ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 412/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 412/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1081 din 18 septembrie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 3866/2005, în fondu după rejudecare, s-au dispus următoarele: În temeiul art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute prin rechizitoriu față de inculpați, după cum urmează: 1. Pentru inculpatul I.L., în infracțiunile prevăzute de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001; art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.; art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen.; art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a), c) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
2. Pentru inculpatul O.E.R., în infracțiunile prevăzute de: art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.; art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.; art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a), c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen. 3. Pentru inculpatul O.M.C. în infracțiunile prevăzute de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.; art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a), c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen. 4. Pentru inculpatul R.D. în infracțiunile prevăzute de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.
și art. 37 lit. b) C. pen.; art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen. 1. În temeiul art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 a fost condamnat inculpatul I.L. la pedeapsa de 5 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 ani. 2. În temeiul art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. a fost condamnat inculpatul I.L. la pedeapsă de 6 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 ani.
3. În temeiul art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. a fost condamnat inculpatul I.L. la pedeapsa de 6 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicate inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 ani. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen. a fost aplicată inculpatului I.L. pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a), b), c), d), e) C. pen. În baza art. 88 C. pen. a fost dedusă prevenția de la 19 octombrie 2002 la 12 iunie 2003. 4. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc.
pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul I.L., pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a), c) C. pen. 1. În temeiul art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul O.E.R. la pedeapsa de 6 ani închisoare. Conform art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 ani. 2. În temeiul art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul O.E.R. la pedeapsa de 8 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 ani. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen. i s-a aplicat inculpatului O.E.R. pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. În temeiul art. 86 4 C. pen. s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 123/2001 a Judecătoriei Topoloveni, definitivă prin Decizia penală nr. 787/2001 a Tribunalului Argeș, pe care a cumulat-o cu pedeapsa aplicată în cauză, inculpatul O.E.R., urmând să execute pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.
S-a făcut aplicare art. 71, art. 64 lit. a), b), c), d), e) C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția de la 01 noiembrie 2000 la 09 noiembrie 2000 și de la 21 octombrie 2002 la 12 iunie 2003. 3. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul O.E.R., pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și alin. (2) 1 lit. a), c) C. pen. În temeiul art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul O.M.C. la pedeapsa de 5 ani închisoare. Conform art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.
pe o durată de 3 ani. În temeiul art. 86 4 C. pen. s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 123/2001 a Judecătoriei Topoloveni, definitivă prin Decizia penală nr. 787/2001 a Tribunalului Argeș, pe care a cumulat-o cu pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca inculpatul O.M.C. să execute pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a), b), c), d), e) C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția de la 01 noiembrie 2000 la 09 noiembrie 2000 și de la 21 octombrie 2002 la 12 iunie 2003. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc.
pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul O.M.C. pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a), c) C. pen. În temeiul art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 13 C. pen. a fost condamnat inculpatul R.D. la pedeapsa de 7 ani închisoare. Conform art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 3 ani. 2. În temeiul art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 13 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare.
Conform art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 ani. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen. i s-a aplicat inculpatului R.D. pedeapsa de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a), b), c), d), e) C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția de la 18 octombrie 2002 la 12 iunie 2003. În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. s-a luat act că părțile vătămate M.E. și M.N.V. nu s-au constituit părți civile în cauză. În temeiul art. 19 din Legea nr. 678/2001 s-a confiscat de la inculpatul I.L.
suma de 100 DOLARI SUA, de la inculpatul O.E. suma de 100 DOLARI SUA și de la inculpatul R.D. suma de 8.000.000 ROL. În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații la câte 300 ROL, cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul avocatului din oficiu pentru inculpatul R.D., în cuantum de 100 RON, s-a avansat din fondul M.J. Pentru a pronunța această hotărâre, s-a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul București nr. 6774/P/2002 din 4 iulie 2003 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților: I.L. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin. (1), (2), (3) C. pen. (trei infracțiuni); art. 211 alin. (1) și (2) lit. c) și alin. (3) lit. a) C. pen.; art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din legea nr. 678/2001; prevăzute de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 (două infracțiuni) și art. 329 alin. (1), (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; O.E.R.
pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (două infracțiuni); art. 211 alin. (1) și (2) lit. c) și alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicare art. 37 lit. a) C. pen.: art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicare art. 37 lit. a) C. pen.; art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 329 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; O.M.C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen.; art. 211 alin. (1) și (2) lit. c) și alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.; art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
și art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și R.D. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin. (1), (2), (3) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (două infracțiuni); prevăzute de art. 13 din Legea nr. 678/2001 fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. Totodată s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor, într-un dosar separat, față de numiții B.L., N.M., A.I., V.G. și B.S. (sub aspectul infracțiunilor menționate mai sus), precum și față de numitele M.E. și M.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 C. pen. și identificarea celorlalți participanți la săvârșirea faptelor (numitul N. și ceilalți necunoscuți).
Prin actul de sesizare a instanței s-au reținut, în esență, următoarele: 1. În noaptea de 15/16 septembrie 2002 inculpatul I.L. (zis R.), O.E.R. (zis B.) și numitul N. (neidentificat până în prezent) au răpit-o pe partea vătămată M.E., din apropierea orașului Brezoi, județul Vâlcea și, lipsind-o de libertate, au transportat-o la București și au cazat-o într-un apartament în care se afla și inculpatul O.M.C. (zis G.). În apartament, inculpații I.L., O.E.R. și O.M.C. au deposedat-o prin violență de telefonul mobil și de suma de 600.000 ROL și, în continuare, i-au adresat amenințări, au bătut-o, iar inculpatul O.E.R. a ars-o pe tot corpul cu țigara pentru a o determina să fie de acord să se prostitueze în București și să practice relații sexuale orale.
Cei trei inculpați au dus-o apoi la locuința învinuitei B.L., unde au vândut-o învinuitului N.M. (zis P.) și învinuitului A.I. (zis C.) care, după câteva săptămâni au vândut-o învinuitului V.G. 2. În luna septembrie 2002, inculpații I.L., O.E.R. și o altă persoană neidentificată au răpit-o pe partea vătămată M.N.V. (minoră), din zona comunei Leordeni, județul Argeș pe care, lipsind-o de libertate, au transportat-o în București, unde au încercat să o vândă învinuitei B.L. În final, au vândut-o inculpatului R.D., fiind răscumpărată de la acesta de martorul P.I. 3. La 16 octombrie 2002, inculpatul I.L., R.D. și învinuitul B.S. au răpit-o din nou pe partea vătămată M.N.V., din aceeași zonă, au transportat-o la București și au oferit-o spre vânzare mai multor proxeneți.
Comiterea faptelor a fost probată cu declarațiile părții vătămate M.E. și M.N.V., procese-verbal de depistare a părților vătămate, rapoartele de expertiză medico-legală nr. A1/11410/2002 și nr. A 1/11409/2002, declarații martori, recunoașteri din grup și de pe planșe foto și declarații inculpați. Într-un prim ciclu procesual, prin sentința penală nr. 146 din 04 februarie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul penal nr. 3449/2003 s-a dispus: În baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. c) și alin. (3) lit. a) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a) C. pen.
pentru inculpații I.L., O.E.R. și O.M.C. 1. În baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art. 189 alin. (1), (2), (3) C. pen. (3 infracțiuni), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 (2 infracțiuni), art. 329 alin. (1), (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. într-o infracțiune prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen. și două infracțiuni prevăzute de art. 329 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. pentru inculpatul I.L. În baza art. 329 alin. (2) C. pen. a dispus condamnarea inculpatului I.L. la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.
În baza art. 329 alin. (2), (3) C. pen. a dispus condamnarea aceluiași inculpat la două pedepse de câte 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția de la 19 octombrie 2002 la 12 iunie 2003. În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a) C. pen.
2. În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art. 189 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (2 fapte), art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 329 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. într-o infracțiune prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și o infracțiune prevăzută de art. 329 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. pentru inculpatul O.E.R.
În baza art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a dispus condamnarea inculpatului O.E.R. la 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 329 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 86 4 C. pen.
s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 123/2001 a Judecătoriei Topoloveni, definitivă prin Decizia penală nr. 787/2001 a Tribunalului Argeș și s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în cauză; în final inculpatul execută 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția de la 01 septembrie 2000 la 09 noiembrie 2000 și de la 21 octombrie 2002 la 12 iunie 2003. În baza art. 1 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a) C. pen.
3. În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunile prevăzute de art. 189 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. într-o singură infracțiune, aceea prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. pentru inculpatul O.M.C. În baza art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen.
În baza art. 86 4 C. pen. s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 123/2001 a Judecătoriei Topoloveni, definitivă prin Decizia penală nr. 787/2001 a Tribunalului Argeș și s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în cauză; în final, inculpatul urmând să execute 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția de la 01 septembrie 2000 la 09 noiembrie 2000 și de la 21 octombrie 2002 la 12 iunie 2003. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.
s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a) C. pen. 4. În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art. 189 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (două fapte), art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (două fapte) și art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în două infracțiuni prevăzute de art. 329 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. pentru inculpatul R.D. În baza art. 329 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
s-a dispus condamnarea inculpatului R.D. la două pedepse de câte 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele și s-a dat spre executare inculpatului o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția de la 18 octombrie 2002 la 12 iunie 2003. În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen. s-a luat act că părțile vătămate M.E. și M.N.V. nu s-au constituit părți civile în cauză. În baza art. 329 alin. (4) C. proc.
pen. s-a dispus confiscarea sumei de 100 DOLARI SUA de la inculpatul I.L., 100 DOLARI SUA de la inculpatul O.E. și 8 milioane lei de la inculpatul R.D. Au fost obligați inculpații O.E.R. și O.M.C. la câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat și pe inculpații I.L. și R.D. la câte 2.100.000 lei, din care, câte 600.000 lei, onorariul pentru avocat din oficiu. Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că inculpații, în noaptea de 15/16 septembrie 2002 au răpit-o pe partea vătămată M.E., din apropierea orașului Brezoi, jud. Vâlcea și lipsind-o de libertate, au adus-o în București, au cazat-o și au supus-o la practicarea prostituției, iar apoi au vândut-o numitului V.G.
Totodată, tribunalul a reținut că inculpații, în două rânduri, în luna septembrie 2002 și apoi, la 16 octombrie 2002, au răpit-i pe partea vătămată M.N.V., minoră în vârstă de 17 ani, în comuna Leordeni, județul Argeș, unde se prostitua, au adus-o în București, prin folosirea violenței, au determinat-o să se prostitueze în folosul lor și apoi au vândut-o altor proxeneți. S-a apreciat că, deși infracțiunea de trafic de persoane este reglementată printr-o lege specială, din redactarea art. 329 alin. (2) C. pen., modificat ulterior apariției Legii nr. 678/2001, rezultă că traficul de persoane, în scopul exploatării sexuale, constituie unul din elementele materiale ale infracțiunii de proxenetism.
S-a mai reținut că infracțiunea de lipsire de libertate este absorbită în traficul de persoane care realizează latura obiectivă a infracțiunii de proxenetism, iar în privința infracțiunii de tâlhărie, tribunalul a constatat că probele administrate în cauză nu dovedesc săvârșirea, dincolo de orice dubiu, a acestei fapte. Împotriva sentinței penale nr. 146 din 4 februarie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații O.E.R., I.L., O.M.C. și R.D. Prin Decizia penală nr. 468/ A din 10 iunie 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a-II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpați, a fost desființată hotărârea atacată și a fost trimisă cauza spre rejudecare, la aceeași instanță, respectiv Tribunalul București.
În considerentele deciziei s-a arătat că tribunalul a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, în infracțiunile pentru care i-a condamnat, fără să pună în discuție noua încadrare, cea prevăzută de art. 329 alin. (2) și (3) C. pen., și să atragă atenția inculpaților că au dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă, sau să solicite amânarea judecății, pentru pregătirea apărării, așa cum obligă prevederile art. 334 C. proc. pen. Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului București, secția I penală, la data de 20 iunie 2005, sub nr. 3866/2005 (26212/3/2005). La termenul din 22 mai 2006, tribunalul, în conformitate cu art. 329 C. proc. pen.
a renunțat la reaudierea inculpaților, părților vătămate și martorilor ascultați în faza de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești, în Dosarul nr. 3449/2003, considerând, față de dispozițiile art. 385 C. proc. pen., că aceasta este inutilă soluționării cauzei, întrucât, astfel cum rezultă din considerentele deciziei de casare, ultimul act valabil efectuat în Dosarul nr. 34449/2003, a fost cel dinaintea punerii în discuție a schimbării de încadrare juridică. Rejudecând cauza în fond, tribunalul a pronunțat sentința penală nr. 1081 din 18 septembrie 2006. 1. Referitor la faptele reținute în rechizitoriu, la punctul 1, analizând întregul material probator administrat în cauză, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt: În seara de 15 septembrie 2002 partea vătămată M.E.
s-a deplasat la barul aparținând SC A. SRL, situat în apropierea orașului Brezoi, județul Vâlcea, în parcarea căruia obișnuia să întrețină raporturi sexuale cu diferite persoane, contra cost. În jurul orelor 23,00, partea vătămată s-a întâlnit cu prietena sa, martora C.M.I., căreia i-a spus că îl așteaptă pe soțul ei. La un moment dat, partea vătămată și-a lăsat poșeta în incinta barului, astfel cum proceda de regulă când pleca cu „clienții” și a ieșit în parcare, lângă aceasta oprind un autoturism V.G. de culoare albă, condus de inculpatul I.L. în care se afla și inculpatul O.E.R. și o altă persoană rămasă neidentificată, aceste aspecte fiind observate și de martorul P.I., care își desfășura activitatea în calitate de barman la restaurantul aparținând SC A. SRL.
Partea vătămată M.E. a discutat aproximativ 2 minute cu inculpatul O.E.R., după care autoturismul a plecat, partea vătămată revenind în incinta barului, spunându-i martorei C.M. că inculpații s-au dus să închirieze o cameră la un hotel din apropiere, urmând să se întoarcă pentru a o lua pe partea vătămată în vederea întreținerii de relații sexuale cu aceasta. Totodată, partea vătămată a rugat-o pe martoră să vină spre dimineață la bar și să o ia acasă pe aceasta, în urma discuției martora plecând. Între timp, inculpații au revenit în parcarea localului, iar partea vătămată a urcat în autoturismul acestora, spunându-le însă că nu vrea să mai meargă la hotel, propunându-le să întrețină relațiile sexuale în parcare.
Inculpații au blocat ușile, autoturismul demarând brusc, transportând-o pe partea vătămată la București, ducând-o într-un apartament în care se afla inculpatul O.M.C. Aici, inculpatul O.E.R. a ars-o pe tot corpul cu țigara, pentru a o determina să fie de acord cu practicarea prostituției în București. În dimineața de 16 septembrie 2002, în jurul orelor 2.00-3.00, la barul aparținând SC A. SRL, a ajuns soțul părții vătămate, martorul M.C. care a aflat de la barman (martorul P.I.) că partea vătămată lăsase poșeta în incinta barului și plecase cu un autoturism V.G., M.C. alarmându-se și sesizând poliția din Brezoi. În jurul orelor 4.00, la bar a revenit și martora C.M., căreia martorul P.I.
i-a comunicat că partea vătămată a plecat cu un autoturism V.G., lăsându-și poșeta în cuier, cei doi martori susținând că, de fiecare dată când partea vătămată pleca cu clienții, își lăsa poșeta în incinta localului, dar și-o recupera întotdeauna la întoarcere, nelăsând bunuri personale în bar, de pe o zi pe alta. A doua zi, inculpații I.L., O.E.R. și O.M.C. au dus-o pe partea vătămată acasă la martor B.L., transportul efectuându-se cu același autoturism V.G., cu alte numere de înmatriculare, condus de data aceasta de inculpatul O.M.C. Partea vătămată a rămas în locuința martorei până seara, când au venit martorii A.I. și N.M., acesta din urmă cumpărând-o cu suma de 150 DOLARI SUA. După aproximativ o săptămână, martora C.M.I.
s-a întâlnit cu numita G.M., care i-a povestit că a fost sunată de partea vătămată, aceasta din urmă comunicându-i că este sechestrată și nu știe cânt va mai putea telefona, întrucât este scoasă din casă doar când trebuie să se întâlnească cu clienții. Martora C. a mai declarat că G.M. i-a relatat că partea vătămată a susținut că a reușit să îmbete un client pentru a-i folosi telefonul și că aceasta era speriată și plângea. Numita G.M. nu a putut fi audiată de organul de urmărire penală și de instanța de fond, întrucât este plecată din țară. Timp de aproape două săptămâni partea vătămată M.E. a fost obligată să se prostitueze, fiind depistată la data de 18 octombrie 2002 de un echipaj de poliție al Secției 10, în zona străzii I.B., aceasta spunându-le polițiștilor că a fost răpită, vândută și obligată să se prostitueze.
Deși, inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor, situația de fapt mai sus reținută a rezultat fără echivoc din declarațiile inițiale ale părții vătămate M.E., care s-au coroborat cu cele ale martorilor C.M.I., P.I., M.C., B.L., A.I., N.M., B.N.C. și V.G., cu procesele-verbale întocmite cu ocazia recunoașterii din grup a celor trei inculpați de către partea vătămată, precum și cu concluziile raportului de expertiză medico-legală din care rezultă că M.E. a prezentat leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu corp dur și ardere (posibil țigară), pot data din septembrie - octombrie 2002 și au necesitat 12-14 zile de îngrijiri medicale.
Tribunalul a înlăturat declarațiile ulterioare ale părții vătămate în care a susținut, în esență, că a fost transportată la București de către inculpați la cererea ei și că aceștia nu ar fi exercitat violențe asupra sa, ca nesincere, pe de-o parte fiind infirmate de celelalte mijloace de probă administrate pe parcursul procesului penal, iar, pe de altă parte, nefăcându-se dovada existenței vreunei împrejurări care să o determine pe partea vătămată să nu spună adevărul în primele declarații. S-a avut în vedere și împrejurarea că din declarațiile învinuiților A.I. și V.G., din faza de urmărire penală rezultă că după arestare inculpaților, familiile acestora au dat bani părților vătămate pentru a-și retracta declarațiile inițiale.
Deși în cadrul cercetării judecătorești, N.M., A.I. și V.G., audiați ca martori, au revenit asupra declarațiilor inițiale, tribunalul a luat în considerare doar depozițiile lor din faza de urmărire penală care se coroborează cu celelalte mijloace de probă, ținând seama și de faptul că aceștia sunt cercetați penal în legătură cu cauza, într-un dosar separat. În privința martorului P.I. audiat cu ocazia rejudecării cauzei la termenul din 25 noiembrie 2005, deși acesta nu a mai redat cu fidelitate faptele pe care le-a perceput în mod direct la data de 15 septembrie 2002, instanța a apreciat că aceasta se datorează trecerii timpului, neexistând indicii că martorul ar fi fost influențat în vreun fel, cu ocazia audierii sale în faza de urmărire penală.
În drept, fapta inculpatului I.L., care la data de 15 septembrie 2002, împreună cu inculpatul O.E.R., prin lipsire de libertate, au transportat-o pe partea vătămată M.E. la București, cazând-o într-un apartament în care se afla și inculpatul O.M.C., cu scopul de a o determina să practice prostituția în București, după care, împreună cu ceilalți doi inculpați, au vândut-o altor proxeneți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001. Fapta inculpatului O.E.R. care, la data de 15 septembrie 2002, împreună cu inculpatul I.L., prin lipsire de libertate, au transportat-o pe partea vătămată M.E.
la București, cazând-o într-un apartament în care se afla și inculpatul O.M.C., exercitând violențe asupra acesteia cu scopul de a o determina să practice prostituția în București, iar ulterior, împreună cu ceilalți doi inculpați, au vândut-o altor proxeneți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001. Fapta inculpatului O.M.C. care, împreună cu inculpații I.L. și O.E.R. au vândut-o pe partea vătămată M.E. unor proxeneți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001. Față de inculpații O.E.R. și O.M.C.
s-a reținut starea de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., având în vedere că aceștia au săvârșit faptele deduse judecății în termenul de încercare stabilit prin sentința penală nr. 123/2001 a Judecătoriei Topoloveni, definitivă prin Decizia penală nr. 787/2001 a Tribunalului Argeș. Tribunalul a considerat că nu poate fi reținută infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen., în modalitatea traficului de persoane, în scopul practicării prostituției, semnificația acestei sintagme fiind diferită de înțelesul expresiei „trafic de persoane”, așa cum este explicată în art. 2 pct. 1 din Legea nr. 678/2001. Astfel, tribunalul a apreciat că elementul semnificativ, esențial, de diferențiere între cele două infracțiuni, îl constituie consimțământul persoanei traficate, care, în cazul proxenetismului nu este viciat, pe când în cazul traficului de persoane, acesta nu îndeplinește condițiile unui consimțământ valabil exprimat.
Diferit de infracțiunile de trafic de persoane, în cazul infracțiunii de proxenetism, recrutarea și traficul de persoane nu se fac în scopul obligării la practicarea prostituției, persoana recrutată sau traficată practicând de bună voie prostituția, iar în ceea ce privește proxenetismul sub forma constrângerii la prostituție, acesta nu presupune în mod implicit și recrutarea sau traficul de persoane în acest scop, fiind reglementată sub această formă ca o variantă alternativă în conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 329 C. pen. În schimb, în cazul infracțiunilor de trafic de persoane, constrângerea constituie unul dintre mijloacele de realizare a elementului material al laturii obiective a acestor din urmă infracțiuni, în toate modalitățile lor alternative de săvârșire (recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane), astfel cum este cazul speței de față.
Tribunalul a constatat că în mod greșit a fost reținută în rechizitoriu și infracțiunea prevăzută de art. 189 C. pen., întrucât lipsirea de libertate a părții vătămate M.E. fost necesară realizării elementului material al infracțiunii prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001; în aceste condiții este evident că lipsirea de libertate este absorbită în mod natural în conținutul constitutiv al infracțiunii de trafic de persoane. Tribunalul a apreciat că în mod greșit s-a reținut în concurs, infracțiunea de trafic de persoane și infracțiunea de proxenetism, având în vedere că prima infracțiune este reglementată printr-o normă specială, care conține toate elementele normei generale, acest concurs de legi penale găsindu-și soluționarea pe baza principiului specialității, norma specială primind prioritate de aplicare față de norma generală.
Prin urmare, față de cele reținute, în baza art. 334 C. proc. pen., tribunalul schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care cei trei inculpați au fost trimiși în judecată, reținute la punctul 1 din rechizitoriu, în sensul reținerii doar a câte unei infracțiuni prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001. Cu privire la infracțiunile de tâlhărie reținute la pct. 1 din rechizitoriu, s-a constatat, în primul rând, că încadrarea juridică din actul de inculpare este greșită, faptele descrise de procuror putând constitui infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a), c) C. pen., (deposedarea părții vătămate M.E., prin violență, de bunuri și bani, atât într-un mijloc de transport, cât și într-o locuință), motiv pentru care, în temeiul art. 334 C. proc.
pen., s-a dat acestor infracțiuni încadrarea juridică corespunzătoare. Tribunalul a apreciat însă, că din probele administrate pe parcursul procesului penal, nu a rezultat cu certitudine că inculpații au săvârșit și aceste infracțiuni, declarațiile părții vătămate M.E., în sensul că a fost tâlhărită de aceștia, necoroborându-se cu niciun alt mijloc de probă. În privința martorelor C.M. și B.L., s-a constatat că acestea nu au perceput în mod direct aceste fapte, fiind martori indirecți, furnizând doar informații ce le-au fost aduse la cunoștință de către partea vătămată M.E. În consecință, ținând seama de principiul „in dubio pro reo”, tribunalul a dispus achitarea inculpaților pentru infracțiunile de tâlhărie, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc.
pen., neexistând probe certe care să conducă la concluzia că aceștia au săvârșit fapte care să prezinte anumite trăsături caracteristice acestei infracțiuni. 2. Referitor la faptele descrise în rechizitoriu, la pct. 2, analizând materialul probator administrat în cauză, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt: Într-una din zilele lunii septembrie 2002, în timp ce partea vătămată M.N. (minoră în vârstă de 17 ani) se afla în apropierea comunei Ștefănești, județul Argeș, loc în care practica prostituția, prin constrângere, aceasta a fost transportată cu un autoturism de către inculpații I.L. și O.E.R. la București, fiind cazată într-un apartament din cartierul Vitan, timp de 3 zile. Pentru a o determina să practice prostituția în București, inculpatul O.E.R.
a exercitat violențe asupra părții vătămate și a ars-o cu țigara, conform raportului de expertiză medico-legală, leziunile suferite de aceasta putându-se produce prin lovire cu corp dur și arsură (posibil țigară), putând data din septembrie-octombrie 2002. După trei zile, inculpații I.L. și O.E.R. au vândut-o pe partea vătămată M.N., cu suma de 200 DOLARI SUA, inculpatului R.D., care a găzduit-o pe aceasta la domiciliul său, aducându-i „clienți” cu care partea vătămată trebuia să întrețină relații sexuale în schimbul unor sume de bani, pe care le lua inculpatul. După o perioadă de timp, partea vătămată a convenit cu inculpatul R.D. să fie „răscumpărată” de martorul P.I., zis R., prieten cu partea vătămată, inculpatul fiind de acord.
Astfel, în noaptea de 21/22 septembrie 2002 inculpatul R.D. l-a contactat telefonic pe martorul P.I., solicitându-i suma de 300 DOLARI SUA, în caz contrar amenințând că o va vinde pe partea vătămată M.N., care i-a confirmat că a fost răpită, sechestrată și vândută. A doua zi, martorul, care locuia în Pitești, s-a deplasat la București și ajungând la locuința inculpatului R.D., i-a dat acestuia o parte din suma solicitată și un telefon mobil, după care, împreună cu partea vătămată, martorul a revenit la Pitești. Inculpații O.E.R. și I.L. nu au recunoscut săvârșirea faptelor, iar inculpatul R.D. a susținut că partea vătămată a fost la locuința sa pentru a întreține cu el relații sexuale, că nu a primit bani de la martorul P.I., precizând însă că aceasta i-a precizat că a fost răpită de ceilalți doi inculpați.
Tribunalul a apreciat că acestea sunt simple afirmații, neconforme cu realitatea, fiind contrazise de declarațiile inițiale ale părții vătămate M.N., care se coroborează cu cele ale martorului P.I., cu procesele-verbale întocmite cu ocazia recunoașterii de grup a inculpaților R.D. și I.L. și cu raportul de expertiză medico-legală. În declarațiile ulterioare, partea vătămată a încercat să acopere activitatea infracțională a celor trei inculpați, depoziții care însă vor fi înlăturate ca nesincere, întrucât, pe de-o parte, nu s-a făcut dovada existenței vreunei împrejurări care să o fi determinat pe partea vătămată să nu spună adevărul cu ocazia primelor audieri, iar, pe de altă parte, așa cum am mai arătat, declarațiile sale inițiale au fost confirmate de celelalte mijloace de probă administrate.
În drept, fapta inculpatului I.L., care în luna septembrie 2002, împreună cu inculpatul O.E.R., prin lipsire de libertate, au transportat-o și cazat-o în București pe partea vătămată M.N. (minoră, în vârstă de 17 ani), cu scopul de a o determina să practice prostituția, după care au vândut-o inculpatului R.D., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001. Fapta inculpatului O.E.R. , care în luna septembrie 2002, împreună cu inculpatul I.L., prin lipsire de libertate, au transportat-o și cazat-o în București pe partea vătămată M.N. (minoră, în vârstă de 17 ani), după care a exercitat violențe asupra acesteia, cu scopul de a o determina să practice prostituția, iar ulterior au vândut-o inculpatului R.D., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Fapta inculpatului R.D. care a cumpărat-o pe partea vătămată de la ceilalți doi inculpați, cu scopul de a o determina să practice prostituția, cunoscând că aceasta fusese adusă în București împotriva voinței ei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. b C. pen., din examinarea fișei de cazier a acestui inculpat rezultând că a săvârșit fapta dedusă judecății în stare de recidivă postexecutorie. Întrucât prin O.U.G. nr. 79 din 14 iulie 2005, art. 13 din Legea nr. 678/2001 a fost modificat, printre altele fiind prevăzute pedepse mai mari, s-a dat eficiență dispozițiilor art. 13 C. pen., privind legea mai favorabilă.
Pentru considerentele expuse la pct. 1, nu au putut fi reținute față de inculpatul R.D. infracțiunile prevăzute de art. 189 C. pen. și art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., iar față de inculpații I.L. și O.E.R. infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., motiv pentru care a fost schimbată încadrarea juridică dată prin rechizitoriu, în sensul reținerii doar a câte unei infracțiuni de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, în privința celor trei inculpați. 3. Cu privire la faptele descrise în rechizitoriu, la pct. 3, examinând întregul material probator administrat în cauză, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt: În ziua de 16 octombrie 2002, partea vătămată M.N.
a fost din nou transportată, prin constrângere, din apropierea comunei Ștefănești, județul Argeș, la București, de către inculpații R.D. și I.L., fiind găzduită la locuința acestuia din urmă, cei doi inculpați fiind însoțiți și de învinuitul B.S. după care, a doua zi, au încercat să o vândă mai multor proxeneți, printre care și învinuitei B.L. Față de învinuiții B.S. și B.L. s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un dosar separat. La data de 19 octombrie 2002, în urma unei percheziții efectuate de către organele de poliție la domiciliul inculpatului I.L., a fost găsită partea vătămată M.N., pe care inculpatul o ascunsese sub o plapumă, aceasta susținând în fața polițiștilor că a fost răpită, sechestrată, vândută și obligată să se prostitueze.
Inculpații R.D. și I.L. nu au recunoscut săvârșirea faptelor, însă vinovăția acestora a fost pe deplin dovedită prin celelalte mijloace de probă administrate: declarațiile inițiale ale părții vătămate care se coroborează cu procesul-verbal întocmit de polițiști cu ocazia depistării acesteia în locuința inculpatului I.L. și cu declarațiile numiților B.S. și B.L., audiați ulterior în calitate de martori. Tribunalul a înlăturat declarațiile ulterioare ale părții vătămate M.N., pentru motivele arătate la pct. 2 din considerente. În drept, faptele inculpaților R.D. și I.L. care, în data de 19 octombrie 2002, prin lipsire de libertate, au transportat-o pe partea vătămată M.N.
(minoră, în vârstă de 17 ani) la București, fiind găzduită la locuința acestuia din urmă, după care au încercat să o vândă mai multor proxeneți, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, în privința inculpatului R.D. urmând a fi reținute și dispozițiile art. 37 lit. b) C. pen. Pentru considerentele expuse anterior, tribunalul nu a putut reține în sarcina celor doi inculpați și infracțiunile prevăzute de art. 189 C. pen. și art. 329 alin. (1), (2) C. pen., însă s-a dat eficiență, în privința infracțiunii de trafic de minori dispozițiilor art. 13 C. pen., privind legea mai favorabilă, pentru motivele arătate la pct. 2. La individualizarea pedepselor aplicate, s-a ținut seama de gradul ridicat de pericol social al faptelor, de împrejurarea și modalitatea în care au fost comise, de urmările produse, precum și de circumstanțele personale ale celor trei inculpați: I.L.
este necunoscut cu antecedente penale, O.E.R., O.M.C. și R.D. sunt recidiviști, toți patru având o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal. Întrucât faptele săvârșite de inculpații I.L., O.E.R. și R.D. au fost săvârșite înainte de a fi condamnați definitiv pentru vreuna din ele, aflându-se în concurs real, după stabilirea pedepsei pentru fiecare faptă s-a făcut aplicare regulilor concursului de infracțiuni prevăzut de art. 34 C. pen. Conform art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpaților, pe lângă fiecare pedeapsă principală și câte o pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., așa încât în privința inculpaților I.L., O.E.R. și R.D. să s-a dat eficiență dispozițiilor art. 35 C. pen.
Cu privire la inculpații O.E.R. și O.M.C., conform art. 86 4 C. pen. s-a revocat suspendarea executării pedepselor sub supraveghere aplicate prin sentința penală nr. 123/2001 a Judecătoriei Topoloveni, definitivă prin Decizia penală nr. 787/2001 a Tribunalului Argeș, acestea fiind cumulate cu pedepsele aplicate în cauză. În temeiul art. 71 C. pen., pe durata executării pedepselor principale li s-au interzis inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b), c), d) și e) C. pen., în raport de natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, apreciindu-se că inculpații sunt nedemni de a exercita și drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator. În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus durata reținerii și arestării preventive pentru toți inculpații.
Conform art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. s-a luat act că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză. În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 s-a confiscat de la inculpatul I.L. suma de 100 DOLARI SUA, de la inculpatul O.E. suma de 100 DOLARI SUA și de la inculpatul R.D. suma de 8.000.000 ROL, obținute în urma traficării părții vătămate M.N. Suma de 120 DOLARI SUA obținută din vânzarea părții vătămate M.E. nu a fost confiscată de la inculpați, întrucât probele administrate au dovedit că această sumă a fost primită de către martora B.L., nefăcându-se dovada că această din urmă a remis banii vreunuia dintre inculpați. Împotriva sentinței penale nr. 1081 din 18 septembrie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 3866/2005, în fond după rejudecare, au declarat apel inculpații R.D., O.M.C., O.E.R.
și I.L., motivele invocate de aceștia fiind o reiterare a celor susținute cu ocazia dezbaterilor în fond la judecata în primă instanță și care țin în esență de achitarea lor în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) și d) C. proc. pen., iar, în subsidiar de schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de trafic de persoane și lipsire de libertate în mod ilegal, pentru care au fost trimiși în judecată, în infracțiunea de proxenetism. Prin Decizia penală nr. 18/ A din 18 ianuarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a-II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, au fost admise apelurile inculpaților și a fost înlăturată pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a constatat că instanța de fond, în mod just, i-a condamnat pe inculpați, aceasta bazându-se pe probe certe și indubitabile, iar încadrarea juridică dată faptelor deduse judecății este corectă. Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații R.D., O.M.C., O.E.R. și I.L. invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 6, 9, 14 și 17 C. proc. pen. Prin Decizia nr. 5437 din 14 noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, au fost admise recursurile inculpaților, a fost casată în întregime decizia atacată și s-a dispus trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecarea apelurilor acestora.
Examinând actele dosarului Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că motivul de recurs întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 9 C. proc. pen. relativ la aceea că hotărârea recurată a instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază este dirimant și prioritar față de celelalte critici aduse deciziei vizate. Astfel, s-a apreciat că instanța de apel a nesocotit dispozițiile art. 371 alin. (2) C. proc. pen. care statuează cu privire la efectul devolutiv, atât în fapt, cât și în drept al apelului, întrucât nu a descris și nu a analizat probele certe și indubitabile la care a făcut referire în considerente și nu a motivat încadrările juridice incidente pentru faptele imputate inculpaților și nici cererea acestora de a fi reaudiate părțile vătămate și martorii.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a-II-a penală, la data de 26 februarie 2008 sub nr. 1242/2/2008 (440/2008). Prin motivele scrise de apel, formulate la 16 ianuarie 2007, inculpații O.M.C. și O.E.R. au criticat sentința penală nr. 1081 din 18 septembrie 2006 pronunțată în fond după rejudecare, de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 3866/2005, în principal, sub aspectul greșitei lor condamnări pentru infracțiunile de trafic de persoane prevăzute de art. 12 și 13 din Legea nr. 678/2001, în condițiile în care din ansamblul probator administrat în cauză nu a rezultat, în mod indubitabil, că au săvârșit aceste fapte, solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) și d) C. proc.
pen. În subsidiar, au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de trafic de persoane și lipsire de libertate în mod ilegal, pentru care au fost trimiși în judecată, în infracțiunea de proxenetism (filele 72-81 din Dosarul de apel nr. 26212/3/2005). Cu prilejul rejudecării apelurilor, prin motivele scrise de apel, formulate la 15 mai 2008, inculpatul I.L. a solicitat desființare sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare în fond la Tribunalul București, întrucât cauza s-a judecat cu lipsă de procedură, nefiind citat la locul unde domicilia fără forme legale. Totodată, a învederat că instanța de fond, rejudecând după desființare, nu i-a ascultat pe inculpați și pe părțile vătămate.
Astfel, deși potrivit art. 378 alin. (1) 1 C. proc. pen. ascultarea inculpaților era obligatorie instanța de fond a respins proba ca inutilă. În subsidiar, a susținut că faptele reținute în sarcina sa nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de persoane ci de proxenetism și în mod greșit au fost reținute dispozițiile art. 33 lit. a) C. pen. în loc de art. 41 alin. (2) din același cod (filele 51-56 din Dosarul de apel nr. 1242/2/2008). La aceeași dată, inculpatul I.L. a formulat cerere prin care a solicitat audierea inculpaților, a părților vătămate, a martorilor din lucrări, încuviințarea probei cu acte în circumstanțiere și efectuare a unui referat de evaluare de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
Prin încheiere din 26 mai 2008, curtea de apel a încuviințat, în parte, cererile de probe formulate și anume: proba cu înscrisuri pentru toți apelanții inculpați, audierea părților vătămate M.E. și M.N., audierea martorilor B.L., G.M. și B.N.C. Cu privire la martorii P.I., C.D., N.M., A.I., V.G. și B.S., curtea de apel a apreciat că nu se impune ascultarea lor în apel, întrucât au fost audiați de către instanța de fond. Cu privire la martorii C.M. și P.I., curtea de apel a constatat că aceștia sunt plecați din țară, iar martorul M.C. este nedeplasabil, făcându-se aplicarea art. 327 alin. (3) C. proc. pen. În cursul judecării ap
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.