ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 98/2006

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Galați a pronunțat hotărârea nr. 167 din 1 noiembrie 2002, în dosarul nr. 167/2002, prin care a admis acțiunea formulată de reclamanta SC G.N. SRL Vânători, împotriva pârâtei SC S.A.B. SA și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 538.506.423 lei, reprezentând diferență de preț, suma de 12.706.965.180 lei penalități de întârziere și suma de 130.864.063 lei cheltuieli arbitrale. Instanța arbitrală a reținut că principala obligație a cumpărătorului este potrivit dispozițiilor art. 1361 C. civ., aceea de plată a prețului, iar în contract au fost stabilite penalități de 2 % pe zi din valoarea totală a contractului pentru întârzierea în plată.

p ârâta a achitat în parte și cu întârziere prețul utilajelor cumpărate, astfel că reclamanta a solicitat penalități de întârziere pentru perioada 25 decembrie 2000 – 6 februarie 2001, respectiv pentru 53 de zile, în sumă de 12.706.965.180 lei. Împotriva acestei hotărâri pârâta SC S.A.B. SA a formulat acțiune în anulare prin care solicită anularea hotărârii nr. 167 din 1 noiembrie 2002 și suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei acțiuni. Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și contencios administrativ, urmare strămutării dosarului, prin decizia nr. 272 din 14 martie 2005 a admis acțiunea în anulare și a dispus anularea hotărârii arbitrale nr. 167/2000 pronunțată de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Galați și în fond a respins acțiunea reclamantei SC G.N.

SRL Vânători, împotriva pârâtei SC S.A.B. SA Brașov pentru pretenții, cu obligarea reclamantei la plata sumei de 65.482.000 lei cheltuieli de judecată. S-a luat act de renunțarea la judecata cererii de suspendare a executării sentinței atacate. În pronunțarea acestei hotărâri, admisă în temeiul art. 304 alin. (1) lit. i) C. proc. civ., s-a reținut că între părți s-a încheiat contractul din 28 iulie 2000, prin care reclamanta vânzătoare SC G.N. SRL a vândut pârâtei cumpărătoare SC S.A.B. SA utilaje tehnice și anume, centrală termică cu anexe în stare de funcționare și trei camere cu anexe la prețul de 300.000 dolari S.U.A. fără T.V.A., produsele urmând să fie recepționate la vânzător și ridicate de cumpărător.

S-a prevăzut că plata se va face cel mai târziu la 15 decembrie 2000, întârzierea fiind sancționată cu penalități de 2 % pe zi întârziere din valoarea totală a contractului. Predarea utilajelor urma să se facă în 3 zile de la semnarea contractului. S-a reținut că hotărârea arbitrală s-a pronunțat cu încălcarea ordinii publice și a dispozițiilor imperative ale legii, motive de anulare prevăzute de art. 304 lit. i) C. proc. civ. Clauza penală aplicată prin hotărârea arbitrală este abuzivă, nulă absolut, pentru faptul că este excesivă, fiind stabilită în procent de 2 % la valoarea totală a contractului și nu referitor la partea neexecutată. Prin aplicarea acestei clauze penalitatea de 200.000.000 lei /zi ar duce ca pentru 53 de zile să se depășească dublul întregului preț convenit, încălcându-se principiul proporționalității prestațiilor părților, din cadrul contractelor sinalagmatice, creându-se un dezechilibru vădit între obligațiile părților.

S-a mai reținut că pretențiile pe fond sunt neîntemeiate, întrucât prețul a fost achitat integral, conform declarației reprezentantului reclamantei din 2 octombrie 2001. S-a reținut în întârzierea plății față de termenul limită din contract 15 decembrie 2000, admiterea excepției de neexecutare a contractului invocată de cumpărătoare. Aceasta întrucât livrarea utilajelor nu s-a îndeplinit de reclamantă în 3 zile de la semnarea contactului (28 iulie 2000) ci abia la 8 august 2001, ridicarea acestora fiind împiedicată de reclamantă, conform dovezilor aflate la dosar.

Prin recursul declarat împotriva deciziei menționate, la 26 aprilie 2005, reclamanta a cerut respingerea acțiunii în anulare, hotărârea pronunțată fiind nelegală, întrucât: - greșit s-a reținut întârzierea în predarea utilajelor, întrucât acesta au stat la dispoziția pârâtei și este culpa acesteia de a le fi ridicat numai la 8 august 2001; - greșit s-a reținut că s-au declarat stinse orice pretenții față de pârâta debitoare prin plata întregii creanțe, întrucât declarația reprezentantului SC G.N. SRL cu declarația autentificată (dosarul curții de apel) se referă la pretenții derivând dintr-un dosar de executare nr. 1247/2001 al Judecătoriei Galați. Recursul este nefondat și urmează să fie respins pentru următoarele motive: Hotărârea Curții de Apel Alba Iulia a reținut întemeiat că instanța de arbitraj a pronunțat o hotărâre ce încalcă ordinea publică prin aplicarea unor penalități disproporționate față de prestațiile pârâtului.

Pe de altă parte, hotărârea de obligare a unui rest de preț și de penalități este în totală contradicție cu actele dosarului. Susținerea recurentei în sensul că prețul nu a fost achitat integral și că nu există o recunoaștere a sa în acest sens, este de înlăturat. Chiar recurenta prin adresa din 25 iunie 2002 recunoaște că s-a plătit de pârâtă prin virament în 2000 și 2001 suma de 214.564,72 dolari S.U.A. Se mai adaugă plata prin compensare cu predare de produse de 149720,47 dolari S.U.A. astfel că totalul de 364.185,19 dolari S.U.A. acoperă debitul reclamat de 357.000 dolari S.U.A. Nerespectarea termenului de plată de 15 decembrie 2000 din art. 5 din contract nu este imputabilă pârâtei, întrucât obligația de plată a prețului se naște în momentul în care obligația corelativă de predare a utilajelor este îndeplinită.

Ori, în speță, instanța a reținut pe baza probelor depuse de pârâtă că utilajele nu au stat la dispoziție acesteia pentru a fi ridicate. În acest sens sunt ordinele de deplasare ale personalului pârâtei la reclamantă (7 august 2000 – 13 muncitori; septembrie 2000 – 10 muncitori; 27 noiembrie – 16 muncitori) însă predarea utilajelor complete a avut loc la 8 august 2001. Rezultă că criticile recurentei sunt neîntemeiate și nesusținute cu probele din dosar, astfel că, anularea hotărârii arbitrale este legală, recursul urmând să fie respins ca nefondat. În temeiul art. 274 C. proc. civ., recurenta urmează să plătească pârâtei suma de 570 RON, cheltuieli de judecată, reprezentând onorarii de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC G.N. SRL Vânători, împotriva deciziei nr. 272 din 14 martie 2005 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și contencios administrativ, ca nefondat. Obligă recurenta la 570 RON cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă. I revocabilă . Pronunțata în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2006.