ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.02.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1234/2005

HOTĂRÂRE
18.02.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1234/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1476 din 10

decembrie 2003, Judecătoria Buzău, a respins ca fără obiect plângerea formulată

de M.I. împotriva hotărârii-adresă nr. 8991 din 20 august 2003 emisă de Comisia

locală de aplicare a Legii nr. 18/1991Nehoiu, prin care s-a anulat

procesul-verbal de punere în posesie, motivat de faptul că nu ar fi făcut

cerere de reconstituirea dreptului de proprietate pentru 160 mp drum de acces

și 1098 mp la pct. Fluierași–Nehoiu.

Curtea de Apel Ploiești, prin

decizia civilă nr. 586 din 3 martie 2004 a respins ca nefondat apelul

petentului împotriva sentinței susmenționate, motivând că procesul–verbal de

punere în posesie a fost încheiat eronat, deoarece petentul nu a formulat

cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, iar comisia nu a emis vreo

hotărâre împotriva căreia să se înregistreze vreo plângere.

Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs,

petentul M.I., la data de 23 martie 2004.

După declararea recursului, a fost adoptată Legea nr.

195/2004, pentru aprobarea O.U.G. nr. 58/2003, privind modificarea și

completarea Codului de procedură civilă.

În art. II din Legea nr. 195/2004 se stabilește

competența de soluționare a căilor de atac îndreptate împotriva hotărârilor

pronunțate de judecătorii, în primă instanță, în materia fondului funciar.

Totodată, este reglementat modul în care va proceda Înalta

Curte de Casație și Justiție pentru trimiterea cauzelor aflate pe rol, la

instanțele devenite competente.

Întrucât prin recursul de față, este criticată o

decizie pronunțată, într-un proces întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 18/1991,

se impune, în temeiul prevederilor tranzitorii, trimiterea cauzei, prin

declinare, în favoarea Curții de Apel Ploiești, devenită competentă potrivit

noii legii.

Declină competența de soluționare a recursului

declarat de reclamantul M.I.I. împotriva deciziei nr. 586 din 3 martie 2004 a

Curții de Apel Ploiești la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie

2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-06-02
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4692/2005
rea dreptului de proprietate asupra terenurilor, iar reclamanta nu a depus acest înscris. Împotriva deciziei civile nr. 57 din 12 ianuarie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă, a declarat recurs reclamanta, invocând, în esență, pat
ÎCCJ 2006-01-24
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 755/2006
a considerat, că acestui teren pretins în petitul acțiunii nu-i sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 10/2001 el făcând deja obiect de revendicare în temeiul legilor fondului funciar. Instanța nu a stabilit ce se întâmplă cu o parte din te
ÎCCJ 2005-03-09
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1849/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 9 iunie 2003, reclamantul I.N. a investit Judecătoria Buzău cu o acțiune având ca obiect pronunțarea unei hotărâri judecătorești de obligare a
ÎCCJ 2004-12-16
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7159/2004
reglementat prin Legea nr. 18/1991, intrând astfel sub incidența Legii nr.10/2001, iar, pe de altă parte, că terenul solicitat a făcut obiectul titlului de proprietate nr. 48715/91/2002 emis de Comisia județeană Buzău pentru aplicarea Legii
ÎCCJ 2010-01-28
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 91/2010
în lipsa motivării instanței, nu se poate ști care au fost justificările ce au condus la soluția pronunțată, de asemenea ei au făcut dovada proprietății imobilului expropriat, fiind aplicabile prevederile Legii nr. 10/2001. Prin decizia civ
Sursă