Decizia nr. 5429/2005 — ÎCCJ, Secția penală — recurs

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 9 septembrie 2005 a Curții de Apel Brașov, secția pentru minori și familie, pronunțată în dosarul nr. 328/P/MF/Ap/2005, s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților F.D.L. și J.A . Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Brașov, verificând actele și lucrările dosarului, a constatat că temeiurile de fapt și de drept ale arestării preventive nu s-au modificat sau încetat, astfel că s-a dispus menținerea în continuare a stării de arest a inculpaților. Împotriva acestei încheieri, în termen legal, inculpații au declarat recurs. Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu cauza, constată că recursurile declarate de inculpați sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.

Potrivit art. 160 b alin. (1) C. proc. pen., instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive. De asemenea, conform alin. (3) al aceluiași articol, „când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive”. În cauză, așa cum rezultă, din încheierea atacată, instanța de apel a procedat la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesual penală și a constatat că temeiurile de fapt și de drept [(art. 136 alin. (1), art. 143 și art. 148 lit. h) C. proc. pen.)] care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, față de cei doi inculpați, subzistă, impunând în continuare privarea de libertate a acestora.

Înalta Curte apreciază că în raport de modul de concepere a activității infracționale, de împrejurările comiterii faptelor și de importanța relațiilor sociale încălcate de inculpați prin săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave (tâlhărie), lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, prin crearea unei sentiment al insecurității și neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție. Pe de altă parte, asemenea faptă neurmată de o ripostă fermă a societății ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii. Toate aceste aspecte justifică dispoziția instanței (Curtea de Apel Brașov), în sensul menținerii arestării preventive, astfel că Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații J.A. și F.D. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, avansându-se din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații J.A. și F.D. împotriva încheierii din 9 septembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosar nr. 328/P/MF/Ap/2005. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 20 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 septembrie 2005.