ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3563/2005

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1284 din 13

februarie 2004 a Judecătoriei Craiova a fost respinsă acțiunea formulată de

reclamantul P.M. împotriva pârâților V.C.O. și V.I., prin care solicita

evacuarea acestora din locuință pentru lipsă de titlu și pentru imposibilă

conviețuire; a fost constatată lipsa de calitate procesuală activă a

reclamantei P.A.

Instanța a reținut că acțiunea a

fost promovată de soții P.M. și A., fiind semnată însă numai de P.M.

Mai mult, P.A. a învederat că nu a

întreprins nici un demers judiciar pentru evacuarea pârâților.

Pe fond s-a reținut că reclamantul

P.M. nu este proprietarul locuinței, și nu deține nici un alt titlu, deoarece:

Locuința, imobil cu 5 camere, 2

bucătării, sală, beci și cămară în comuna Almăj, a fost moștenită de P.A. de la

mama sa C.P. La data de 14 mai 2003, prin contract de vânzare cumpărare

autentic P.A. a vândut imobilul moștenit fiicei sale D.M.

Instanța de fond, deși a reținut că

reclamantul P.M. nu are calitatea de a solicita evacuarea pârâților, fiul și

nora proprietarei D.M., a analizat și capătul de cerere privind imposibila

conviețuire cu pârâții și, pe baza probelor administrate a stabilit că

reclamantul este cel ce provoacă scandaluri, fiind cunoscută ca o persoană

violentă, sancționat de mai multe ori în baza Legii nr. 61/1991, pentru

tulburarea liniștii și ordinii publice.

Apelul declarat de reclamantul P.M.

a fost respins de Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 2203 din 1

iulie 2004.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamantul P.M.

Se susține, în esență, că în mod

greșit au stabilit instanțele că nu este proprietarul imobilului, deoarece este

proprietar al terenului și al casei; pârâții îi fac imposibilă conviețuirea,

V.C.O. fiind chiar sancționat penal.

Recursul se privește ca nefondat.

Instanța prin hotărârea atacată a

confirmat cele reținute de instanța de fond pe baza probelor administrate.

Obiectul acțiunii este evacuarea

pârâților pentru lipsa de titlu și imposibilă conviețuire din locuință, or

reclamantul nu a putut dovedi că este proprietarul acesteia și nici imposibila

conviețuire. Astfel că, instanțele au aplicat corect prevederile legale la

situația de fapt stabilită pe baza probatoriului administrat.

Hotărârile judecătorești la care se

referă recurentul (sentința nr. 22719/2000 a Judecătoriei Craiova, decizia nr.

1913/2001 a Tribunalului Dolj) sunt anterioare datei la care P.A. a devenit

proprietara locuinței și a vânzării acesteia către fiica sa D.M., acte juridice

ce nu au fost desființate. Astfel că, în prezentul litigiu, recurentul nu a

putut prezenta un titlu de proprietate pentru locuința din care solicită

evacuarea pârâților.

Deoarece conform art. 304 alin. (1)

C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de

nelegalitate, instanța de recurs nu poate examina aspectele de netemeinicie în

legătură cu imposibila conviețuire, invocate în cererea de recurs.

Astfel fiind, în temeiul art. 312

alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat, recursul

declarat de reclamantul P.M. împotriva deciziei nr. 2203 din 1 iulie 2004 a

Curții de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 5 mai 2005.