ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7081/2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7081/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 904 din 1

iulie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 6143/2004,

s-au dispus următoarele:

În baza art. 334 C. proc. pen., s-a

dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpatul V.G. din

infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 în

infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a respins cererea de schimbare a

încadrării juridice a faptei, formulată de inculpatul B.I. prin apărător, ca

neîntemeiată.

din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe

inculpatul

V.G.,

la 11 ani

închisoare, pentru trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 71 C. pen., s-au

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen.,

s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă de la 15 octombrie 2004 la zi.

din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 16 din Legea nr. 143/2000

a condamnat pe inculpatul

B.I.,

la 5 ani închisoare, pentru trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen.,

s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., și art. 16 din Legea nr. 143/2000 a condamnat

pe inculpatul B.I., la un an închisoare, pentru deținerea de droguri în vederea

consumului propriu.

În baza art. 83 C. pen., s-a revocat

beneficiul suspendării condiționate pentru pedeapsa de 2 ani și 3 luni

închisoare aplicată prin sentința penală nr. 756 din 7 iunie 2002, pronunțată

de Judecătoria sectorului 3 București, definitivă prin neapelare la 19 iunie

2002, pe care o cumulează cu fiecare dintre pedepsele aplicate prin prezenta,

rezultând 7 ani și 3 luni închisoare, respectiv 3 ani și 3 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), raportat la

art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani

și 3 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-au

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen.,

s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani după

executarea pedepsei principale.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsă arestul preventiv de la 15 iulie 2000 la 20 iulie 2000 (sentința

penală nr. 756/2002) și de la 15 octombrie 2004 a zi.

În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000

s-a dispus confiscarea a 1,71 grame heroină cu cofeină și griseofulvin de la

inculpatul V.G. și s-a constatat că restul drogurilor au fost consumate în

procesul analizelor de laborator.

În baza art. 357 C. proc. pen., s-a

dispus restituirea către inculpatul V.G. a telefonului mobil și a cartelei SIM,

aflate la D.G.P.M.B. serviciul C.J.E.O. și a sumelor de 100 Euro (două bancnote

de 50 Euro seriile VO 3942668074 și SO 1639743874) aflate la D.G.P.M.B. – S.C.J.E.O.,

precum și a sumei de 1.000.000 lei consemnate cu recipisa nr. 43.30.01/04/40.6/000457

la C.E.C.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc.

pen., a fost obligat fiecare inculpat la câte 3.000.000 lei cheltuieli

judiciare statului, din care 400.000 lei onorariu apărător oficiu pentru

inculpatul B.I.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 13 octombrie 2004, în

urma unui denunț formulat de martorii W.A.K. și M.G.G. adresat D.G.P.M.B. - S.C.C.O.A.

a fost organizat un flagrant, fiind depistat numitul B.I. comercializând

droguri. Cu ocazia percheziției la domiciliul acestuia au fost ridicate 12

seringi hipotermice, care prezentau urme de heroină. Fiind audiat inculpatul

B.I. a recunoscut că este consumator de heroină și că a vândut martorului

denunțător W.A.K. un gram de heroină. Pentru a beneficia de dispozițiile art. 16

din Legea nr. 143/2000 inculpatul B.I. a formulat un denunț potrivit căruia

persoana de la care se aprovizionează cu droguri se numește V.G.

Sub supravegherea lucrătorilor de

poliție inculpatul B.I. l-a contactat pe inculpatul V.G. de la care a cumpărat

2 grame de heroină.

În baza autorizației emisă de Tribunalul

București, s-a efectuat o percheziție la domiciliul inculpatului V.G., ocazie

cu care într-o încăpere s-a găsit un pachet de țigări în interiorul căruia se

afla o punguliță din material plastic ce conținea heroină, iar în portofel bani

marcați, trecuți în procesul-verbal de capcanare.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel inculpatul B.I. și V.G., care au solicitat reducerea pedepselor.

Prin decizia nr. 683 din 15

septembrie 2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze

cu minori și familie, s-a admis apelul declarat de inculpatul V.G.,

dispunându-se reducerea pedepsei la 7 ani și 6 luni închisoare, prin aplicarea art.

74 – art. 76 C. pen., fiind respins apelul inculpatului B.I.

Împotriva deciziei penale

sus-menționate inculpații V.G. și B.I. au declarat recurs, solicitând reducerea

pedepselor aplicate.

Critica va fi examinată în raport de

cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc.

pen., constatându-se că nu poate atrage casarea hotărârilor pronunțate.

Instanțele de judecată au reținut

corect, fără dubiu și fără a exista o gravă eroare de fapt că inculpații se fac

vinovați de săvârșirea infracțiunilor de vânzare de droguri prevăzute de art. 2

alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

În favoarea inculpaților nu poate fi

operată nici o reducere a pedepselor (care de altfel sunt situate sub limita

minimă legală prin aplicarea dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen., și art. 16

din Legea nr. 143/2000) având în vedere starea de recidivă postcondamnatorie a

inculpatului B.I., atitudinea oscilantă pe parcursul cercetărilor a

inculpatului V.G., încercând să denatureze adevărul și gradul de pericol social

concret al faptelor sporit, de împrejurarea că acestea au fost comise în forma

continuată.

În considerarea dispozițiilor art. 72

C. pen., și art. 52 C. pen., se impune menținerea pedepselor aplicate, ca

temeinice și legale.

Așa fiind, criticile formulate fiind

nefondate în raport de considerentele prezentate, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate de inculpații B.I. și V.G. vor

fi respinse, ca nefondate, cu obligarea lor la plata cheltuielilor judiciare

către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

În baza art. 385

17

alin.

(4) C. proc. pen., coroborat cu art. 88 C. pen., se va computa din pedepse

timpul arestării preventive la zi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații B.I. și V.G. împotriva deciziei penale nr. 683 din 15

septembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze

cu minori și familie.

Deduce din pedepsele aplicate

ambilor inculpați timpul arestării preventive de la 15 octombrie 2004 la 15

decembrie 2005 iar pentru inculpatul B.I. și de la 15 iulie 2000 la 20 iulie

2000.

Obligă recurenții inculpați la plata

sumelor de câte 220 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care,

sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

15 decembrie 2005.