ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5977/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5977/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 177 din 21
iulie 2005 din camera de consiliu, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, în
dosarul nr. 5052/2005, s-a soluționat conflictul negativ de competență ivit
între secțiile civilă și comercială ale Tribunalului Alba, hotărându-se în favoarea
secției civile a instanței.
Împotriva acestei sentințe SC B.U. SA
a formulat recurs invocând, în drept, dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc.
civ.
A arătat că obiectul litigiului îl
formează drepturi patrimoniale, în temeiul Legii nr. 64/1991 privind brevetele
de invenție, și cum drepturile de autor sunt subsumate unui raport juridic de
obligații, iar subiectul pasiv al acestor obligații este o societate comercială
care, ca titulară a dreptului de invenție, a exploatat invenția devenind
răspunzătoare pentru plata drepturilor cuvenite în temeiul art. 39 din această
lege, competența revine instanței comerciale, respectiv Tribunalului Alba, secția
comercială.
Recursul este nefondat.
Drepturile inventatorului sunt de
natură civilă indiferent cine exploatează invenția sa, un comerciant, statul
sau o altă persoană fizică, faptul că, drepturile derivând din invenție,
afectează fondul de comerț al subiectului pasiv al raportului juridic
patrimonial, neschimbând natura civilă a acestor drepturi.
Aceasta fiind interpretarea corectă
a art. 62 alin. (1) din Legea nr. 64/1991, în raport de natura juridică a
actului dedus judecății, art. 3 C. com. stabilind faptele obiective de comerț,
în care nu se încadrează iar art. 4 C. com. statuând că sunt fapte de comerț
obligațiunile unui comerciant dacă ele nu sunt prin natura lor civile, rezultă
că instanțele competente să judece drepturile inventatorilor rămân cele civile.
În cauză se constată că secția
comercială a tribunalului fiind sesizată cu judecarea cauzei a declinat-o
secției civile care, la rândul său, a declinat-o secției comerciale, generând
nepermis de lege un conflict negativ deoarece nu mai putea la rândul său să o
retranspună secției comerciale, ceea ce a atras, evident, incidența
dispozițiilor art. 20 C. proc. civ. și trimiterea dosarului instanței
superioare în grad, care era obligată astfel să soluționeze regulatorul ce face
obiectul acestui recurs și să tranșeze asupra competenței.
Soluția dată în regulator este în
concordanță cu dispozițiile legale incidente în cauză care au fost interpretate
așa cum s-a arătat, stabilindu-se corect natura raporturilor juridice deduse
judecății încât, recursul întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc.
civ. va fi respins, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta
SC B.U. SA Ocna Mureș, împotriva sentinței nr. 177 pronunțată în Camera de
Consiliu de la 21 iulie 2005 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și
contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 14 decembrie 2005.