ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 570/2006
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 570/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 331/ C din 15
aprilie 2005, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială și de
contencios administrativ a fost respinsă acțiunea formulată de SC S.M.I. SRL
București, cu sediul social în București, în contradictoriu cu pârâta SC G.
SRL, cu sediul social în Brașov. De asemenea a fost admisă acțiunea formulată,
astfel cum a fost precizată de reclamanta SC G. SRL în contradictoriu cu pârâta
SC S.M.I. SRL București, în sensul că a obligat pârâta la plata către reclamantă
a sumei de 317.037.700 lei, reprezentând contravaloare instalație. A mai fost
respinsă cererea părților privind reducerea onorariului expertului. Pârâta SC S.M.I.
SRL a fost obligată la plata sumei de 10.125.000 lei reprezentând diferență
onorariu expertiză în contul B.L.E.B. pentru expertiza efectuată în cauză de
expertul S.Ș. concretizată în raportul de expertiză. Aceeași pârâtă a fost
obligată să plătească reclamantei suma de 44.008.456 lei cheltuieli de
judecată.
Curtea de Apel Brașov, secția comercială
prin decizia nr. 153/ Ap din 4 octombrie 2005 a anulat ca netimbrat apelul
declarat de reclamanta SC S.M.I. SRL București, cu motivarea că deși apelantei
i s-a pus în vedere să timbreze cererea în cuantumul legal, acordându-se un
termen de judecată în acest scop. Nu s-a conformat, astfel că au devenit
aplicabile prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 potrivit cărora
neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu
anularea acțiunii.
Împotriva deciziei nr. 153/ Ap din 4
octombrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială a
promovat recurs reclamanta SC S.M.I. SRL București, care a criticat această
hotărâre judecătorească sub aspectele că în mod greșit în faza procesuală a
apelului s-a dispus citarea reclamantei la adresa din București, deoarece
societatea nu își are sediul acolo, nu a fost respectată obligația de a se
indica în citația emisă cuantumul taxei de timbru care trebuia achitat, au fost
încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin.
(2) C. proc. civ., fiind indicat ca temei al cererii de recurs dispozițiile
art. 304 pct. 5 și pct. 9 C. proc. civ.
Înalta Curte, analizând materialul
probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de
recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat
recursul declarat de reclamantă pentru următoarele considerente.
Este de necontestat că, în cererea
de chemare în judecată reclamanta SC S.M.I. SRL București, a indicat, conform
cerințelor art. 82 C. proc. civ. că sediul la care urmează a fi citată este
punctul de lucru situat în București, Calea Giulești (dosar nr. 390/2004
Tribunalul Brașov, secția comercială). Pe tot parcursul procesului, la instanța
de fond, reclamanta în mod constant a avut ca sediu cel indicat în cererea de
chemare în judecată și toate actele procesuale au fost aduse la îndeplinire,
inclusiv comunicarea sentinței civile nr. 331/ C din 15 aprilie 2005 a
Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, la
această adresă.
De remarcat că cererea de apel
depusă la data de 23 mai 2005 de reclamanta SC S.M.I. SRL București, prin
avocat, nu precizează o altă adresă a apelantei, raportat la cea existentă
inițial în cererea adresată instanței de fond (dosar nr. 808/2005 al Curții de
Apel Brașov, secția comercială).
Apar nejustificate criticile
formulate în cererea de recurs în sensul că reclamanta a fost citată pentru
termenul din 4 octombrie 2005 când a fost soluționat apelul la o adresă
greșită, respectiv cea din București, Calea Giulești, deoarece au fost
respectate precizările adresei din cererea de chemare în judecată. Astfel, s-a
dat o eficiență juridică dispozițiilor imperative cuprinse în art. 98 C. proc.
civ., conform cărora schimbarea domiciliului unei părți în timpul judecății
trebuie, sub pedeapsa neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoștință
instanței prin petiție la dosar, iar părții potrivnice prin scrisoare
recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu petiția
prin care se înștiințează instanța despre schimbarea domiciliului.
Amplu documentat și bine argumentat
instanța de apel a expus toate aspectele juridice care au condus la anularea ca
netimbrat a apelului reclamantei, în esență împrejurarea că deși legal citată
cu mențiunea de a plăti taxa judiciară de timbru în cuantumul legal, nu s-a
conformat acestei dispoziții.
Pentru aceste rațiuni urmează a
respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC S.M.I. SRL București,
nefiind îndeplinite nici una din cerințele dispozițiilor art. 304 C. proc. civ.,
urmând a menține ca legală și temeinică decizia nr. 153/ Ap din 4 octombrie
2005, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
reclamanta SC S.M.I. SRL București, împotriva deciziei nr. 153 din 4 octombrie
2005 a Curții de Apel Brașov, secția comercială, ca nefondat.
I
revocabilă
.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 10 februarie 2006.