ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.02.2006

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 678/2006

HOTĂRÂRE
16.02.2006
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 678/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 1 septembrie 2004, reclamanta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA a solicitat în

contradictoriu cu pârâta SC T. SA pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin

care să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1.651.192.610 lei,

reprezentând prestații de transport și penalități calculate pentru întârziere

în plată, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta prin întâmpinare a invocat

excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că a fost reorganizată

prin H.G. nr. 1094/2001 și H.G. nr. 709/2001, ceea ce a determinat înființarea

a două noi societăți comerciale care au preluat toate drepturile și obligațiile

ce decurg din raporturi juridice de SC T. SA; pe fondul cauzei a solicitat

respingerea acțiunii ca nefondată arătând, în esență, că sumele pretinse de

reclamantă au fost stabilite în mod unilateral și nu au avut la bază punctajul

ce trebuie efectuat în data de 15 ale lunii, conform art. 3.1.1. din convenția

invocată.

Tribunalul București, secția a VI-a

comercială, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive. S-a respins

acțiunea pentru pretenții formulată ca fiind introdusă împotriva unei persoane

fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a se pronunța astfel instanța

de fond a reținut că prin H.G. nr. 1094/2001 s-a dispus înființarea SC U.E.G.B.

SA prin reorganizarea unor activități din cadrul SC P.E.E.T.T. SA.

Tribunalul a constatat că suma de

436.888.670 lei, reprezentând taxă de transport era datorată reclamantei de

către C.T.G.B., ce în urma reorganizării pârâtei a fost preluată pentru

înființarea SC U.E.G.B. SA, societate comercială distinctă care a preluat în

temeiul legii toate drepturile și obligațiile C.T.G.B.

De asemenea instanța de fond a

constatat că suma de 7.839.244 lei era datorată la data de 31 august 2001,

reclamantei de către C.E.T.R., centrală ce a fost transmisă fără plată din

patrimoniul pârâtei în domeniul privat al statului și în administrarea C.L.R.,

potrivit H.G. nr. 709/2001.

Împotriva soluției instanței de fond

a formulat apel reclamanta arătând că prin art. 1 din H.G. nr. 709/2001 și art.

1 din H.G. nr. 1094/2001 a fost creat doar cadrul legislativ pentru a se

transmite C.E.T.R. și, de asemenea de a înființa SC U.E.G.B. SA Concret, iar

transmiterea se efectuează în temeiul protocoalelor de predare-primire

prevăzute la art. 2 din H.G., protocoale ce nu au fost încheiate.

Curtea de Apel București, secția a V-a

comercială, a admis apelul, a desființat hotărârea criticată și a trimis cauza

la aceeași instanță spre rejudecare.

În motivarea soluției, instanța de

control judiciar a reținut că la data de 10 aprilie 2000 a fost încheiată convenția

între SC E. SA, C.N.C.F.R. C.F.R. SA, SC T. SA, S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, având

ca obiect modul de decontare a obligațiilor reciproce de plată reprezentând

contravaloarea prestațiilor efectuate de C.F.R. M. către unitățile aparținând

SC T. SA, contravaloarea energiei electrice și termice, după caz, furnizată de

către SC E. SA către C.F.R. SA.

Prin addendum-ul la convenția din 10

aprilie 2000 părțile au convenit de comun acord prelungirea valabilității

convenției până la 31 decembrie 2001.

Din înscrisurile existente la

dosarul cauzei nu rezultă că au fost încheiate protocoalele de predare-primire

a activului și pasivului așa cum se menționează în dispozițiile H.G. nr. 1094/2001

și H.G. nr. 709/2001.

În această situație s-a considerat

că intimata pârâtă are calitate procesuală pasivă, pretențiile reclamantei

izvorând din relațiile contractuale și s-au aplicat dispozițiile art. 297 alin.

(1) C. proc. civ.

Cu petiția înregistrată la data de 9

noiembrie 2005, SC T. SA a declarat recurs, în termen și legal timbrat,

criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispozițiile art. 304 pct.

9 C. proc. civ.

Astfel în mod eronat instanța de

apel a reținut că temeiul pretențiilor reclamantei este convenția de plată

centralizată și addendum-ul la aceasta atâta timp cât prin H.G. nr. 1094/2001

societățile comerciale nou înființate au preluat în puterea legii toate

drepturile și obligațiile ce decurg din raporturile juridice ale SC T. SA.

Raportul obligațional la care

participa SC T. SA prin convenția de plată centralizată invocată era sub

condiție suspensivă depinzând de îndeplinirea prestației de către reclamantă

numai către sucursale cât și de comunicarea borderourilor de plată

centralizată, după efectuarea unor punctaje, compensări între mai multe

societăți, evenimente care nu s-au realizat.

Recursul este nefondat.

La data de 10 aprilie 2000 a fost

încheiat convenție între SC E. SA, C.N.C.F.R. C.F.R. SA, SC T. SA, S.N.T.F.M. C.F.R.

reprezentând contravaloarea prestațiilor efectuate de C.F.R. M. către unitățile

aparținând SC T. SA, contravaloarea energiei electrice și termice, după caz,

furnizată de către SC E. SA către C.F.R. SA.

Prin addendum-ul la convenția sus

arătată părțile au convenit prelungirea valabilității convenției până la data

de 31 decembrie 2001.

Hotărârile de Guvern prin care s-a

procedat la transmiterea fără plată a unor societăți sau înființarea prin

reorganizare a altora au prevăzut obligatoriu întocmirea protocolului de

predare-primire, fapt ce nu s-a realizat astfel că justificat instanțele

inferioare au reținut că reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe convenția

semnată, recurenta fiind parte contractantă cu obligații de plată, plată

efectuată parțial conform ordinului de compensare anexat.

În aceste condiții apreciind că

pârâta recurentă are calitate procesuală pasivă justificat instanța de apel a

făcut aplicațiunea dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., criticile

formulate fiind neîntemeiate.

Față de cele arătate, văzând

dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de pârâta SC T. SA București, împotriva deciziei nr. 608 din 21

septembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 16 februarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-03-18
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1087/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: La data de 1 septembrie 2003, reclamanta SC U.T. SA București a chemat în judecată pe pârâta SC T. SA București pentru a fi obligată la plata sumei de 9.0
ÎCCJ 2007-12-11
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4069/2007
37,08 lei, iar pentru întârzierea până la 20 februarie 2006, însumează 88.926,08 lei. Apărarea pârâtei în sensul că beneficiază de scutiri conform Legii nr. 190/2004 a fost înlăturată de instanță ca nedovedită. De asemenea, s-a respins susț
ÎCCJ 2008-12-11
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3760/2008
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 528 din 1 februarie 2005 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, s-a admis, în parte, acțiunea formulată de S.N
ÎCCJ 2007-11-28
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3876/2007
i ale sentinței; a obligat reclamanta SC S. SA să plătească pârâtei SC I.C.N. SRL 54.229.000 lei, cheltuieli de judecată. Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs reclamanta SC S. SA. Secția Comercială a Înaltei Curți de Casa
ÎCCJ 2004-10-26
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4026/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 5789/2000 al Tribunalului București, secția comercială reclamanta SC D.I. SRL București, a acționat în ju
Sursă