată,
anulându-se apelul ca netimbrat.
În contra acestei decizii a declarat
recurs reclamanta SC G.T. SA (fosta SN T.R. SA) solicitând casarea ei și
trimiterea cauzei spre rejudecare pentru soluționarea fondului litigiului.
Recurenta motivează că nu a achitat
taxa de timbru până la termenul fixat de instanță, deoarece în acel interval de
timp a înregistrat unele evenimente, și anume, modificarea actului constitutiv
și a compunerii consiliului de administrație, măsuri organizatorice care nu i-au
permis îndeplinirea obligației legale.
Separat de criticile care vizează
soluția de anulare a apelului ca netimbrat, recurenta dezvoltă critici cu
privire la fondul litigiului, care, evident, în raport de prevederile art. 137 C.
proc. civ. nu vor fi examinate.
Recursul nu este fondat.
Prin decizia atacată, instanța de
apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997
modificată și a prevederilor art. 9 din O.G. nr. 32/1995 modificată aplicând
sancțiunea anulării apelului ca netimbrat.
Cum legalitatea soluției nu este
contestată nici de recurentă iar împrejurările pe care aceasta le invocă nu au
valențe exoneratoare de răspundere în condițiile legii, Înalta Curte va
respinge recursul ca nefondat menținând ca legală decizia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
reclamanta SC G.T. SA București, împotriva deciziei nr. 61 din 1 martie 2005 a
Curții de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 7 februarie 2006.