ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 412/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 412/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1081 din 18 septembrie 2006

pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 3866/2005,

în fondu după rejudecare, s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 334 C. proc.

pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute prin rechizitoriu

față de inculpați, după cum urmează:

în infracțiunile prevăzute de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001;

art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.;

art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C.

pen.; art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2)

1

lit. a), c) C. pen.,

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

în infracțiunile prevăzute de: art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.; art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr.

678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.; art. 211 alin.

(2) lit. c) și alin. (2)

1

lit. a), c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit.

a) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

infracțiunile prevăzute de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.; art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2)

1

lit. a), c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) C.

pen.

infracțiunile prevăzute de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.; art. 13 alin. (1), (3),

(4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 37 lit. b) C.

pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 a fost condamnat inculpatul I.L. la pedeapsa

de 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i

s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

(3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. a fost condamnat

inculpatul I.L. la pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i

s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

(3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. a fost condamnat

inculpatul I.L. la pedeapsa de 6 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i

s-a aplicate inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 33 lit. a) C.

pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen. a fost aplicată

inculpatului I.L. pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71,

art. 64 lit. a), b), c), d), e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. a

fost dedusă prevenția de la 19 octombrie 2002 la 12 iunie 2003.

lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a fost achitat

inculpatul I.L., pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și

alin. (2)

1

lit. a), c) C. pen.

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a fost

condamnat inculpatul O.E.R. la pedeapsa de 6 ani închisoare.

Conform art. 65 C. pen. i

s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

(3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 37 lit. a)

C. pen. a fost condamnat inculpatul O.E.R. la pedeapsa de 8 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i

s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 33 lit. a) C.

pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen. i s-a aplicat

inculpatului O.E.R. pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În temeiul art. 86

4

C. pen. s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani

închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 123/2001 a Judecătoriei

Topoloveni, definitivă prin Decizia penală nr. 787/2001 a Tribunalului Argeș,

pe care a cumulat-o cu pedeapsa aplicată în cauză, inculpatul O.E.R., urmând să

execute pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicare art. 71, art.

64 lit. a), b), c), d), e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a

dedus prevenția de la 01 noiembrie 2000 la 09 noiembrie 2000 și de la 21

octombrie 2002 la 12 iunie 2003.

lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a fost achitat

inculpatul O.E.R., pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a)

și alin. (2)

1

lit. a), c) C. pen.

În temeiul art. 12 alin. (1),

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a fost

condamnat inculpatul O.M.C. la pedeapsa de 5 ani închisoare.

Conform art. 65 C. pen. i

s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 3 ani.

În temeiul art. 86

4

C. pen. s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani

închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 123/2001 a Judecătoriei

Topoloveni, definitivă prin Decizia penală nr. 787/2001 a Tribunalului Argeș,

pe care a cumulat-o cu pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca inculpatul O.M.C. să

execute pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71,

art. 64 lit. a), b), c), d), e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a

dedus prevenția de la 01 noiembrie 2000 la 09 noiembrie 2000 și de la 21

octombrie 2002 la 12 iunie 2003.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit.

a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a fost achitat

inculpatul O.M.C. pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c)

și alin. (2)

1

lit. a), c) C. pen.

În temeiul art. 13 alin. (1),

(3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 13

C. pen. a fost condamnat inculpatul R.D. la pedeapsa de 7 ani închisoare.

Conform art. 65 C. pen. i

s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 3 ani.

(3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 13

C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare.

Conform art. 65 C. pen. i

s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 33 lit. a) C.

pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen. i s-a aplicat

inculpatului R.D. pedeapsa de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71,

art. 64 lit. a), b), c), d), e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a

dedus prevenția de la 18 octombrie 2002 la 12 iunie 2003.

În baza art. 14 C. proc.

pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. s-a luat act că părțile vătămate M.E. și

M.N.V. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În temeiul art. 19 din Legea

nr. 678/2001 s-a confiscat de la inculpatul I.L. suma de 100 DOLARI SUA, de la

inculpatul O.E. suma de 100 DOLARI SUA și de la inculpatul R.D. suma de

8.000.000 ROL.

În baza art. 191 alin. (2) C.

proc. pen. au fost obligați inculpații la câte 300 ROL, cheltuieli judiciare

avansate de stat.

Onorariul avocatului din

oficiu pentru inculpatul R.D., în cuantum de 100 RON, s-a avansat din fondul M.J.

Pentru a pronunța această

hotărâre, s-a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul

București nr. 6774/P/2002 din 4 iulie 2003 s-a dispus trimiterea în judecată,

în stare de libertate a inculpaților: I.L. pentru săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 189 alin. (1), (2), (3) C. pen. (trei infracțiuni); art. 211 alin.

(1) și (2) lit. c) și alin. (3) lit. a) C. pen.; art. 12 alin. (1) și (2) lit. a)

din legea nr. 678/2001; prevăzute de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001

(două infracțiuni) și art. 329 alin. (1), (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33

lit. a) C. pen.; O.E.R. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin.

(1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (două infracțiuni); art.

211 alin. (1) și (2) lit. c) și alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicare art. 37 lit.

a) C. pen.: art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicare

art. 37 lit. a) C. pen.; art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 329 alin. (1), (2) C. pen., cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

O.M.C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin. (1), (2), (3)

C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen.; art. 211 alin. (1) și (2) lit. c)

și alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.; art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

și art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., toate

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și R.D. pentru săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 189 alin. (1), (2), (3) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 37 lit.

b) C. pen. (două infracțiuni); prevăzute de art. 13 din Legea nr. 678/2001

fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a)

C. pen.

Totodată s-a dispus

disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor, într-un dosar separat, față de

numiții B.L., N.M., A.I., V.G. și B.S. (sub aspectul infracțiunilor menționate

mai sus), precum și față de numitele M.E. și M.N. pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 C. pen. și identificarea celorlalți participanți la

săvârșirea faptelor (numitul N. și ceilalți necunoscuți).

Prin actul de sesizare a

instanței s-au reținut, în esență, următoarele:

septembrie 2002 inculpatul I.L. (zis R.), O.E.R. (zis B.) și numitul N.

(neidentificat până în prezent) au răpit-o pe partea vătămată M.E., din

apropierea orașului Brezoi, județul Vâlcea și, lipsind-o de libertate, au

transportat-o la București și au cazat-o într-un apartament în care se afla și

inculpatul O.M.C. (zis G.). În apartament, inculpații I.L., O.E.R. și O.M.C. au

deposedat-o prin violență de telefonul mobil și de suma de 600.000 ROL și, în

continuare, i-au adresat amenințări, au bătut-o, iar inculpatul O.E.R. a ars-o

pe tot corpul cu țigara pentru a o determina să fie de acord să se prostitueze

în București și să practice relații sexuale orale. Cei trei inculpați au dus-o

apoi la locuința învinuitei B.L., unde au vândut-o învinuitului N.M. (zis P.)

și învinuitului A.I. (zis C.) care, după câteva săptămâni au vândut-o

învinuitului V.G.

inculpații I.L., O.E.R. și o altă persoană neidentificată au răpit-o pe partea

vătămată M.N.V. (minoră), din zona comunei Leordeni, județul Argeș pe care,

lipsind-o de libertate, au transportat-o în București, unde au încercat să o

vândă învinuitei B.L. În final, au vândut-o inculpatului R.D., fiind

răscumpărată de la acesta de martorul P.I.

inculpatul I.L., R.D. și învinuitul B.S. au răpit-o din nou pe partea vătămată

M.N.V., din aceeași zonă, au transportat-o la București și au oferit-o spre vânzare mai multor proxeneți.

Comiterea faptelor a fost

probată cu declarațiile părții vătămate M.E. și M.N.V., procese-verbal de

depistare a părților vătămate, rapoartele de expertiză medico-legală nr. A1/11410/2002

și nr. A 1/11409/2002, declarații martori, recunoașteri din grup și de pe

planșe foto și declarații inculpați.

Într-un prim ciclu procesual,

prin sentința penală nr. 146 din 04 februarie 2005 pronunțată de Tribunalul

București, secția I penală, în Dosarul penal nr. 3449/2003 s-a dispus:

În baza art. 334 C. proc.

pen. schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin.

(1), (2) lit. c) și alin. (3) lit. a) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art.

211 alin. (2) lit. c) și alin. (2)

1

lit. a) C. pen. pentru

inculpații I.L., O.E.R. și O.M.C.

pen. schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art. 189 alin.

(1), (2), (3) C. pen. (3 infracțiuni), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 (2

infracțiuni), art. 329 alin. (1), (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a)

C. pen. într-o infracțiune prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen. și două

infracțiuni prevăzute de art. 329 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen. pentru inculpatul I.L.

În baza art. 329 alin. (2) C.

pen. a dispus condamnarea inculpatului I.L. la 3 ani închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 329 alin. (2), (3)

C. pen. a dispus condamnarea aceluiași inculpat la două pedepse de câte 5 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C.

pen.

În baza art. 33 lit. a) – art.

34 lit. b), art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea,

aceea de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

- art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a

dedus prevenția de la 19 octombrie 2002 la 12 iunie 2003.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a

raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea aceluiași

inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c)

și alin. (2)

1

lit. a) C. pen.

pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art.

189 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (2 fapte),

art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit.

a) C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art.

37 lit. a) C. pen., art. 329 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a)

C. pen. într-o infracțiune prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea

art. 37 lit. a) C. pen. și o infracțiune prevăzută de art. 329 alin. (2), (3) C.

pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C.

pen. pentru inculpatul O.E.R.

În baza art. 329 alin. (2) C.

pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a dispus condamnarea inculpatului O.E.R.

la 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 329 alin. (2),

(3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. s-a dispus condamnarea

aceluiași inculpat la 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art.

34 lit. b), art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea,

aceea de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 86

4

C.

pen. s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani

închisoare aplicată prin sentința penală nr. 123/2001 a Judecătoriei

Topoloveni, definitivă prin Decizia penală nr. 787/2001 a Tribunalului Argeș și

s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în cauză; în final

inculpatul execută 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

- art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a

dedus prevenția de la 01 septembrie 2000 la 09 noiembrie 2000 și de la 21

octombrie 2002 la 12 iunie 2003.

În baza art. 1 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin.

(2)

1

lit. a) C. pen.

pen. s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunile prevăzute de art. 189 alin.

(1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 12 alin. (1)

și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art.

329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. într-o singură

infracțiune, aceea prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37

lit. a) C. pen. pentru inculpatul O.M.C.

În baza art. 329 alin. (2) C.

pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului

la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

- art. 64 C. pen.

În baza art. 86

4

C.

pen. s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani

închisoare aplicată prin sentința penală nr. 123/2001 a Judecătoriei

Topoloveni, definitivă prin Decizia penală nr. 787/2001 a Tribunalului Argeș și

s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în cauză; în final,

inculpatul urmând să execute 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

- art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a

dedus prevenția de la 01 septembrie 2000 la 09 noiembrie 2000 și de la 21

octombrie 2002 la 12 iunie 2003.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin.

(2)

1

lit. a) C. pen.

pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art.

189 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (două

fapte), art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37

lit. b) C. pen. (două fapte) și art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art.

37 lit. a) C. pen. în două infracțiuni prevăzute de art. 329 alin. (2), (3) C.

pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. pentru inculpatul R.D.

În baza art. 329 alin. (2), (3)

C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. s-a dispus condamnarea

inculpatului R.D. la două pedepse de câte 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - art.

34 lit. b), art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele și s-a dat spre executare

inculpatului o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

- art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a

dedus prevenția de la 18 octombrie 2002 la 12 iunie 2003.

În baza art. 14 și art. 346 C.

proc. pen. s-a luat act că părțile vătămate M.E. și M.N.V. nu s-au constituit

părți civile în cauză.

În baza art. 329 alin. (4) C.

proc. pen. s-a dispus confiscarea sumei de 100 DOLARI SUA de la inculpatul I.L.,

100 DOLARI SUA de la inculpatul O.E. și 8 milioane lei de la inculpatul R.D.

Au fost obligați inculpații

O.E.R. și O.M.C. la câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat și pe

inculpații I.L. și R.D. la câte 2.100.000 lei, din care, câte 600.000 lei,

onorariul pentru avocat din oficiu.

Pentru a pronunța această

hotărâre, tribunalul a reținut că inculpații, în noaptea de 15/16 septembrie

2002 au răpit-o pe partea vătămată M.E., din apropierea orașului Brezoi, jud.

Vâlcea și lipsind-o de libertate, au adus-o în București, au cazat-o și au

supus-o la practicarea prostituției, iar apoi au vândut-o numitului V.G.

Totodată, tribunalul a

reținut că inculpații, în două rânduri, în luna septembrie 2002 și apoi, la 16

octombrie 2002, au răpit-i pe partea vătămată M.N.V., minoră în vârstă de 17

ani, în comuna Leordeni, județul Argeș, unde se prostitua, au adus-o în

București, prin folosirea violenței, au determinat-o să se prostitueze în

folosul lor și apoi au vândut-o altor proxeneți.

S-a apreciat că, deși

infracțiunea de trafic de persoane este reglementată printr-o lege specială,

din redactarea art. 329 alin. (2) C. pen., modificat ulterior apariției Legii nr.

678/2001, rezultă că traficul de persoane, în scopul exploatării sexuale,

constituie unul din elementele materiale ale infracțiunii de proxenetism.

S-a mai reținut că

infracțiunea de lipsire de libertate este absorbită în traficul de persoane

care realizează latura obiectivă a infracțiunii de proxenetism, iar în privința

infracțiunii de tâlhărie, tribunalul a constatat că probele administrate în

cauză nu dovedesc săvârșirea, dincolo de orice dubiu, a acestei fapte.

Împotriva sentinței penale nr.

146 din 4 februarie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală,

au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații O.E.R.,

I.L., O.M.C. și R.D.

Prin Decizia penală nr. 468/

A din 10 iunie 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a-II-a penală

și pentru cauze cu minori și familie, s-au admis apelurile declarate de

Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpați, a fost desființată

hotărârea atacată și a fost trimisă cauza spre rejudecare, la aceeași instanță,

respectiv Tribunalul București.

În considerentele deciziei

s-a arătat că tribunalul a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care

inculpații au fost trimiși în judecată, în infracțiunile pentru care i-a

condamnat, fără să pună în discuție noua încadrare, cea prevăzută de art. 329 alin.

(2) și (3) C. pen., și să atragă atenția inculpaților că au dreptul să ceară

lăsarea cauzei mai la urmă, sau să solicite amânarea judecății, pentru

pregătirea apărării, așa cum obligă prevederile art. 334 C. proc. pen.

Cauza a fost reînregistrată

pe rolul Tribunalului București, secția I penală, la data de 20 iunie 2005, sub

nr. 3866/2005 (26212/3/2005).

La termenul din 22 mai 2006,

tribunalul, în conformitate cu art. 329 C. proc. pen. a renunțat la reaudierea

inculpaților, părților vătămate și martorilor ascultați în faza de urmărire

penală și în cadrul cercetării judecătorești, în Dosarul nr. 3449/2003,

considerând, față de dispozițiile art. 385 C. proc. pen., că aceasta este

inutilă soluționării cauzei, întrucât, astfel cum rezultă din considerentele

deciziei de casare, ultimul act valabil efectuat în Dosarul nr. 34449/2003, a

fost cel dinaintea punerii în discuție a schimbării de încadrare juridică.

Rejudecând cauza în fond,

tribunalul a pronunțat sentința penală nr. 1081 din 18 septembrie 2006.

reținute în rechizitoriu, la punctul 1, analizând întregul material probator

administrat în cauză, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:

În seara de 15 septembrie

2002 partea vătămată M.E. s-a deplasat la barul aparținând SC A. SRL, situat în

apropierea orașului Brezoi, județul Vâlcea, în parcarea căruia obișnuia să

întrețină raporturi sexuale cu diferite persoane, contra cost.

În jurul orelor 23,00,

partea vătămată s-a întâlnit cu prietena sa, martora C.M.I., căreia i-a spus că

îl așteaptă pe soțul ei.

La un moment dat, partea vătămată

și-a lăsat poșeta în incinta barului, astfel cum proceda de regulă când pleca

cu „clienții” și a ieșit în parcare, lângă aceasta oprind un autoturism V.G. de

culoare albă, condus de inculpatul I.L. în care se afla și inculpatul O.E.R. și

o altă persoană rămasă neidentificată, aceste aspecte fiind observate și de

martorul P.I., care își desfășura activitatea în calitate de barman la

restaurantul aparținând SC A. SRL.

Partea vătămată M.E. a

discutat aproximativ 2 minute cu inculpatul O.E.R., după care autoturismul a

plecat, partea vătămată revenind în incinta barului, spunându-i martorei C.M. că

inculpații s-au dus să închirieze o cameră la un hotel din apropiere, urmând să

se întoarcă pentru a o lua pe partea vătămată în vederea întreținerii de relații

sexuale cu aceasta.

Totodată, partea vătămată a

rugat-o pe martoră să vină spre dimineață la bar și să o ia acasă pe aceasta,

în urma discuției martora plecând.

Între timp, inculpații au

revenit în parcarea localului, iar partea vătămată a urcat în autoturismul

acestora, spunându-le însă că nu vrea să mai meargă la hotel, propunându-le să

întrețină relațiile sexuale în parcare.

Inculpații au blocat ușile,

autoturismul demarând brusc, transportând-o pe partea vătămată la București, ducând-o într-un apartament în care se afla inculpatul O.M.C. Aici, inculpatul O.E.R.

a ars-o pe tot corpul cu țigara, pentru a o determina să fie de acord cu

practicarea prostituției în București.

În dimineața de 16

septembrie 2002, în jurul orelor 2.00-3.00, la barul aparținând SC A. SRL, a

ajuns soțul părții vătămate, martorul M.C. care a aflat de la barman (martorul

P.I.) că partea vătămată lăsase poșeta în incinta barului și plecase cu un

autoturism V.G., M.C. alarmându-se și sesizând poliția din Brezoi.

În jurul orelor 4.00, la bar

a revenit și martora C.M., căreia martorul P.I. i-a comunicat că partea

vătămată a plecat cu un autoturism V.G., lăsându-și poșeta în cuier, cei doi

martori susținând că, de fiecare dată când partea vătămată pleca cu clienții,

își lăsa poșeta în incinta localului, dar și-o recupera întotdeauna la

întoarcere, nelăsând bunuri personale în bar, de pe o zi pe alta.

A doua zi, inculpații I.L.,

O.E.R. și O.M.C. au dus-o pe partea vătămată acasă la martor B.L., transportul

efectuându-se cu același autoturism V.G., cu alte numere de înmatriculare,

condus de data aceasta de inculpatul O.M.C.

Partea vătămată a rămas în

locuința martorei până seara, când au venit martorii A.I. și N.M., acesta din

urmă cumpărând-o cu suma de 150 DOLARI SUA.

După aproximativ o săptămână,

martora C.M.I. s-a întâlnit cu numita G.M., care i-a povestit că a fost sunată

de partea vătămată, aceasta din urmă comunicându-i că este sechestrată și nu

știe cânt va mai putea telefona, întrucât este scoasă din casă doar când

trebuie să se întâlnească cu clienții. Martora C. a mai declarat că G.M. i-a

relatat că partea vătămată a susținut că a reușit să îmbete un client pentru

a-i folosi telefonul și că aceasta era speriată și plângea.

Numita G.M. nu a putut fi

audiată de organul de urmărire penală și de instanța de fond, întrucât este

plecată din țară.

Timp de aproape două

săptămâni partea vătămată M.E. a fost obligată să se prostitueze, fiind

depistată la data de 18 octombrie 2002 de un echipaj de poliție al Secției 10,

în zona străzii I.B., aceasta spunându-le polițiștilor că a fost răpită,

vândută și obligată să se prostitueze.

Deși, inculpații nu au

recunoscut săvârșirea faptelor, situația de fapt mai sus reținută a rezultat

fără echivoc din declarațiile inițiale ale părții vătămate M.E., care s-au

coroborat cu cele ale martorilor C.M.I., P.I., M.C., B.L., A.I., N.M., B.N.C. și

V.G., cu procesele-verbale întocmite cu ocazia recunoașterii din grup a celor

trei inculpați de către partea vătămată, precum și cu concluziile raportului de

expertiză medico-legală din care rezultă că M.E. a prezentat leziuni traumatice

ce s-au putut produce prin lovire cu corp dur și ardere (posibil țigară), pot

data din septembrie - octombrie 2002 și au necesitat 12-14 zile de îngrijiri

medicale.

Tribunalul a înlăturat

declarațiile ulterioare ale părții vătămate în care a susținut, în esență, că a

fost transportată la București de către inculpați la cererea ei și că aceștia

nu ar fi exercitat violențe asupra sa, ca nesincere, pe de-o parte fiind

infirmate de celelalte mijloace de probă administrate pe parcursul procesului

penal, iar, pe de altă parte, nefăcându-se dovada existenței vreunei

împrejurări care să o determine pe partea vătămată să nu spună adevărul în

primele declarații.

S-a avut în vedere și

împrejurarea că din declarațiile învinuiților A.I. și V.G., din faza de

urmărire penală rezultă că după arestare inculpaților, familiile acestora au

dat bani părților vătămate pentru a-și retracta declarațiile inițiale.

Deși în cadrul cercetării

judecătorești, N.M., A.I. și V.G., audiați ca martori, au revenit asupra

declarațiilor inițiale, tribunalul a luat în considerare doar depozițiile lor

din faza de urmărire penală care se coroborează cu celelalte mijloace de probă,

ținând seama și de faptul că aceștia sunt cercetați penal în legătură cu cauza,

într-un dosar separat.

În privința martorului P.I. audiat

cu ocazia rejudecării cauzei la termenul din 25 noiembrie 2005, deși acesta nu

a mai redat cu fidelitate faptele pe care le-a perceput în mod direct la data

de 15 septembrie 2002, instanța a apreciat că aceasta se datorează trecerii

timpului, neexistând indicii că martorul ar fi fost influențat în vreun fel, cu

ocazia audierii sale în faza de urmărire penală.

În drept, fapta inculpatului

I.L., care la data de 15 septembrie 2002, împreună cu inculpatul O.E.R., prin

lipsire de libertate, au transportat-o pe partea vătămată M.E. la București,

cazând-o într-un apartament în care se afla și inculpatul O.M.C., cu scopul de

a o determina să practice prostituția în București, după care, împreună cu

ceilalți doi inculpați, au vândut-o altor proxeneți, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1),

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Fapta inculpatului O.E.R. care,

la data de 15 septembrie 2002, împreună cu inculpatul I.L., prin lipsire de

libertate, au transportat-o pe partea vătămată M.E. la București, cazând-o

într-un apartament în care se afla și inculpatul O.M.C., exercitând violențe

asupra acesteia cu scopul de a o determina să practice prostituția în

București, iar ulterior, împreună cu ceilalți doi inculpați, au vândut-o altor

proxeneți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de

persoane prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Fapta inculpatului O.M.C. care,

împreună cu inculpații I.L. și O.E.R. au vândut-o pe partea vătămată M.E. unor

proxeneți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de

persoane prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Față de inculpații O.E.R. și

O.M.C. s-a reținut starea de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit.

a) C. pen., având în vedere că aceștia au săvârșit faptele deduse judecății în

termenul de încercare stabilit prin sentința penală nr. 123/2001 a Judecătoriei

Topoloveni, definitivă prin Decizia penală nr. 787/2001 a Tribunalului Argeș.

Tribunalul a considerat că

nu poate fi reținută infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen., în

modalitatea traficului de persoane, în scopul practicării prostituției,

semnificația acestei sintagme fiind diferită de înțelesul expresiei „trafic de

persoane”, așa cum este explicată în art. 2 pct. 1 din Legea nr. 678/2001.

Astfel, tribunalul a

apreciat că elementul semnificativ, esențial, de diferențiere între cele două

infracțiuni, îl constituie consimțământul persoanei traficate, care, în cazul

proxenetismului nu este viciat, pe când în cazul traficului de persoane, acesta

nu îndeplinește condițiile unui consimțământ valabil exprimat.

Diferit de infracțiunile de

trafic de persoane, în cazul infracțiunii de proxenetism, recrutarea și

traficul de persoane nu se fac în scopul obligării la practicarea prostituției,

persoana recrutată sau traficată practicând de bună voie prostituția, iar în

ceea ce privește proxenetismul sub forma constrângerii la prostituție, acesta

nu presupune în mod implicit și recrutarea sau traficul de persoane în acest

scop, fiind reglementată sub această formă ca o variantă alternativă în

conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 329 C. pen.

În schimb, în cazul

infracțiunilor de trafic de persoane, constrângerea constituie unul dintre

mijloacele de realizare a elementului material al laturii obiective a acestor

din urmă infracțiuni, în toate modalitățile lor alternative de săvârșire (recrutarea,

transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane), astfel cum

este cazul speței de față.

Tribunalul a constatat că în

mod greșit a fost reținută în rechizitoriu și infracțiunea prevăzută de art.

189

C. pen., întrucât lipsirea de libertate a părții

vătămate M.E. fost necesară realizării elementului material al infracțiunii

prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001; în aceste condiții este evident că

lipsirea de libertate este absorbită în mod natural în conținutul constitutiv

al infracțiunii de trafic de persoane.

Tribunalul a apreciat că în

mod greșit s-a reținut în concurs, infracțiunea de trafic de persoane și

infracțiunea de proxenetism, având în vedere că prima infracțiune este

reglementată printr-o normă specială, care conține toate elementele normei

generale, acest concurs de legi penale găsindu-și soluționarea pe baza

principiului specialității, norma specială primind prioritate de aplicare față

de norma generală.

Prin urmare, față de cele

reținute, în baza art. 334 C. proc. pen., tribunalul schimbat încadrarea

juridică a faptelor pentru care cei trei inculpați au fost trimiși în judecată,

reținute la punctul 1 din rechizitoriu, în sensul reținerii doar a câte unei

infracțiuni prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Cu privire la infracțiunile

de tâlhărie reținute la pct. 1 din rechizitoriu, s-a constatat, în primul rând,

că încadrarea juridică din actul de inculpare este greșită, faptele descrise de

procuror putând constitui infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c)

și alin. (2)

1

lit. a), c) C. pen., (deposedarea părții vătămate M.E.,

prin violență, de bunuri și bani, atât într-un mijloc de transport, cât și

într-o locuință), motiv pentru care, în temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a dat

acestor infracțiuni încadrarea juridică corespunzătoare.

Tribunalul a apreciat însă,

că din probele administrate pe parcursul procesului penal, nu a rezultat cu

certitudine că inculpații au săvârșit și aceste infracțiuni, declarațiile

părții vătămate M.E., în sensul că a fost tâlhărită de aceștia,

necoroborându-se cu niciun alt mijloc de probă.

În privința martorelor C.M. și

B.L., s-a constatat că acestea nu au perceput în mod direct aceste fapte, fiind

martori indirecți, furnizând doar informații ce le-au fost aduse la cunoștință

de către partea vătămată M.E.

În consecință, ținând seama

de principiul „in dubio pro reo”, tribunalul a dispus achitarea inculpaților

pentru infracțiunile de tâlhărie, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la

art. 10 lit. a) C. proc. pen., neexistând probe certe care să conducă la

concluzia că aceștia au săvârșit fapte care să prezinte anumite trăsături

caracteristice acestei infracțiuni.

în rechizitoriu, la pct. 2, analizând materialul probator administrat în cauză,

tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:

Într-una din zilele lunii

septembrie 2002, în timp ce partea vătămată M.N. (minoră în vârstă de 17 ani)

se afla în apropierea comunei Ștefănești, județul Argeș, loc în care practica

prostituția, prin constrângere, aceasta a fost transportată cu un autoturism de

către inculpații I.L. și O.E.R. la București, fiind cazată într-un apartament

din cartierul Vitan, timp de 3 zile.

Pentru a o determina să

practice prostituția în București, inculpatul O.E.R. a exercitat violențe

asupra părții vătămate și a ars-o cu țigara, conform raportului de expertiză

medico-legală, leziunile suferite de aceasta putându-se produce prin lovire cu

corp dur și arsură (posibil țigară), putând data din septembrie-octombrie 2002.

După trei zile, inculpații I.L.

și O.E.R. au vândut-o pe partea vătămată M.N., cu suma de 200 DOLARI SUA,

inculpatului R.D., care a găzduit-o pe aceasta la domiciliul său, aducându-i

„clienți” cu care partea vătămată trebuia să întrețină relații sexuale în

schimbul unor sume de bani, pe care le lua inculpatul.

După o perioadă de timp,

partea vătămată a convenit cu inculpatul R.D. să fie „răscumpărată” de martorul

P.I., zis R., prieten cu partea vătămată, inculpatul fiind de acord.

Astfel, în noaptea de 21/22

septembrie 2002 inculpatul R.D. l-a contactat telefonic pe martorul P.I.,

solicitându-i suma de 300 DOLARI SUA, în caz contrar amenințând că o va vinde

pe partea vătămată M.N., care i-a confirmat că a fost răpită, sechestrată și

vândută.

A doua zi, martorul, care

locuia în Pitești, s-a deplasat la București și ajungând la locuința

inculpatului R.D., i-a dat acestuia o parte din suma solicitată și un telefon

mobil, după care, împreună cu partea vătămată, martorul a revenit la Pitești.

Inculpații O.E.R. și I.L. nu

au recunoscut săvârșirea faptelor, iar inculpatul R.D. a susținut că partea

vătămată a fost la locuința sa pentru a întreține cu el relații sexuale, că nu

a primit bani de la martorul P.I., precizând însă că aceasta i-a precizat că a

fost răpită de ceilalți doi inculpați.

Tribunalul a apreciat că

acestea sunt simple afirmații, neconforme cu realitatea, fiind contrazise de

declarațiile inițiale ale părții vătămate M.N., care se coroborează cu cele ale

martorului P.I., cu procesele-verbale întocmite cu ocazia recunoașterii de grup

a inculpaților R.D. și I.L. și cu raportul de expertiză medico-legală.

În declarațiile ulterioare,

partea vătămată a încercat să acopere activitatea infracțională a celor trei

inculpați, depoziții care însă vor fi înlăturate ca nesincere, întrucât, pe

de-o parte, nu s-a făcut dovada existenței vreunei împrejurări care să o fi

determinat pe partea vătămată să nu spună adevărul cu ocazia primelor audieri,

iar, pe de altă parte, așa cum am mai arătat, declarațiile sale inițiale au

fost confirmate de celelalte mijloace de probă administrate.

În drept, fapta inculpatului

I.L., care în luna septembrie 2002, împreună cu inculpatul O.E.R., prin lipsire

de libertate, au transportat-o și cazat-o în București pe partea vătămată M.N.

(minoră, în vârstă de 17 ani), cu scopul de a o determina să practice

prostituția, după care au vândut-o inculpatului R.D., întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1),

(3), (4) din Legea nr. 678/2001.

Fapta inculpatului O.E.R. ,

care în luna septembrie 2002, împreună cu inculpatul I.L., prin lipsire de

libertate, au transportat-o și cazat-o în București pe partea vătămată M.N. (minoră,

în vârstă de 17 ani), după care a exercitat violențe asupra acesteia, cu scopul

de a o determina să practice prostituția, iar ulterior au vândut-o inculpatului

R.D., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori,

prevăzută de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.

37 lit. a) C. pen.

Fapta inculpatului R.D. care

a cumpărat-o pe partea vătămată de la ceilalți doi inculpați, cu scopul de a o

determina să practice prostituția, cunoscând că aceasta fusese adusă în

București împotriva voinței ei, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (3), (4) din

Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. b C. pen., din examinarea fișei

de cazier a acestui inculpat rezultând că a săvârșit fapta dedusă judecății în

stare de recidivă postexecutorie.

Întrucât prin O.U.G. nr. 79

din 14 iulie 2005, art. 13 din Legea nr. 678/2001 a fost modificat, printre

altele fiind prevăzute pedepse mai mari, s-a dat eficiență dispozițiilor art. 13

C. pen., privind legea mai favorabilă.

Pentru considerentele expuse

la pct. 1, nu au putut fi reținute față de inculpatul R.D. infracțiunile

prevăzute de art. 189 C. pen. și art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., iar față de

inculpații I.L. și O.E.R. infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2) C.

pen., motiv pentru care a fost schimbată încadrarea juridică dată prin

rechizitoriu, în sensul reținerii doar a câte unei infracțiuni de trafic de

minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, în

privința celor trei inculpați.

descrise în rechizitoriu, la pct. 3, examinând întregul material probator

administrat în cauză, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:

În ziua de 16 octombrie

2002, partea vătămată M.N. a fost din nou transportată, prin constrângere, din

apropierea comunei Ștefănești, județul Argeș, la București, de către inculpații R.D. și I.L., fiind găzduită la locuința acestuia din urmă,

cei doi inculpați fiind însoțiți și de învinuitul B.S. după care, a doua zi, au

încercat să o vândă mai multor proxeneți, printre care și învinuitei B.L.

Față de învinuiții B.S. și B.L.

s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un dosar

separat.

La data de 19 octombrie

2002, în urma unei percheziții efectuate de către organele de poliție la

domiciliul inculpatului I.L., a fost găsită partea vătămată M.N., pe care

inculpatul o ascunsese sub o plapumă, aceasta susținând în fața polițiștilor că

a fost răpită, sechestrată, vândută și obligată să se prostitueze.

Inculpații R.D. și I.L. nu

au recunoscut săvârșirea faptelor, însă vinovăția acestora a fost pe deplin

dovedită prin celelalte mijloace de probă administrate: declarațiile inițiale

ale părții vătămate care se coroborează cu procesul-verbal întocmit de

polițiști cu ocazia depistării acesteia în locuința inculpatului I.L. și cu

declarațiile numiților B.S. și B.L., audiați ulterior în calitate de martori.

Tribunalul a înlăturat

declarațiile ulterioare ale părții vătămate M.N., pentru motivele arătate la

pct. 2 din considerente.

În drept, faptele

inculpaților R.D. și I.L. care, în data de 19 octombrie 2002, prin lipsire de

libertate, au transportat-o pe partea vătămată M.N. (minoră, în vârstă de 17

ani) la București, fiind găzduită la locuința acestuia din urmă, după care au

încercat să o vândă mai multor proxeneți, întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1), (3), (4) din

Legea nr. 678/2001, în privința inculpatului R.D. urmând a fi reținute și

dispozițiile art. 37 lit. b) C. pen.

Pentru considerentele expuse

anterior, tribunalul nu a putut reține în sarcina celor doi inculpați și

infracțiunile prevăzute de art. 189 C. pen. și art. 329 alin. (1), (2) C. pen.,

însă s-a dat eficiență, în privința infracțiunii de trafic de minori

dispozițiilor art. 13 C. pen., privind legea mai favorabilă, pentru motivele

arătate la pct. 2.

La individualizarea

pedepselor aplicate, s-a ținut seama de gradul ridicat de pericol social al

faptelor, de împrejurarea și modalitatea în care au fost comise, de urmările

produse, precum și de circumstanțele personale ale celor trei inculpați: I.L. este

necunoscut cu antecedente penale, O.E.R., O.M.C. și R.D. sunt recidiviști, toți

patru având o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal.

Întrucât faptele săvârșite

de inculpații I.L., O.E.R. și R.D. au fost săvârșite înainte de a fi condamnați

definitiv pentru vreuna din ele, aflându-se în concurs real, după stabilirea

pedepsei pentru fiecare faptă s-a făcut aplicare regulilor concursului de

infracțiuni prevăzut de art. 34 C. pen.

Conform art. 65 C. pen. s-a

aplicat inculpaților, pe lângă fiecare pedeapsă principală și câte o pedeapsă

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C.

pen., așa încât în privința inculpaților I.L., O.E.R. și R.D. să s-a dat

eficiență dispozițiilor art. 35 C. pen.

Cu privire la inculpații O.E.R.

și O.M.C., conform art. 86

4

C. pen. s-a revocat suspendarea

executării pedepselor sub supraveghere aplicate prin sentința penală nr. 123/2001

a Judecătoriei Topoloveni, definitivă prin Decizia penală nr. 787/2001 a

Tribunalului Argeș, acestea fiind cumulate cu pedepsele aplicate în cauză.

În temeiul art. 71 C. pen.,

pe durata executării pedepselor principale li s-au interzis inculpaților

drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b), c), d) și e) C. pen., în raport de

natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, apreciindu-se că inculpații sunt

nedemni de a exercita și drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator.

În temeiul art. 88 C. pen.

s-a dedus durata reținerii și arestării preventive pentru toți inculpații.

Conform art. 14 C. proc.

pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. s-a luat act că părțile vătămate nu

s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 19 din Legea nr.

678/2001 s-a confiscat de la inculpatul I.L. suma de 100 DOLARI SUA, de la

inculpatul O.E. suma de 100 DOLARI SUA și de la inculpatul R.D. suma de

8.000.000 ROL, obținute în urma traficării părții vătămate M.N.

Suma de 120 DOLARI SUA

obținută din vânzarea părții vătămate M.E. nu a fost confiscată de la

inculpați, întrucât probele administrate au dovedit că această sumă a fost

primită de către martora B.L., nefăcându-se dovada că această din urmă a remis

banii vreunuia dintre inculpați.

Împotriva sentinței penale nr.

1081 din 18 septembrie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția I

penală, în Dosarul nr. 3866/2005, în fond după rejudecare, au declarat apel

inculpații R.D., O.M.C., O.E.R. și I.L., motivele invocate de aceștia fiind o

reiterare a celor susținute cu ocazia dezbaterilor în fond la judecata în primă

instanță și care țin în esență de achitarea lor în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. c) și d) C. proc. pen., iar, în subsidiar de

schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de trafic de persoane și

lipsire de libertate în mod ilegal, pentru care au fost trimiși în judecată, în

infracțiunea de proxenetism.

Prin Decizia penală nr. 18/ A

din 18 ianuarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a-II-a

penală și pentru cauze cu minori și familie, au fost admise apelurile

inculpaților și a fost înlăturată pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. c)

C. pen.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de apel a constatat că instanța de fond, în mod just, i-a

condamnat pe inculpați, aceasta bazându-se pe probe certe și indubitabile, iar

încadrarea juridică dată faptelor deduse judecății este corectă.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs inculpații R.D., O.M.C., O.E.R. și I.L. invocând cazurile de

casare prevăzute de art. 385

9

pct. 6, 9, 14 și 17 C. proc. pen.

Prin Decizia nr. 5437 din 14

noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

penală, au fost admise recursurile inculpaților, a fost casată în întregime

decizia atacată și s-a dispus trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru

rejudecarea apelurilor acestora.

Examinând actele dosarului

Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că motivul de recurs întemeiat

pe cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 9 C. proc. pen.

relativ la aceea că hotărârea recurată a instanței de apel nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază este dirimant și prioritar față de celelalte critici

aduse deciziei vizate.

Astfel, s-a apreciat că

instanța de apel a nesocotit dispozițiile art. 371 alin. (2) C. proc. pen. care

statuează cu privire la efectul devolutiv, atât în fapt, cât și în drept al

apelului, întrucât nu a descris și nu a analizat probele certe și indubitabile

la care a făcut referire în considerente și nu a motivat încadrările juridice

incidente pentru faptele imputate inculpaților și nici cererea acestora de a fi

reaudiate părțile vătămate și martorii.

Cauza a fost înregistrată pe

rolul Curții de Apel București, secția a-II-a penală, la data de 26 februarie

2008 sub nr. 1242/2/2008 (440/2008).

Prin motivele scrise de

apel, formulate la 16 ianuarie 2007, inculpații O.M.C. și O.E.R. au criticat

sentința penală nr. 1081 din 18 septembrie 2006 pronunțată în fond după rejudecare,

de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 3866/2005, în

principal, sub aspectul greșitei lor condamnări pentru infracțiunile de trafic

de persoane prevăzute de art. 12 și 13 din Legea nr. 678/2001, în condițiile în

care din ansamblul probator administrat în cauză nu a rezultat, în mod

indubitabil, că au săvârșit aceste fapte, solicitând achitarea în temeiul art. 11

pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) și d) C. proc. pen.

În subsidiar, au solicitat

schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de trafic de persoane și lipsire

de libertate în mod ilegal, pentru care au fost trimiși în judecată, în

infracțiunea de proxenetism (filele 72-81 din Dosarul de apel nr. 26212/3/2005).

Cu prilejul rejudecării

apelurilor, prin motivele scrise de apel, formulate la 15 mai 2008, inculpatul

I.L. a solicitat desființare sentinței apelate și trimiterea cauzei spre

rejudecare în fond la Tribunalul București, întrucât cauza s-a judecat cu lipsă

de procedură, nefiind citat la locul unde domicilia fără forme legale.

Totodată, a învederat că

instanța de fond, rejudecând după desființare, nu i-a ascultat pe inculpați și

pe părțile vătămate. Astfel, deși potrivit art. 378 alin. (1)

1

C.

proc. pen. ascultarea inculpaților era obligatorie instanța de fond a respins

proba ca inutilă.

În subsidiar, a susținut că

faptele reținute în sarcina sa nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor de trafic de persoane ci de proxenetism și în mod greșit au fost

reținute dispozițiile art. 33 lit. a) C. pen. în loc de art. 41 alin. (2) din

același cod (filele 51-56 din Dosarul de apel nr. 1242/2/2008).

La aceeași dată, inculpatul

I.L. a formulat cerere prin care a solicitat audierea inculpaților, a părților

vătămate, a martorilor din lucrări, încuviințarea probei cu acte în

circumstanțiere și efectuare a unui referat de evaluare de către Serviciul de

Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

Prin încheiere din 26 mai

2008, curtea de apel a încuviințat, în parte, cererile de probe formulate și

anume: proba cu înscrisuri pentru toți apelanții inculpați, audierea părților

vătămate M.E. și M.N., audierea martorilor B.L., G.M. și B.N.C.

Cu privire la martorii P.I.,

C.D., N.M., A.I., V.G. și B.S., curtea de apel a apreciat că nu se impune

ascultarea lor în apel, întrucât au fost audiați de către instanța de fond.

Cu privire la martorii C.M. și

P.I., curtea de apel a constatat că aceștia sunt plecați din țară, iar martorul

M.C. este nedeplasabil, făcându-se aplicarea art. 327 alin. (3) C. proc. pen.

În cursul judecării ap