ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4649/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta SC P. SRL le-a chemat în

judecată pe pârâtele SC N.S.T. SRL și SC S. SA, pentru ca, prin sentința ce se

va pronunța, să se constate nulitatea absolută a facturii fiscale din 22

septembrie 2000, potrivit căreia s-ar fi înstrăinat de către SC S. SA către SC

N.S.T. SRL obiecte de inventar în valoare de 4.009.436 lei inclusiv T.V.A.

conform anexei.

Instanța de fond prin sentința nr. 347

din 7 martie 2003 a respins acțiunea, iar Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr.

1273 din 1 septembrie 2003 a admis recursul declarat de SC P. SRL, a casat

sentința nr. 347/2003 și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Gorj.

Prin sentința nr. 178 din 16 martie

2004, Tribunalul Gorj, secția comercială și de contencios administrativ, a

admis acțiunea în constatarea nulității absolute formulate de reclamanta SC P. SRL

și a constatat nulitatea absolută a facturii din 22 septembrie 2000,

intervenită între SC S. SA și SC N.S.T. SRL și a repus părțile în situația

anterioară înstrăinării, obligându-le pe pârâte în solidar la 5.143.000 lei

cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 389 din 14

octombrie 2004, Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a anulat ca

netimbrat apelul declarat de pârâte împotriva sentinței mai sus menționate.

Pentru a pronunța această decizie,

curtea de apel a reținut că apelantele pârâte nu au satisfăcut cerința legală a

timbrării apelului pe care l-au formulat, deși instanța a dispus citarea cu

mențiunea timbrării cu 51.500 lei taxă judiciară de timbru și 1.500 lei timbru

judiciar (dosar apel), astfel încât este incidentă sancțiunea anulării cererii

conform dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G.

nr. 32/1995 modificată prin Legea nr. 123/1997.

Împotriva deciziei instanței de apel

au declarat recurs pârâtele prin administrator D.N., invocând dispozițiile art.

304 pct. 9 C. proc. civ. și solicitând desființarea deciziei recurate și

trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea soluționării pe fond a apelului.

Recurentele-pârâte au susținut în

esență că greșit a fost anulat apelul pe care l-au formulat, ca netimbrat atât

timp cât cauza se afla la primul termen de judecată și se depusese la dosar o

cerere de amânare a judecării cauzei, în vederea angajării unui apărător, iar

reprezentantul legal al recurentelor a fost în imposibilitate de a se prezenta

în instanță și de a achita taxele de timbru datorate.

Recursul nu este fondat.

În conformitate cu dispozițiile art.

20 din Legea nr. 146/1997, neîndeplinirea obligației de plată a taxelor de

timbru până la primul termen de judecată stabilit de instanță se sancționează

cu anularea cererii, respectiv a apelului, ca netimbrat.

Prin urmare, în situația în care

obligația de timbrare, care există din chiar momentul introducerii cererii, nu

este satisfăcută nici până la primul termen de judecată, instanța nu este

obligată să acorde un nou termen de judecată pentru lipsă de apărare, deoarece

netimbrarea cererii atrage aplicarea sancțiunii mai sus menționate, neexistând

posibilitatea punerii în discuție a vreunei cereri, deci nici a celei privind

amânarea judecării cauzei pentru lipsă de apărare.

Ca atare, întrucât de la data

citării legale cu mențiunea timbrării și până la primul termen de judecată a

existat timp suficient pentru achitarea taxelor de timbru și nu s-a dovedit

imposibilitatea timbrării, instanța de apel, constatând netimbrarea cererii în

calea de atac promovată, în mod corect a procedat la anularea cererii de apel,

ca netimbrată.

În consecință, se reține că decizia

pronunțată de curtea de apel este legală și va fi menținută, iar criticile

formulate de pârâte împotriva acesteia sunt neîntemeiate și recursul pârâtelor

va fi respins, ca nefondat.

În conformitate cu dispozițiile art.

274 C. proc. civ., recurentele-pârâte vor fi obligate la plata cheltuielilor de

judecată, către intimata-reclamantă, în sumă de 82 lei noi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul

pârâtelor SC S. SA, prin administrator D.N. și SC N.S.T. SRL, prin administrator

D.N., împotriva deciziei nr. 389 din 14 octombrie 2004 a Curții de Apel Craiova,

secția comercială. Obligă recurentele la 82 lei noi către intimata-reclamantă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 12 octombrie 2005.