ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4157/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4157/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor

de față;

În baza actelor și

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 236/F din 24

februarie 2011, Tribunalul București, secția I penală, a dispus, în baza art.

334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor dată prin

rechizitoriu, după cum urmează:

- pentru inculpata

R.F., din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea

prevăzută de art. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și art. 37 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpata

G.E., din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în

infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 264 C. pen., ambele cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpatul

G.Ș.C., din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea

prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpatul

D.M.G., din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 2 alin.

(1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- pentru inculpata

S.C.L., din infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (2) din Legea nr.

143/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în infracțiunile

prevăzute de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, toate cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpata

Ț.M.D., din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 2 alin.

(1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- pentru inculpatul

R.I.R., din infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 2 alin. (2) din Legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (1), (2) din

Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 4 alin.

(1), (2) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 33

lit. a) C. pen.

alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

art. 37 lit. a) C. pen. cu referire la art. 320

1

alin. (7) C. proc.

pen., art. 74 alin. (2) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a

dispus condamnarea inculpatei R.F. la o pedeapsă de 6 ani și 5 luni închisoare.

Conform art. 65 alin.

(1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o

perioadă de 3 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.

În baza art. 61 alin.

(1) teza a II-a C. pen. s-a revocat liberarea condiționată din pedeapsa de 6

ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 706 din 30 mai 2005 pronunțată

de Tribunalul București, definitivă prin Decizia penală nr. 4867 din 2

septembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În baza art. 61 alin.

(1) teza ultimă C. pen., a fost contopită pedeapsa aplicată în cauză cu restul

rămas neexecutat de 757 zile din pedeapsa de 6 ani închisoare, aplicată prin

sentința menționată, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 6

ani și 5 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., care se execută după executarea

pedepsei principale, potrivit art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C.

pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a și b) C. pen.

Conform art. 88 C.

pen., s-au dedus reținerea și arestarea preventivă de la 29 septembrie 2010 la

zi, iar în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării

preventive.

alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu

referire la art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74

alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. a)

C. pen., a fost condamnată inculpata G.E. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 alin.

(1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen. pe o perioadă de 2 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.

În baza art. 264 C.

pen. cu referire la art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea

art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1)

lit. e) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de o lună

închisoare.

În baza art. 33 și

art. 34 C. pen. au fost contopite cele două pedepse cu închisoarea aplicate,

urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

cu referire la art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 alin.

(1) lit. a) și alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul D.M.G. la

pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 alin.

(1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen. pe o perioadă de 2 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.

alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

cu referire la art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art.

74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit. a)

C. pen., a fost condamnată inculpata S.C.L. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 alin.

(1) C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen. pe o perioadă de 2 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.

În baza art. 4 alin.

(1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu referire la art. 320

1

alin. (7)

C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen.

raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnată aceeași

inculpată la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) și art. 34 C. pen., au fost contopite cele două pedepse cu închisoarea aplicate,

inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

cu referire la art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art.

74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit. a)

C. pen., a fost condamnată inculpata Ț.M.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 alin.

(1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen. pe o perioadă de 2 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.

alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu referire la art. 320

1

C.

proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen.

raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul

T.F.S. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza prevederilor

art. 86

1

C. pen. a fost suspendată sub supraveghere pedeapsa de câte

3 ani închisoare aplicată inculpaților G.E., D.M.G., S.C.L. și Ț.M.D., precum

și pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului T.F.S.

În baza art. 86

2

C. pen. s-a fixat pentru fiecare din acești cinci inculpați un termen de

încercare de câte 6 ani.

În baza art. 86

3

alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpații au fost supuși

următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte în

ultima săptămână din ultima lună a fiecărui trimestru la Serviciul de

Probațiune de pe lângă Tribunalul locului de domiciliu;

b) să anunțe în

prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, precum și

întoarcerea;

c) să comunice și să

justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice

informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

În baza art. 359 C.

proc. pen., s-a atras atenția inculpaților asupra prevederilor art. 86

4

C. pen., în contextul posibilității revocării suspendării sub supraveghere a

executării pedepsei.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen., pe durata termenului de încercare a fost suspendată executarea

pedepselor accesorii.

În baza art. 88 C.

pen., pentru inculpații G.E., D.M.G., S.C.L. și Ț.M.D. s-a dedus la zi perioada

reținerii și arestării preventive, dispunându-se punerea în libertate a

acestora, dacă nu sunt arestați în alte cauze.

alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 37 lit. a) C. pen. cu referire la art. 320

1

alin. (7) C.

proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. raportat la art. 76 alin.

(1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.Ș.C. la pedeapsa de 6

ani și 5 luni închisoare.

În baza art. 65 alin.

(1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen. pe o perioadă de 3 ani, conform dispozițiilor art. 53 pct. 2 lit. a) C.

pen.

În baza art. 61 alin.

(1) teza a II-a C. pen., a fost revocată liberarea condiționată din pedeapsa de

5 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1087 din 18 septembrie 2007

a Tribunalului București, definitivă prin Decizia penală nr. 1044 din 26

februarie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În baza art. 61 alin.

(1) teza ultimă C. pen., a fost contopită pedeapsa aplicată în cauză cu restul

neexecutat de 720 zile din pedeapsa de 5 ani închisoare menționată, urmând ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani și 5 luni închisoare și 3

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a

și b) C. pen., care se execută după executarea pedepsei principale, potrivit

art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C.

pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Conform art. 350 C.

proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C.

pen., s-a dedus reținerea și arestarea preventivă de la 30 septembrie 2010 la

zi.

alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

art. 37 lit. a) C. pen. cu referire la art. 320

1

alin. (7) C. proc.

pen., cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit.

a) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.I.R. la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 65 alin.

(1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen. pe o perioadă de 3 ani, conform art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.

În baza art. 4 alin.

(1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., cu

referire la art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74

alin. (2) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., același

inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 39 alin.

(1) C. pen., au fost contopite cele două pedepse aplicate în cauză cu pedeapsa

de 4 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 2959 din 10 octombrie

2006 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, definitivă prin Decizia

penală nr. 1325 din 18 septembrie 2007 a Curții de Apel București, urmând ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și

b) C. pen., care se execută după executarea pedepsei principale, potrivit art.

66 C. pen.

În baza art. 71 C.

pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Conform art. 350

alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în

baza art. 88 C. pen., i s-a dedus reținerea și arestarea preventivă de la 30

septembrie 2010 la zi.

Conform art. 17 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000, s-au confiscat drogurile menționate în dovezile

aflate la dosarul cauzei, cu obligația păstrării de contraprobe conform art. 18

alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 17 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000, s-au confiscat de la inculpați următoarele sume:

R.I.R. – 125 RON; S.C.L. – 100 RON; G.Ș.C. – 50 RON; G.E. – 125 RON; R.F.

– 125 RON.

În temeiul aceluiași

text, inculpaților li s-au restituit sume de bani ridicate și consemnate la

C.B., care nu aveau legătură cu activitatea infracțională.

Pentru a dispune

astfel, instanța de fond a stabilit, pe baza materialului probator administrat

în cauză (procesele-verbale întocmite de organele de poliție, interceptarea și

redarea unor convorbiri telefonice și ambientale, ce nu au fost contestate de

către inculpați, declarațiile investigatorului sub acoperire „P.F.” și ale

colaboratorului „G.C.”, procesele-verbale de percheziție, rezultatele

analizelor de laborator și declarațiile de recunoaștere totală din partea

inculpaților, care au solicitat aplicarea prevederilor art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.), următoarea situație de fapt:

În cursul lunii iunie

2010, lucrători din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Brigada

de Combatere a Criminalității Organizate București – Serviciul Antidrog s-au

sesizat din oficiu cu privire la implicarea inculpaților în activități de

comercializare de heroină către un cerc de consumatori, derulate în principal

la adrese situate în București.

La data de 24 iunie

2010 a fost autorizată introducerea în cauză a investigatorului sub acoperire

„P.F.” și a colaboratorului acestuia, „G.C.”, precum și cumpărarea de la

inculpați a cantității de 20 grame heroină.

Tribunalul București

a autorizat, la aceeași dată, interceptări și înregistrări audio și video în

mediu ambiental ale convorbirilor persoanelor implicate în activitatea

infracțională. Autorizațiile au fost prelungite succesiv până la data de 21

septembrie 2010.

În aceste condiții au

fost pe deplin dovedite mai multe cumpărări efectuate la diferite intervale de

timp, de către investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia, de la

inculpați, a unor cantități de heroină totalizând 20 de grame.

Analizele de

laborator au confirmat, în mod necontestat, că este vorba despre acest drog de

mare risc, care a fost găsit și la perchezițiile domiciliare efectuate.

Încă de la primele

audieri și până la cercetarea judecătorească inclusiv, unde au solicitat

aplicarea prevederilor art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., inculpații

au recunoscut în mod constant săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina

lor.

Instanța de fond a

confirmat astfel situația de fapt stabilită în rechizitoriu, procedând la unele

schimbări de încadrare juridică (reținerea și a prevederilor alin. (1) din

textele incriminatoare, care descriu modalitatea tipică de săvârșire a

infracțiunii, ca și diferențieri între faptele în formă continuată și altele

comise în concurs real), ce configurează în mod cert vinovăția inculpaților.

Împotriva acestei

sentințe au declarat apeluri, nemotivate, inculpații D.M.G., G.E., R.F.,

G.Ș.C. și R.I.R.

În ședința publică de

la 4 mai 2011, în prezența apărătorilor lor, inculpații D.M.G. și G.E. au

declarat că înțeleg să-și retragă apelurile, astfel încât Curtea a luat act de

aceste manifestări de voință.

Cu ocazia dezbaterii

apelurilor lor, inculpații R.F., G.Ș.C. și R.I.R. au solicitat reducerea

pedepselor aplicate, despre care au arătat că sunt prea severe.

Prin Decizia penală

nr. 157/A din 4 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a

penală, în Dosarul nr. 56439/3/2010 (1375/2011) s-a luat act de retragerea

apelurilor declarate de inculpații D.M.G. și G.E. împotriva Sentinței penale

nr. 236/F din 24 februarie 2011 a Tribunalului București, secția I penală, și

s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații R.F., R.I.R. și

G.Ș.C.

S-a menținut starea

de arest preventiv a inculpaților R.F., G.Ș.C. și R.I.R. și s-a dedus

prevenția, de la 29 septembrie 2010 la zi pentru inculpata R.F., respectiv, de

la 30 septembrie 2010 la zi, pentru inculpații G.Ș.C. și R.I.R.

În considerentele

deciziei, instanța de apel a reținut că Tribunalul a făcut o analiză corectă și

completă, printr-o motivare amplă a materialului probator administrat,

stabilind cu certitudine săvârșirea infracțiunilor de către inculpați și

vinovăția acestora.

S-a constatat, de

asemenea, că încadrarea juridică dată activității infracționale desfășurată de

inculpați, după aplicarea prevederilor art. 334 C. proc. pen., este corectă.

În ceea ce privește

individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, s-a constatat că instanța de

fond a avut în vedere toate criteriile generale instituite prin art. 72 C.

pen., adecvate în raport de ansamblul circumstanțelor reale și personale

incidente în cauză.

Astfel, s-a făcut

aplicarea prevederilor art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. și s-au

reținut în favoarea inculpaților circumstanțe atenuante personale, deși toți cei

trei inculpați sunt recidiviști ca urmare a unor condamnări anterioare tot

pentru infracțiuni la regimul drogurilor, nu au ocupație și loc de muncă.

Perseverența

infracțională a inculpaților, faptul că, sub aspect criminologic sunt

infractori „de obicei”, amploarea activității ilicite, în opinia instanței de

prim control judiciar, justifică pe deplin durata pedepselor cu închisoarea

aplicate de instanța de fond, care nu pot fi în nici un caz considerate ca

fiind prea severe din perspectiva scopurilor instituite prin art. 52 C. pen.

Împotriva deciziei au

declarat recursuri inculpații R.I.R., G.Ș.C. și R.F., criticând-o pentru

netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepselor pe care urmează să le execute

și care în opinia lor este exagerat.

Invocând cazul de

casare prevăzut în art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.,

sus-numiții inculpați au solicitat reindividualizarea pedepselor în sensul

reducerii cuantumului acestora prin acordarea unei mai mari eficiențe

prevederilor art. 74, art. 76 C. pen., motivat de împrejurarea că au recunoscut

și regretat faptele comise și au copii minori în întreținere.

Examinând hotărârea

atacată, atât prin prisma motivelor invocate de inculpați care se circumscriu

cazului de casare prevăzut în art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc.

pen., cât și din oficiu, potrivit art. 385

9

alin. ultim C. proc.

pen., Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate.

La individualizarea

pedepselor aplicate recurenților inculpați s-au avut în vedere toate criteriile

generale prevăzute de art. 72 C. pen., referitoare la gradul de pericol social

al faptelor săvârșite, persoana inculpaților și împrejurările care atenuează

sau agravează răspunderea penală.

Recurenții inculpați

R.I.R., G.Ș.C. și R.F. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii

de trafic de droguri de mare risc, constând în aceea că în cursul anului 2010,

în mod repetat, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, au vândut

investigatorului sub acoperire „P.F.” și colaboratorului acestuia, „G.C.”,

cantitatea totală de 20 grame heroină, faptă recunoscută în totalitate de către

aceștia.

Circumstanțele

personale ale recurenților inculpați – recunoașterea faptelor, regretul

manifestat – au fost valorificate de instanța de fond prin reținerea în

favoarea acestora atât a prevederilor art. 320

1

alin. (7) C. proc.

pen., cât și a dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen., texte de lege în baza

cărora pedepsele au fost coborâte sub minimul special prevăzut de lege.

Înalta Curte constată

că nu se impune reducerea cuantumului pedepselor stabilite de instanța de fond

și menținute de instanța de prim control judiciar față de gradul ridicat de

pericol social pe care îl prezintă infracțiunea reținută în sarcina

recurenților inculpați, perioada mare de timp în care aceștia au desfășurat

operațiuni de vânzare de heroină și, nu în ultimul rând, față de împrejurarea

că inculpații au comis fapta dedusă judecății în stare de recidivă

postcondamnatorie, anterior toți fiind condamnați la pedepse cuprinse între 4

și 6 ani tot pentru infracțiuni la regimul drogurilor, ceea ce denotă

perseverența din partea lor în săvârșirea infracțiunilor de același gen.

În consecință,

reținând că executarea de către inculpații R.F. și G.Ș.C. a pedepselor de

6 ani și 5 luni închisoare și de către inculpatul R.I.R. a pedepsei de 5 ani,

închisoare este de natură a-și atinge scopul preventiv și educativ cerut de

art. 52 C. pen. și de a contribui la reeducarea acestora, recursurile declarate

se vor respinge ca nefondate în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Potrivit art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen., din pedepsele aplicate inculpaților R.I.R. și

G.Ș.C. se va deduce durata reținerii și arestării preventive de la 30

septembrie 2010 la 7 decembrie 2011, iar din pedeapsa aplicată inculpatei R.F.

se va deduce durata reținerii și arestării preventive de la 29 septembrie 2010

la 7 decembrie 2011.

În baza art. 192

alin. (2) și (4) C. proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata

sumei de câte 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de câte 300 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații R.I.R., G.Ș.C. și R.F.

împotriva Deciziei penale nr. 157/A din 4 mai 2011 a Curții de Apel București,

secția a II-a penală.

Deduce din pedepsele

aplicate inculpaților R.I.R. și G.Ș.C., durata reținerii și arestării

preventive de la 30 septembrie 2010, la 7 decembrie 2011, iar din pedeapsa

aplicată inculpatei R.F. durata reținerii și arestării preventive de la 29

septembrie 2010 la 7 decembrie 2011.

Obligă recurenții

inculpați la plata sumei de câte 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de câte 300 RON, reprezentând onorariile apărătorilor

desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 7 decembrie 2011.