ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5723/2005

Asupra recursului în anulare de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 807/2004, Curtea de Apel Timișoara a respins ca

nefondat apelul declarat de Primăria Caransebeș împotriva încheierii din 19

februarie 2004 dată de Judecătoria Caransebeș, Biroul de Carte Funciară, prin

care a fost respinsă cererea petentei apelante privind radierea intabulării

Comunității de Avere din C.F. 1492 Caransebeș.

Pentru a pronunța această hotărâre, curtea de apel a reținut că radierea

unui drept înscris în cartea funciară nu este posibilă în temeiul unei simple

dispoziții a primarului așa după cum s-a solicitat în speță, fiind obligatorie

dezbaterea în contradictoriu cu cel care a fost intabulat, precum și

pronunțarea unei hotărâri judecătorești.

Cum acestea au fost temeiurile care au stat la baza pronunțării încheierii

de respingere de către Biroul de C.F., Curtea a apreciat ca fiind legală și

temeinică încheierea apelată și că este dată în concordanță cu prevederile art.

36 din Legea nr. 7/1996.

Împotriva deciziei curții de apel a declarat recurs petenta Primăria

municipiului Caransebeș criticând-o pentru următoarele considerente:

Decizia instanței de control judiciar a confirmat o încheiere dată de

Biroul de C.F. cu ignorarea stării de fapt reale. Potrivit acestei stări de

fapt, imobilul înscris în C.F. 1492 Caransebeș cu nr. top 938, a fost restituit

prin dispoziția primarului nr. 861/2001, în favoarea Comunității de Avere

Caransebeș, în temeiul Legii nr. 10/2001.

Drept urmare, a operat înscrierea în C.F. a dreptului de proprietate al

noului dobânditor, drept care a fost retranscris într-o carte funciară cu nr.

nou 13.750 Caransebeș.

În exercitarea atribuțiilor de control ale Prefectului s-a constatat de

către acesta că, decizia de retrocedare dată de primar este nelegală și drept

urmare, s-a solicitat anularea acesteia.

Primarul, prin dispoziția nr. 17/2002 și-a revocat propria decizie și

totodată, a solicitat în baza dispoziției de revocare, radierea înscrierii în C.F.

a dreptului de proprietate al Comunității de Avere.

Temeiul juridic al cererii și al soluției de admitere al aceleiași

cereri, în opinia recurentei, constă în dispozițiile art. 22 alin. (3) din

Legea nr. 7/1996 care permite efectuarea de operațiuni de C.F. în baza deciziei

autorității administrative, precum și a dispozițiilor alin. (2) al art. 22 din

aceeași lege, care permit radierea înscrierii în C.F. pe baza consimțământului

titularului. Prin urmare, hotărârea de respingere a cererii introductive, este

consecința greșitei interpretări și a greșitei aplicări a legii.

Examinând recursul petentei prin prisma criticii formulate, se constată

că acesta este nefondat.

Starea de fapt evocată de petentă, este reală dar, interpretarea textului

legii, mai exact a dispozițiilor art. 22 alin. (3) și art. 36 din Legea nr.

7/1996, este corect făcută de către ambele instanțe.

Astfel, în înțelesul acestor texte de lege, radierea unei înscrieri în C.F.

este posibilă în principal, doar pe baza unei hotărâri judecătorești, și în

subsidiar, fără pronunțarea unei astfel de hotărâri dar, în acest din urmă caz,

este obligatorie existența consimțământului titularului dreptului a cărui

radiere se cere. Cum în speță, acest titular este Comunitatea de Avere

Caransebeș al cărui consimțământ nu există și nici nu s-a cerut, rezultă că, în

absența acestuia, cererea de radiere a dreptului său de proprietate, a fost

corect respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat

de petenta Primăria Municipiului Caransebeș împotriva deciziei nr. 807 din 29

aprilie 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 iunie 2005.