ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 98/2006
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 98/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Curtea de Arbitraj de pe lângă
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Galați a pronunțat hotărârea nr. 167
din 1 noiembrie 2002, în dosarul nr. 167/2002, prin care a admis acțiunea
formulată de reclamanta SC G.N. SRL Vânători, împotriva pârâtei SC S.A.B. SA și
a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 538.506.423 lei, reprezentând
diferență de preț, suma de 12.706.965.180 lei penalități de întârziere și suma
de 130.864.063 lei cheltuieli arbitrale.
Instanța arbitrală a reținut că
principala obligație a cumpărătorului este potrivit dispozițiilor art. 1361 C.
civ., aceea de plată a prețului, iar în contract au fost stabilite penalități
de 2 % pe zi din valoarea totală a contractului pentru întârzierea în plată.
p
ârâta a achitat în parte și cu
întârziere prețul utilajelor cumpărate, astfel că reclamanta a solicitat
penalități de întârziere pentru perioada 25 decembrie 2000 – 6 februarie 2001, respectiv
pentru 53 de zile, în sumă de 12.706.965.180 lei.
Împotriva acestei hotărâri pârâta SC
S.A.B. SA a formulat acțiune în anulare prin care solicită anularea hotărârii nr.
167 din 1 noiembrie 2002 și suspendarea executării silite până la soluționarea
prezentei acțiuni.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția
comercială și contencios administrativ, urmare strămutării dosarului, prin
decizia nr. 272 din 14 martie 2005 a admis acțiunea în anulare și a dispus
anularea hotărârii arbitrale nr. 167/2000 pronunțată de Curtea de Arbitraj de
pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Galați și în fond a respins
acțiunea reclamantei SC G.N. SRL Vânători, împotriva pârâtei SC S.A.B. SA
Brașov pentru pretenții, cu obligarea reclamantei la plata sumei de 65.482.000
lei cheltuieli de judecată. S-a luat act de renunțarea la judecata cererii de
suspendare a executării sentinței atacate.
În pronunțarea acestei hotărâri,
admisă în temeiul art. 304 alin. (1) lit. i) C. proc. civ., s-a reținut că
între părți s-a încheiat contractul din 28 iulie 2000, prin care reclamanta
vânzătoare SC G.N. SRL a vândut pârâtei cumpărătoare SC S.A.B. SA utilaje
tehnice și anume, centrală termică cu anexe în stare de funcționare și trei
camere cu anexe la prețul de 300.000 dolari S.U.A. fără T.V.A., produsele
urmând să fie recepționate la vânzător și ridicate de cumpărător.
S-a prevăzut că plata se va face cel
mai târziu la 15 decembrie 2000, întârzierea fiind sancționată cu penalități de
2 % pe zi întârziere din valoarea totală a contractului.
Predarea utilajelor urma să se facă în
3 zile de la semnarea contractului.
S-a reținut că hotărârea arbitrală
s-a pronunțat cu încălcarea ordinii publice și a dispozițiilor imperative ale
legii, motive de anulare prevăzute de art. 304 lit. i) C. proc. civ.
Clauza penală aplicată prin
hotărârea arbitrală este abuzivă, nulă absolut, pentru faptul că este excesivă,
fiind stabilită în procent de 2 % la valoarea totală a contractului și nu
referitor la partea neexecutată. Prin aplicarea acestei clauze penalitatea de
200.000.000 lei /zi ar duce ca pentru 53 de zile să se depășească dublul
întregului preț convenit, încălcându-se principiul proporționalității
prestațiilor părților, din cadrul contractelor sinalagmatice, creându-se un
dezechilibru vădit între obligațiile părților.
S-a mai reținut că pretențiile pe
fond sunt neîntemeiate, întrucât prețul a fost achitat integral, conform
declarației reprezentantului reclamantei din 2 octombrie 2001.
S-a reținut în întârzierea plății
față de termenul limită din contract 15 decembrie 2000, admiterea excepției de
neexecutare a contractului invocată de cumpărătoare.
Aceasta întrucât livrarea utilajelor
nu s-a îndeplinit de reclamantă în 3 zile de la semnarea contactului (28 iulie
2000) ci abia la 8 august 2001, ridicarea acestora fiind împiedicată de
reclamantă, conform dovezilor aflate la dosar.
Prin recursul declarat împotriva
deciziei menționate, la 26 aprilie 2005, reclamanta a cerut respingerea acțiunii
în anulare, hotărârea pronunțată fiind nelegală, întrucât:
- greșit s-a reținut întârzierea în
predarea utilajelor, întrucât acesta au stat la dispoziția pârâtei și este
culpa acesteia de a le fi ridicat numai la 8 august 2001;
- greșit s-a reținut că s-au
declarat stinse orice pretenții față de pârâta debitoare prin plata întregii
creanțe, întrucât declarația reprezentantului SC G.N. SRL cu declarația
autentificată (dosarul curții de apel) se referă la pretenții derivând dintr-un
dosar de executare nr. 1247/2001 al Judecătoriei Galați.
Recursul este nefondat și urmează să
fie respins pentru următoarele motive:
Hotărârea Curții de Apel Alba Iulia
a reținut întemeiat că instanța de arbitraj a pronunțat o hotărâre ce încalcă
ordinea publică prin aplicarea unor penalități disproporționate față de
prestațiile pârâtului.
Pe de altă parte, hotărârea de
obligare a unui rest de preț și de penalități este în totală contradicție cu
actele dosarului.
Susținerea recurentei în sensul că
prețul nu a fost achitat integral și că nu există o recunoaștere a sa în acest
sens, este de înlăturat. Chiar recurenta prin adresa din 25 iunie 2002
recunoaște că s-a plătit de pârâtă prin virament în 2000 și 2001 suma de
214.564,72 dolari S.U.A.
Se mai adaugă plata prin compensare
cu predare de produse de 149720,47 dolari S.U.A. astfel că totalul de
364.185,19 dolari S.U.A. acoperă debitul reclamat de 357.000 dolari S.U.A.
Nerespectarea termenului de plată de
15 decembrie 2000 din art. 5 din contract nu este imputabilă pârâtei, întrucât
obligația de plată a prețului se naște în momentul în care obligația corelativă
de predare a utilajelor este îndeplinită. Ori, în speță, instanța a reținut pe
baza probelor depuse de pârâtă că utilajele nu au stat la dispoziție acesteia
pentru a fi ridicate.
În acest sens sunt ordinele de
deplasare ale personalului pârâtei la reclamantă (7 august 2000 – 13 muncitori;
septembrie 2000 – 10 muncitori; 27 noiembrie – 16 muncitori) însă predarea
utilajelor complete a avut loc la 8 august 2001.
Rezultă că criticile recurentei sunt
neîntemeiate și nesusținute cu probele din dosar, astfel că, anularea hotărârii
arbitrale este legală, recursul urmând să fie respins ca nefondat.
În temeiul art. 274 C. proc. civ.,
recurenta urmează să plătească pârâtei suma de 570 RON, cheltuieli de judecată,
reprezentând onorarii de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
reclamanta SC G.N. SRL Vânători, împotriva deciziei nr. 272 din 14 martie 2005
a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și contencios administrativ, ca
nefondat.
Obligă recurenta la 570 RON
cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă.
I
revocabilă
.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 17 ianuarie 2006.