ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3727/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

La data de 6 ianuarie 2003,

reclamanta A.G. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul C.M., instanța de

judecată să stabilească cuantumul chiriei datorate, corespunzător veniturilor

realizate de aceasta, pentru folosința imobilului situat în Craiova.

În motivarea cererii, reclamanta a

arătat că locuiește la adresa menționată din anul 1984, împreună cu concubinul

său și 6 copii, dintre care 4 căsătoriți și două fiice minore, precum și cu 2

nepoți.

Locuința i-a fost repartizată în

urma demolării locuinței proprietate personală compusă din 2 camere, bucătărie

și sală.

Pârâtul, în calitate de proprietar,

a notificat-o în sensul că urmează să negocieze chiria cu acesta, contractul de

închiriere încheiat cu RAADPFL Craiova nemaifiind valabil.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin

care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei.

Totodată, acesta a formulat cerere

reconvențională solicitând evacuarea din imobil a numiților A.G., C.N., D.P.F.,

C.T., A.M., P.M.L., P.A.C., A.A.B., C.C., G.I., C.C., A.A. și C.A.

Pârâtul-reclamant în reconvențională

a arătat că imobilul menționat i-a fost restituit și a fost pus în posesia lui.

Pârâta din reconvențională, deși

notificată, nu s-a prezentat pentru prelungirea contractului de închiriere.

Ulterior notificării menționate, pârâții-reclamanți

au distrus în totalitate gardul împrejmuitor al imobilului, pe o distanță de 14

m, situație în care titularul dreptului de proprietate asupra imobilului a

formulat plângere penală.

Prin sentința nr. 1825, Judecătoria

Craiova a respins acțiunea principală, a admis cererea reconvențională și a

dispus evacuarea pârâților din imobilul situat în Craiova.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că reclamanta nu s-a conformat dispozițiilor art. 10 alin. (2)

din O.U.G. nr. 40/1998, în sensul de a comunica proprietarului, în scris cu

confirmare de primire, cererea pentru încheierea unui contract de închiriere.

Totodată, aceasta nu s-a conformat

notificării proprietarului, în sensul de a se prezenta pentru încheierea unui

contract de închiriere, împrejurări în raport de care în cauză devin incidente

dispozițiile art. 11 alin. (2) din același act normativ.

În fine, în cauză a fost probată și

deteriorarea imobilului de către chiriași, împrejurare față de care devin

incidente și dispozițiile art. 13 din ordonanța de urgență menționată.

Reclamanta A.G. a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, apreciind că sentința nu este susținută de

materialul probator administrat în cauză.

Curtea de Apel Craiova, secția

civilă, prin decizia nr. 2735 din 6 septembrie 2004, a respins apelul, ca

nefondat, cu motivarea că starea de fapt a fost corect reținută, conform

probatoriului administrat și că normele legale incidente în cauză au fost corect

aplicate.

Împotriva acestei din urmă hotărâri,

reclamanta A.G. a declarat recurs, fără a invoca nici unul din motivele de

casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În susținerea recursului, reclamanta

a arătat că s-a prezentat la locul stabilit de proprietar prin notificare și nu

este culpa sa că nu s-au întâlnit. În acest sens, în mod eronat au fost

înlăturate depozițiile martorilor propuși de reclamantă, prin care s-a probat

prezentarea acesteia la locul și data stabilite prin notificarea

proprietarului.

Drept urmare, în mod greșit s-a

reținut în cauză incidența dispozițiilor art. 11 alin. (1) din O.G. nr.

40/1999.

În fine, reclamanta a susținut că

stricăciunile pretins produse imobilului nu au fost dovedite.

Drept urmare, în mod greșit s-a

reținut că în cauză nu mai subzistă obligația proprietarului de prelungire a

contractului de închiriere. De altfel, proprietarul nu este îndreptățit la

restituirea imobilului, cererea acestuia în acest sens fiind făcută cu

depășirea termenului prevăzut de Legea nr. 10/2001.

În concluzie, reclamanta a solicitat

admiterea recursului, admiterea acțiunii principale și respingerea cererii

reconvenționale.

Recursul este nefondat, pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare:

Din actele dosarului rezultă:

- calitatea de titular al dreptului

de proprietate al reclamantului reconvențional, urmare restituirii imobilului

în litigiu (fila 34 din dosarul de fond);

- notificarea pârâtei din

reconvențională în vederea încheierii unui nou contract de închiriere (fila 40

din dosarul de fond);

- neprezentarea

pârâtei-reconvenționale la locul și data stabilite prin notificare (filele 65

și 66 din dosarul de fond);

- degradarea imobilului de către

chiriași (filele 87-93, 96, 149-156 din dosarul de fond),

Reclamanta nu a făcut dovada

susținerilor făcute, depozițiile martorilor propuși de către aceasta fiind în

mod judicios și motivat înlăturate, ca urmare a necoroborării cu materialul

probator administrat în cauză.

Ca atare, hotărârea atacată nu este

supusă nici unuia din cazurile de casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În consecință, pentru considerentele

ce preced, Curtea va respinge recursul declarat de

reclamanta-pârâtă-reconvențională A.G., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de

reclamanta-pârâtă A.G. împotriva deciziei nr. 2735 din 6 septembrie 2004 a

Curții de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2005.